Nu o data ne-a fost dat sa auzim, in viata, invitatia facuta de cineva . . . altcuiva, de a-si masura cuvintele (Ceva de genul:: "Ia mai masoara-ti cuvintele!"
Ei bine, imi veni mie in gand o traznaie, vazand goliciunea cuvintelor romanesti, in comparatie cu cele din alte limbi (eu am masurat in primul rand cu spaniola, in al doilea rand cu engleza, dar au fost cuvinte-baza (precum cuvantul "paine" despre care am vrut sa stiu cum ii zice in toate limbile pamantului si sa vad si cat anume are tratament in limba respectiva (asa, ca sa-mi fac idee de saracia sau de bogatia din limba respectiva pentru ca . . . cultura, are mare legatura si cu "buna" sau "proasta" . . . stare.
In sfarsit, ca sa nu ma lungesc la vorba, am luat la masurat un cuvant-baza (cel mai baza) al existentei noastre (umane), cuvantul spaniol "ser" (in engleza "being") care in romaneste este acel "fi", de la celebra "a fi sau a nu fi".
Dupa cum se vede, pe coloana limbii engleze referintele despre verbul "a fi" sunt . . . ca o nuca plina cu miez, , coloana spaniola pare (in cazul asta) ca o nuca in care miezul ocupa jumate din interiorul nucii, iar coloana de limba romana este . . . ca o nuca seaca (fara nici un pic de miez).
Ca sa fiu mai exac, "masurand" eu . . . "capturile" pe care mi-au incaput explicatiile din fiecare versiune in parte, mi-a rezultat pe versiunea in engleza un volum de 3131 kB, pe sectiunea in spaniola un volum de 1040 kB iar versiune in limba romana nu exista, deci, . . . zero.