Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadâmbu este una dintre icoanele făcătoare de minuni din țara noastră. Această icoană este așezată într-un baldachin de lemn, în biserica cea nouă a mănăstirii, închinată Acoperământului Maicii Domnului. Această icoană este cunoscută de către toți credincioșii care vin la Mănăstirea Hadâmbu ca fiind făcătoare de minuni. Acest fapt se datorează mirului care izvorăște din icoană săptămânal, precum și minunilor nenumărate care s-au săvârșit înaintea ei.

Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Hadâmbu

Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă aflată în localitatea Mogoșești, la o distanță de 30 de kilometri față de municipiul Iași. Zidită într-o curte fortificată cu ziduri de piatră, Mănăstirea a fost înălțată pe la jumătatea secolului al XVII-lea. În anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a dăruit fostului chelar Iani Hadâmbu un loc "în pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul Nașterii Maicii Domnului. Așezământul monahal este un complex fortificat reprezentativ pentru arhitectura moldovenească din secolul al XVII-lea. În anul 1991, după o perioadă în care a fost părăsită, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă vieții monahale.

Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Hadâmbu a fost zugrăvită în anul 1938, de către preotul Octavian Zmău, din orașul Roman. Icoana a fost donată „Schitului din Dealul Mare”, cum mai este cunoscută Mănăstirea Hadâmbu, de către ieromonahul Iov Mazilu, egumenul schitului. În perioada celor treizeci de ani de părăsire a lăcașului monahal, icoana a stat închisă într-o ladă, în Sfântul Altar, așteptând tăcută schimbarea vremurilor. Abia în anul 1990, aceasta a fost așezată în biserica mănăstirii, după noua sfințire a acesteia.

Icoana a fost ferecată în argint de către meșterul Ion Contfas, din localitatea Târgu Neamț. Cele două coroane ale icoanei sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, donate de familia Constantin, Roxana și Elena Amarinei din Piatra Neamț.

In seara zilei de 22 ianuarie 2003, un incendiu puternic a izbucnit în Mănăstirea Hadâmbu, câteva zeci de chilii pierind în flăcări. În urma incendiului, întreaga clădire s-a transformat în scrum, precum și cărțile și obiectele bisericești adăpostite în aceasta, iar paraclisierul a murit și el. Doar icoana Maicii Domnului, numită făcătoare de minuni, a scăpat neatinsă de flăcări, fără a fi protejată în vreun fel aparte.

Icoana păstrată în Mănăstirea Hadâmbu o înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul, într-un mod aparte, Pruncul fiind ținut pe mâna dreaptă a Maicii Domnului, iar nu pe cea stângă, precum în toate celelalte icoane. Icoana de la Hadâmbu seamană cu Icoana Maicii Domnului "Axion Estin", una dintre cele mai renumite și iubite icoane din Biserica Ortodoxă, păstrată în Biserica Protaton, biserica centrală din Careia și cea mai veche din întreg Sfântul Munte Athos.

In duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima dată, ochiul drept al Maicii Domnului de la Hadâmbu a lăcrimat, iar mai apoi, în anul 1993, în ajunul sărbătorii Sfintei Parascheva, din umărul drept al Maicii Domnului au curs trei picături mari de mir. În data de 22 februarie 1995 a curs mir din mitra Maicii Domnului, mir care a stat la vedere aproape două săptămâni. În vara și toamna anului 1998, icoana a vărsat mir din chipul Pruncului și din veșmintele Maicii Domnului.

Pe lângă această icoană, în mănăstire se mai păstrează și alte trei icoane considerate făcătoare de minuni, care izvorăsc mir. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul a fost donată bisericii când s-a făcut noua catapeteasmă, de către soții Gabriela și Sabin Drinceanu. Prima dată, această icoană a vărsat mir în ziua de Bobotează a anului 1999, după slujba Sfintei Liturghii, iar a doua oară, în ziua de 9 ianuarie.

Teodor Dănălache