Sfântul Atanasie al III-lea al Constantinopolului, un nou sfânt în calendarul nostru.

Arhim. Daniil OLTEAN / Vieţile sfinţilor / în Ziarul Lumina - Joi, 8 Mai 2008

Personalitate proeminentă a vieţii bisericeşti ortodoxe în secolul al XVII-lea, mitropolit al Tesalonicului şi patriarh ecumenic în două rânduri, pentru scurte perioade de timp, într-o vreme de mari încercări pentru credinţa creştină, cinstit ca sfânt în Creta, locul naşterii sale, şi Ucraina, locul adormirii sale, Sfântul Atanasie al III-lea al Constantinopolului (1580-1654) a fost mai puţin cunoscut, până de curând, în România. Vreme de mai bine de un deceniu, el a locuit, însă, la Galaţi, la Mănăstirea „Sfântul Nicolae“, realizând, atât în timpul vieţii, cât mai ales după mutarea sa la cele veşnice, o adevărată punte de legătură între popoarele şi Bisericile de sorginte greacă, slavonă şi română. Ca recunoaştere a rolului şi a locului său în istoria şi spiritualitatea românească, Sfântul Sinod a hotărât, la propunerea Eparhiei Dunării de Jos, ca Sfântul Atanasie să fie înscris, din anul 2008, şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Atanasie s-a născut în anul 1580 în insula Creta, într-o familie creştină şi cu bun nume. Tatăl său, Gheorghe Patelarie, era secretar al episcopului locului, iar mama sa - o evlavioasă creştină. Primind din pruncie o educaţie aleasă, viitorul ierarh, ce primise la botez numele de Alexie, s-a îndreptat încă din tinereţe spre studiul dumnezeieştilor scripturi şi spre viaţa duhovnicească profundă.

File de sinaxar

După moartea tatălui său, Alexie renunţă la lume şi intră în viaţa călugărească, mai întâi la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina“ din Sinai, unde este călugărit cu numele Atanasie, apoi la Mănăstirea „Sfântul Atanasie“ din Tesalonic, unde este hirotonit ieromonah, iar mai apoi în Muntele Athos, la Mănăstirile Esfigmenu şi Xeropotam. Pentru o vreme se va afla ca dascăl şi în Ţara Românească, unde traduce „Psaltirea“ în greaca populară.

Aflând de alesele sale calităţi teologice şi duhovniceşti, patriarhul Chiril Lucaris îl cheamă pe Sfântul Atanasie în Constantinopol la apărarea credinţei ortodoxe mult încercate, la acea vreme, de atacurile ereticilor şi ale necredincioşilor. În anul 1631, este ales mitropolit al Tesalonicului, iar trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, Sfântul Atanasie va ocupa şi scaunul patriarhal al Constantinopolului.

Silit fiind să-şi părăsească păstoriţii săi şi să ia calea pribegiei, sfântul primeşte sprijin şi găzduire la domnitorul Vasile Lupu al Moldovei, care îi îngăduie să se aşeze la Mănăstirea „Sfântul Nicolae“ din oraşul Galaţi. Vreme de 12 ani, între 1642 şi 1654, cu o scurtă pauză în anul 1652, când este ales din nou patriarh ecumenic, Sfântul Atanasie va îmbogăţi spiritual zona Dunării de Jos, dar nu îşi va uita nici scaunul său mitropolitan, pentru care va solicita neîncetat ajutor material. Tocmai pentru acest scop, va întreprinde o lungă călătorie la Moscova, unde obţine de la ţarul Rusiei sprijin pentru eparhia sa, în grea suferinţă.

Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, obosit de greutatea drumului, Sfântul Atanasie îşi dă sufletul în mâinile lui Dumnezeu la Lubni, în Ucraina de astăzi, după o viaţă întreagă dăruită slujirii pline de râvnă a Bisericii lui Hristos. La doar câţiva ani de la adormirea sa, este trecut în rândul sfinţilor, fiind prăznuit la 2 mai, la ziua Aducerii moaştelor Sfântului Atanasie cel Mare.

Sfintele moaşte ale Sfântului Atanasie al Constantinopolului, aflate la Harkov, în Ucraina, sunt de secole izvor de binecuvântare şi vindecare pentru credincioşi.

Moaştele Sfântului Atanasie la Galaţi

Ca urmare a unei intense corespondenţe purtate începând cu anul 2003 între Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nicodim al Harkovului şi Bogoduhovului şi Preasfinţitul Episcop Casian, ierarhul ucrainean a răspuns cu bunăvoinţă solicitării chiriarhului Dunării de Jos şi a oferit în dar o frumoasă icoană a Sfântului Atanasie, care poartă încastrată şi o părticică din moaştele sfântului ierarh.

În luna octombrie a anului 2004, după 350 de ani de la mutarea la ceruri a sfântului, o delegaţie a Eparhiei Dunării de Jos a efectuat un pelerinaj la Harkov, de unde a adus la Galaţi sfintele moaşte mult aşteptate. Sfintele relicve au fost primite cu mare entuziasm la Catedrala episcopală, în ziua de 26 octombrie 2006, de ziua pomenirii Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de către Preasfinţitul Casian, înconjurat de preoţi, monahi, monahii, reprezentanţi ai autorităţilor locale, armatei şi numeroşi credincioşi.

În anul 2006, răspunzând invitaţiei Mitropolitului Harkovului, chiriarhul Dunării de Jos a efectuat o vizită în Ucraina, aducând la Galaţi un veşmânt al sfântului şi o nouă părticică din sfintele sale moaşte.

Cinstirea pe plan local şi naţional a Sfântului Atanasie

Sfântul Atanasie a intrat, astfel, în calendarul spiritual al zonei Dunării de Jos. Sfintele sale moaşte sunt venerate an de an de mii de credincioşi, atât la ziua de prăznuire a sfântului, cât şi cu prilejul altor pelerinaje, procesiuni şi manifestări creştine. Biserica Mănăstirii „Sf. Nicolae“ din Galaţi, astăzi biserică parohială, a primit ca ocrotitor spiritual şi pe Sfântul Atanasie, iar, la iniţiativa Ierarhului locului, un nou locaş de cult, construit în cartierul Micro 18 din Galaţi, a fost închinat aceluiaşi mare ierarh şi sfânt al Bisericii Ortodoxe.

Toate aceste mărturii ale cinstirii pe plan local a Sfântului Atanasie s-au constituit ca argumente duhovniceşti şi misionare pentru aşezarea sfântului şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Ziua de prăznuire a Sfântului Atanasie

În urma demersurilor făcute de Eparhia Dunării de Jos, care a înaintat, spre studiu, motivaţiile înscrierii sfântului în calendarul Bisericii noastre, însoţite de slujba, acatistul şi icoana acestuia, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa sa de lucru din 6 martie 2008, ca Sfântul Atanasie să fie cinstit şi în patria sa adoptivă de la gurile Dunării, cu zi de prăznuire la 2 mai.

Cu prilejul prăznuirii din acest an a Sfântului Atanasie, primul moment de acest gen după înscrierea sfântului în calendarul Bisericii noastre, Episcopia Dunării de Jos a organizat un program spiritual special dedicat evenimentului. Moaştele sfântului au fost conduse în procesiune şi cinstite de credincioşi la Catedrala episcopală, la Biserica „Sf. Nicolae“ şi la noua biserica închinată Sfântului Atanasie.

Prezentând evlavioşilor creştini importanţa spirituală a momentului, Preasfinţitul Episcop Casian a subliniat, printre altele: „A chema după mai bine de trei sute cincizeci de ani un sfânt în ajutor, a zidi biserici şi aşezăminte închinate lui, a întocmi sfinte slujbe şi a trăi cu credinţă prezenţa sfântului în mijlocul nostru, prin părticele din sfintele sale moaşte, acestea toate sunt acte spirituale de excepţională importanţă pentru viaţa duhovnicească a Dunării de Jos.

De aceea, în acest an în care numele Sfântului Atanasie a fost înscris şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, ne rugăm lui Dumnezeu ca viaţa şi învăţătura acestui mare sfânt să ne fie şi nouă, celor de astăzi, o pildă vie de credinţă şi de slujire. Ne rugăm Sfântului Atanasie, ca aşa cum el a mărturisit, în necazuri şi încercări, pe Mântuitorul Hristos Înviat din morţi, să ne ajute şi pe noi să-L mărturisim prin faptele vieţii noastre şi prin curăţia sufletului nostru. Ne rugăm Sfântului Atanasie, ca aşa cum a povăţuit şi sprijinit pe creştinii din Tesalonic şi Constantionopol, pe monahii din Muntele Athos, pe românii de aici, de la gurile Dunării şi pe ortodocşii din părţile Ucrainei, prin sfintele sale moaşte, să ne unească şi pe noi, pe toţi, creştinii români, greci sau slavi de pretutindeni, în dragoste şi credinţă neşovăielnică, în bucuria Domnului şi în nădejdea vieţii veşnice.“

Sursa: Ziarul Lumina