Icoana Maicii Domnului "Elaiovrytissa", adică "Izvorâtoarea de ulei", sau "Docheiarissa", adică "cea din cramă", este una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Născătoarei de Dumnezeu păstrate în Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos.
Această icoană veche a Maicii Domnului, pictată în secolul al XIV-lea, se află astăzi în crama Mănăstirii Vatoped. Este o icoană de mici dimensiuni: 28 cm înălțime și 22 cm lățime. Un dreptcredincios mirean, având evlavie mare la această icoană, a ferecat-o cu o îmbrăcăminte din argint, astfel că icoana pare mai mare decât este de fapt. Deasupra ei, spre aducere aminte de o însemnată minune, stă scris: "Inmulțirea uleiului". Icoana este cinstită, în mod special, în Vinerea din Săptămâna Luminată.
O minune săvârșită de Maica Domnului a dat numele acestei icoane din cămară. Cuviosul Ghenadie din Vatoped se afla pe atunci în slujba de chelar, el fiind responsabil cu gestionarea alimentelor. Zilele fiind grele în acea perioadă, uleiul din mănăstire s-a împuținat foarte mult. Cuviosul a mers la părintele stareț și l-a înștiințat despre situația uleiului. Totodată, el l-a sfătuit pe stareț să nu mai folosească ulei la bucătărie și masă, pentru a ajunge la aprinderea candelelor din Sfântul Altar.
Starețul nu a primit sfatul Cuviosului Ghenadie, iar uleiul a fost folosit în continuare ca și până atunci. Cuviosul Ghenadie a făcut ascultare de stareț, cunoscând puterea ascultării și a smereniei. Intre timp, starețul s-a rugat mult Maicii Domnului, să nu-i lipsească pe călugării din obștea sa de puținele alimente necesare traiului în mănăstire.
Intr-o zi, când chelarul Ghenadie a pornit spre magazie, pentru a lua ultima măsură de ulei din butoi, el a rămas uimit când a văzut butoaiele pline cu ulei, iar uleiul umplând pivnița, până aproape de ușă. Deasupra butoaielor se afla încă de pe atunci o icoană veche a Maicii Domnului. Această icoană, numită mai apoi "Elaiovrytissa", adică "Izvorâtoarea de ulei", răspândește și astăzi o frumoasă mireasmă de mir. Pentru că icoana a rămas în pivnița mănăstirii, ea a fost numită și "Docheiarissa", adică "cea din cramă".
Teodor Dănălache