Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este una dintre cele mai vechi și frumoase icoane din țară, renumită ca făcătoare-de-minuni. Istoria acestei icoane ne-a fost însemnată în scris de către "starețul Neonil", în anul 1839.

Cea mai veche și mai valoroasă, nu doar dintre icoanele făcătoare de minuni din Moldova, ci din România, este considerată Maica Domnului "Lidianca", de la Mănăstirea Neamț. Această icoană este cunoscută cu numele de Lidianca pentru că ar fi o copie după o icoană a Maicii Domnului din Lida și pentru că are chipul Sfântului Gheorghe, originar din Lida.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț - Lidianca

Icoana de la Mănăstirea Neamț a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun al Moldovei, de către împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, în anul 1402. Icoana este minunată atât prin măiestria cu care a fost lucrată și pentru vechimea ei, cât și pentru faptul că este zugrăvită pe ambele fețe, pe spatele ei fiind icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț datează încă din vremea Sfântului Gherman al Constantinopolului. În momentul în care sfântul ajunge în Țara Sfântă, el vede icoana Maicii Domnului de pe stâlpul bisericii din Lida - Lodd. Tradiția și unele vechi însemnări arată că această icoană a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida. Biserica din Lida a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, iar în vreme în care Sfinții Apostoli Petru și Ioan propovăduiau prin aceste părți, ei au rugat-o pe Maica Domnului să binecuvinteze biserica și să o sfințească prin venirea ei. Maica Domnului i-a trimis înainte, și ajungând ei în biserică au văzut chipul Maicii Domnului nepictat de mână omenească. Botezându-se mulți, Maica Domnului s-a veselit cu duhul și a dat icoanei puterea facerii de minuni.

In anul 665, mai înainte de a fi hirotonit patriarh al Constantinopolului, sfântul Gherman merge la Ierusalim, spre a se închina la Sfântul Mormânt. Aici, el vede icoana Maicii Domnului "Lidianca". Plăcându-i foarte mult această icoană, el dă comandă unor pictori să-i facă o copie a icoanei, lucru ce se va și întampla, în anul 665. Pe spatele icoanei se află icoana Sfântului Gheorghe, hramul bisericii din Lodd.

După ce icoana a stat în Constantinopol vreme de 555 de ani, în anul 1400 (sau în 1429) aceasta este dăruită Mitropolitului Iosif și domnitorului Moldovei, de către Patriarhul Metodie și de împăratul Ioan Paleologu (unii zic de împăratul bizantin Manuel Paleologu), spre a o proteja de persecuțiile împotriva icoanelor - iconoclasm.

In anul 1821, icoana Maicii Domnului este scoasă din Mănăstirea Neamț și dusă într-o poiană tainică, de pe Muntele Rusu, în locul în care se află astăzi Schitul Icoana Veche. Aici, icoana a fost îngropată, dimpreună cu alte obiecte de valoare, din pricina turcilor care îi urmăreau pe eteriști.

Astăzi, icoana Maicii Domnului se află în biserica cea mare a Mănăstirii Neamț, închinată Inălțării Domnului, fiind cinstită ca făcătoare-de-minuni. Icoana o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Iisus ținut pe brațul stâng, iar pe verso este pictat Sfântul Gheorghe, fiind ostaș cu capul descoperit, stând pe scaun cu balaurul sub picioare, în mâna dreaptă având sulița, iar în cea stângă sabia.

Pictura este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre prețioase între anii 1844-1845, în timpul starețului Neonil (+1853).

Sursa: CrestinOrtodox.ro