TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA
1).Luarea notiţelor - este activitatea prin care reţinem informaţii atunci când ascultăm un vorbitor, care poate fi profesorul de la şcoală sau de la universitate, un instructor, un specialist, o persoană care ţine o conferinţă sau intr-o alta situatie. Luarea notiţelor este utilă pentru memorarea informaţiilor, dar şi pentru referiri ulterioare la cursurile sau conferinţele înregistrate în acest mod.
Notiţele se pot lua în două moduri. O primă posibilitate include un proces în două etape: înregistrare şi prelucrare. O a doua posibilitate se referă la înregistrarea şi prelucrarea concomitent a informaţiilor.
2).Înregistrarea
Plan de recuperare - Bacalaureat.
O înregistrare eficientă presupune rapiditate şi acurateţe. Rapiditatea se obţine prin formarea unor deprinderi şi exersarea acestora până când devin automatizate. Câteva reguli care pot fi de folos pentru eficientizarea înregistrării sunt: abrevierile şi prescurtările, schemele, numerotările, marcarea cuvintelor cheie, evidenţierea conţinutului prin aranjarea în pagină, folosirea culorilor, pot fi de ajutor.
Abrevierile şi prescurtările se realizează folosind coduri unanim acceptate, dar şi prin alegerea unor coduri personale.
Numerotările se folosesc pentru a marca ideile principale sau categoriile enumerate sau Schemele presupun integrarea unor figuri, desene, săgeţi etc.
descrise.
Marcarea cuvintelor cheie se poate realiza prin sublinieri, accentuări, scris înclinat, majuscule, scris de tipar, steluţe, încercuiri etc. Atunci când recitim notiţele, aceste marcaje ne vor reaminti ce am considerat important atunci când am luat notiţele.
Aranjarea în pagină se referă la marcarea elementelor de conţinut prin plasarea lor în spaţiu într-un anume fel. Paginarea nu are doar valenţe estetice, ci şi de uşurare a receptării structurii textului.
Utilizarea culorilor este recomandată pentru a pune în evidenţă idei, cuvinte cheie, fragmente de text, definiţii, citate, opinii personale sau ale profesorului etc. Marcarea prin culoare devine eficientă atunci când există stabilit un anumit cod.
Prin aplicarea regulilor menţionate în paragrafele precedente luarea notiţelor devine activă şi conştientă. Cel care notează nu este doar un receptor pasiv, ci se implică în activitatea pe care o desfăşoară, fapt care atrage după sine un nivel de înţelegere a informaţiei ridicat.
Etapa a doua a procesului de luare a notiţelor este prelucrarea şi organizarea acestora. Organizatorii cognitivi sunt extrem de utili din acest punct de vedere. Organizatorii cognitivi sunt reprezentări grafice care ajută la structurarea cunoştinţelor.
Vom prezenta în continuare câţiva dintre cei mai utilizaţi organizatori cognitivi, care pot fi folosiţi pentru structurarea notiţelor de la curs sau după cărţi:
hărţile conceptuale, listele structurate, tabelele, matricile, diagramele.
Hărţile conceptuale - presupun organizarea materialului în jurul anumitor termeni cheie.
Listele structurate - presupun organizarea materialului prin clasificări şi serieri, pe baza elementelor comune.
Tabelele - sistematizează informaţia, oferind o imagine de ansamblu asupra trăsăturilor semnificative. Tabelele se organizează pe coloane.
Matricea conceptuală - se foloseşte pentru a reprezenta conţinutul unui termen necunoscut. Structura unei astfel de matrici poate include: cuvântul, explicaţia înţelesului acelui cuvânt, un exerciţiu de utilizare corectă a semnificaţiei noului cuvânt într-un context şi un desen care să ilustreze sensul cuvântului nou învăţat.
Arbore
Plantă cu trunchi înalt, puternic şi lemnos, cu mai multe ramuri cu frunze, care formează o coroană
Mai mulţi arbori la un loc formează o pădure.
Desen
Diagramele sunt reprezentări grafice schematice, de diferite forme, realizate pe bază de analiză şi sinteză .
Diagrama Venn pune în evidenţă trăsăturile comune şi pe cele diferite a două idei, concepte, evenimente, obiecte etc. Se reprezintă sub forma a două cercuri intersectate. În primul cerc se notează trăsăturile primului termen al comparaţiei, în cel de-al doilea cerc se notează trăsăturile celuilalt termen al comparaţiei, iar în zona de intersecţie se notează elementele comune celor doi termeni.
Învăţarea este mai eficientă atunci când informaţiile sunt reţinute cu acurateţe şi pot fi facil accesate. Prin utilizarea organizatorilor cognitivi învăţarea devine activă, ceea ce înseamnă o creştere a capacităţii de înţelegere a materialului şi, implicit de memorare a lui. Pe lângă metodele anterior prezentate, vom descrie şi câteva procedee de ameliorare a memoriei.
In general, se poate reţine că există trei principii după care se pot construi mnemotehnici: asocierea, localizarea şi imaginaţia. Mnemotehnicile sunt metode prin care se realizează memorarea unor informaţii care sunt mai dificil de reţinut. Cu cât se combină mai multe funcţii ale creierului şi mai mulţi stimuli (sunete, culori, mirosuri, imagini, gusturi, mişcări, poziţii, structuri, emoţii), cu atât rezultatul este mai de durată.
Procedeul „pâlniei” - înseamnă a porni în învăţare de la ideile generale înspre detalii. Stabilirea unui cadru general, construirea unei priviri de ansamblu asupra materialului ajută la o mai bună înţelegere a acestuia.
Asocierile - înseamnă conectarea noilor informaţii în mod intenţionat cu lucruri foarte bine cunoscute: imagini, muzică sau orice altceva. Asocierile nu trebuie să fie neapărat logice, dar pot fi amuzante.
Mnemotehnicile - sunt utile pentru stocarea informaţiei în aşa fel încât să permită reactualizarea lor rapid şi cu acurateţe.