Am creat aceasta pagina azi, 11 noiembrie 2016, spre a incerca sa raspandesc (pentru ca o sa apara pe "cautari") in lumea limbii romane, sensul corect a ceea ce s-a incetatenit din cauza unei usuratice traduceri, ca "drepturi" in sens de "cuveniri".
Cei mai multi dintre romani, cand aud pronuntia cuvantului "drepturi" se gandesc in mod automat la el ca la cuvantul "beneficii"
Ca si in relatia cu banca, asa esti si in relatia cu "restul lumii" (sau cu "Societatea").
Trebuie sa fii mai intai "depozitar", pentru ca mai apoi sa ai ce "retrage",
Folosind un limbaj bancar, zic eu ca indeplinindu-ti indatoririle ca om, ai "cont 0".
Neindeplinindu-ti vreuna din indatoriri, ai cont "-1", si cu cat mai mult ne-indeplinesti, cu atat mai indatorat te faci.
"Dreptul omului" este acela de "a da" spre "a avea ce primi".
Asemanator jocului de tenis la perete, cu cat dai mai incet/putin, cu atat primesti mai putin/ mai incet, cu cat dai mai nepotrivit, cu atat mai nepotrivit primesti.
Dar, sa incepi cu "a nu da" si "sa astepti a primi", nu functioneaza.
Este ca si cum ai incerca sa expiri, si sa nu mai inspiri (sau invers.
Lucrez acum (in aceste momente) la capitolul "Drepturi (indatoriri) ale prezentei pagini, dar m-am intrerupt un pic acolo, pentru a pune in pagina acest gand (pe care era pacat sa nu il pun).
Va urma!