Embedded Files
Page start up on 2015.12.25
Separación de poderes - Wikipedia en español > 9.740 bytes
Separația puterilor - Wikipedia in limba romana > 7.337 bytes
Conceptul asta, asa cum este abordat in limba romana pana acum nu avea cum sa nu ii aduca compromitere.
Din start se baga in fata conceptul "separare", lasandu-se mai in umbra, conceptul "separatie".
(1) Separación de poderes - Wikipedia en español. > 16:37 23 nov 2024 PatruBOT discusión contribs. m 83.137 bytes (−3)
(2) Separația puterilor - Wikipedia în limba română. > 15:46 3 jun 2024 VladG03 discusión contribs. 13.229 bytes (+503)
Text conform cu textul original (Separacion de poderes)
Text tradus si adaptat de "admin"
La separación de poderes o división de poderes (en latín, trias politica) es una ordenación y distribución de las funciones del Estado, en la cual la titularidad de cada una de ellas es confiada a un órgano u organismo público distinto.
Junto a la consagración constitucional de los derechos fundamentales, es uno de los principios que caracterizan el Estado de Derecho moderno.
Modernamente la doctrina denomina a esta teoría, en sentido estricto, separación de funciones o separación de facultades, al considerar al poder como único e indivisible y perteneciente original y esencialmente al titular de la soberanía (nación o pueblo), resultando imposible concebir que aquél pueda ser dividido para su ejercicio.
Separatia puterilor sau distingerea puterilor (din latină "trias politica") este un act ordonare și de distribuire ale funcțiunilor Statului, în care titularitatea fiecăreia dintre ele este încredințată fiecarui organ (sau organism) public distinct.
Impreuna cu consacrarea constituționala a drepturilor fundamentale, este unul dintre principiile care caracterizează Statul de Drept modern
.Doctrina modernă denumește această teorie, stricto senso, "separatia (sau separarea) funcțiunilor" sau "separatia (sau separarea) facultatilor", considerând (de fapt) Puterea ca unica și indivizibila, putere aparținand originalmente și esențialmente "titularului de suveranitate" ("națiunii" sau "poporului" ), rezultand ca imposibila conceperea (macar) ca aceasta unicitate si indivizibilitate ar putea fi împărțite in vederea exercitarii acesteia.
Avem deci o "Putere" (un "1") pe care o divizam (de forma) spre a-i intelege mecanica, in trei parti (3 x 0,33%) ale aceleiasi "Puteri", Putere pe care, in fapt, nu o divizam si "de facto".
Ne rezulta, in final, ca "A" (cercul intreg) reprezinta "titularul de suveranitate" (natiunea, poporul), cercul mic reprezinta "institutia administrativa Stat" (aparatul administrativ), si din nou, cercul intreg putem spune ca reprezinta "Societatea"/ "Statul Roman" sau "Romania" (cu tot ce reprezinta ea, active si pasive).
Astfel ca atunci cand articolul 80.1 din Constitutie spune ca: "Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, vedem in desenul "tehnic" ca pe de o parte reuneste cele trei fractii a,b,c (si cu el, patru), si in acelasi timp mediaza intre "cercul mic" (din centrul imaginii pana la limita circumferintei cercului mic) si "cercul total" (din centrul imaginii si pana la limita circumferintei totale a cercului).
Ma rog, cam asa. Ma opresc aici, sperand ca se intelege ideea.
In cazul in care vor aparea intrebari voi incerca sa clarific, pe intrebare.
Cele trei celebre puteri, sunt de fapt . . . patru, trei "puteri" (a+b+c) si o "Putere" (p), impreuna formand "PUTEREA" (P).
E o aritmetica un pic cam sucita, pentru ca segmentele mai mari au functie mai mica decat segmentul cel mic, asemanator situatiei din armata unde "functia doboara gradul".
Astfel avem ceva de genul 1/3 + 1/3 + 1/3 +1 = 1 sau 33%"a" + 33%"b" + 33% "c" + 1% "p" = 1 A si unde am putea spune ca fiecare cele trei fractiuni a, b, c au grad si functie de "comandant corp de armata" iar fractiunea "p" are grad si functie de "comandant de armata", comandant al armatei "A" ("A", care reprezinta "cercul intreg", care reprezinta "PUTEREA 100%), care reprezinta pe vreme de razboi, spre exemplu toata puterea pe care o poate aduna, prin toate sfortarile ei, o tara.
Adica, asa cum o "putere" numita "armata" (armata nationala) am diviza-o in trei "corpuri de armata", fara sa insemne asta cu nimic ca cele trei distincte corpuri sunt atat de autonome incat nu ar functiona sub comanda unui aceluiasi "comandant suprem".In acelasi fel vorbim in care vobim de "separatiile puterilor in cadrul militar" (armata divizandu-se in "corpuri de armata", corpurile de armata in divizii, diviziile in regimente, regimentele in batalioane, batalioanele in companii, companiile in plutoane, plutoanele in grupe, iar grupele in cele mai mici "unitati" ale armatei, adica "militantul", fara ca vreuna dintre "separatii" sa insemne cu adevarat "separare" tot la fel trebuie sa gandim si in ce priveste "separatia puterilor in stat".
Page updated
Google Sites
Report abuse