Sociologia cunoașterii / Sociologia del conocimiento

Creado el 12.05.2019_02.28 (España)

Articulo de referencia / Articolul de referinta: Sociologia del conocimiento / Sociologia cunoasterii.

Breve historial de la versión en español a este articulo.

Versiune in limba romana inca nu exista la acest articol.

A) 14 februarie 2006 18:42‎ Romanus - 1.658 bytes

Z) 24 ianuarie 2018 14:52‎ 181.51.216.242 -‎ 10.639 bytes

0 bytes

1724 bytes de el total de los 10.639 bytes actuales del articulo.

La sociología del conocimiento consiste en el estudio de los orígenes sociales de las ideas y del efecto que las ideas dominantes tienen sobre las sociedades (comparar con la historia de las ideas).

Columna reservada a la futura traducción.

<>

Coloana rezervata viitoarei traduceri.

Lo que se estudia es la influencia entre sociedad y pensamiento, es decir, como influye la sociedad en el pensamiento y como influye el pensamiento en la sociedad,y particularmente como las ideas producidas influyen en la sociedad, provocando transformaciones.​

El objeto de estudio es la vida cotidiana,saber el comportamiento de las personas y como ella adopta su propio criterio junto con la sociedad.

El término empezó a generalizarse en la década de 1920, cuando varios sociólogos de lengua alemana escribieron sobre el tema: entre ellos destacan Karl Mannheim, con su obra Ideología y utopía, y Max Scheler. El dominio del funcionalismo a mediados del siglo XX supuso que la sociología del conocimiento permaneciese en un lugar secundario dentro del pensamiento sociológico. En gran medida, fue reinventada y aplicada a los estudios sobre la vida diaria en la década de los sesenta, en especial por Peter L. Berger y Thomas Luckmann en La construcción social de la realidad (1966) y sigue estando en la base de los métodos de comprensión cualitativa de las sociedades humanas (comparar con construcción social de la realidad).

Aunque resulta muy influyente en la sociología contemporánea, la sociología del conocimiento ha tenido un impacto más significativo sobre la ciencia, especialmente por su contribución a la discusión y comprensión de la propia naturaleza de la ciencia, sobre todo a través de la obra de Thomas Kuhn, sobre La estructura de las revoluciones científicas (véase también el concepto de paradigma)

(1724 bytes).

Borrador / Maculator.

Sociologia cunoașterii constă în studierea originilor sociale ale ideilor și a efectului pe care îl au ideile dominante asupra societăților (comparați cu istoria ideilor).

Ceea ce se studiază este influența dintre societate și gândire, adică modul în care societatea influențează gândirea și modul în care gândirea influențează societatea și, în special, modul în care ideile produse influențează societatea, provocând transformări.

Obiectul studiului este viața de zi cu zi, cunoașterea comportamentului oamenilor și modul în care își adoptă propriile criterii împreună cu societatea.

Termenul a început să fie generalizat în anii 1920, când câțiva sociologi vorbitori de limbă germană au scris pe această temă: printre ei Karl Mannheim, cu lucrările sale Ideologie și utopie și Max Scheler. Domeniul funcționalismului la mijlocul secolului al XX-lea a însemnat că sociologia cunoașterii a rămas într-un loc secundar în gândirea sociologică. Într-o mare măsură, a fost reinventată și aplicată studiilor privind viața cotidiană în anii 1960, în special de Peter L. Berger și Thomas Luckmann în "Construcția socială a realității" (1966) și rămâne la baza metode de înțelegere calitativă a societăților umane (comparați cu construcția socială a realității).

Deși este foarte influent în sociologia contemporană, sociologia cunoașterii a avut un impact mai semnificativ asupra științei, în special pentru contribuția ei la discuția și înțelegerea naturii științei, în special prin munca lui Thomas Kuhn , privind Structura revoluțiilor științifice (a se vedea și conceptul de paradigmă).

Citeste (in spaniola) mai multe . . .