Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, judetul Vâlcea, este una dintre cele mai cinstite icoane din țară, atât pentru vechimea și maiestria cu care este lucrată, cât mai ales pentru nenumăratele minuni săvârșite înaintea ei.

"Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducătoare de ploi binecuvântate și protectoare ale mănăstirilor și familiilor credincioase. Fără indoiala, toate icoanele sunt făcătoare de minuni și ajutătoare credincioșilor. Dar unele poartă o harismă specială, pe care o simte numai cel ce se roagă mult și cu lacrimi în fața sfintelor icoane" (Arhimandritul Ioanichie Bălan).

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Mănăstirea Dintr-un Lemn, aflata în comuna Frâncești, la aproximativ 25 de kilometri înspre sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și la alți 5 kilometri de orașul Băbeni, este una dintre cele mai mari mănăstiri din județul Vâlcea.

Una dintre cele mai vechi mărturii păstrate despre existența mănăstirii vâlcene este cea din data de 29 iulie 1745, când mitropolitul Neofit Cretanul spune că "un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep, și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Dintr-un lemn". Biserica din piatră datează încă din anul 1715, iar documentele din arhiva mănăstirii amintesc numele domnitorului Matei Basarab și anul 1640.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn este minunată și prin dimensiunile acesteia: 1,50 metri înălțime și 1,10 metri lățime. Minunata icoană se află astăzi în biserica de piatră a mănăstirii, în partea stângă, în locul icoanei împărătești a Maicii Domnului, pe catapeteasmă.

Nu sunt cunoscute cu exactitate cele despre autorul acestei icoane, anul pictării ei ori condițiile în care aceasta a ajuns la Mănăstirea vâlceană. Se mărturisește însă, potrivit legendei, că această icoana a fost găsită în trunchiul unui stejar mare din zonă, frate cu cei alți câțiva, care se află în curtea din spate a mănăstirii.

In anul 1929, profesorul Andrei Grabor, de la Universitatea din Strasbourg, vizitează Mănăstirea, studiază icoana și spune că aceasta ar fi fost pictată în secolul al IV-lea, la Mănăstirea Theothokos din Grecia, după modelul aparținând Sfântului Apostol Luca, cel care a pictat prima oară în icoană pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai găsesc doar trei astfel de exemplare: la Moscova, Constantinopol și Ierusalim.

Profesorul I. D. Stefănescu afirmă că icoana ar fi fost pictată pe la jumătatea secolului XVI. Conform lui A.M. Muzicescu, icoana ar fi lucrată înainte de anul 1453, la Bizanț sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urmă ipoteză este și cea mai plauzibilă, dar modul în care icoana a ajuns la noi rămâne necunoscut.

Restaurarea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

In anul 2002 a început procesul de restaurare a Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn din Vâlcea. Prima parte a restaurării a început în 2003, s-a încheiat în 2004 și a fost făcuta de Dorin Handrea. Recepția lucrării a avut loc pe 27 iunie 2004 de o comisie de experți evaluatori.

Icoana a suferit un proces de restaurare incorect în anul 2003, drept pentru care, Mihaela Nacu, coordonator profesional al Secției de restaurare pictură pe lemn în Muzeul Național de Artă al României, a continuat restaurarea icoanei. Restaurată de către Mihaela Nacu și Camelia Comsia, icoana a fost reexpusă în mănăstire în data de 15 noiembrie 2008.

Pentru prima dată în Romania, s-a hotărât protejarea icoanei de factorii de microclimat, umiditate excesivă, variații mari de umiditate și alți factori de degradare prin montarea acesteia într-o vitrină concepută special pentru ea, de către o firmă italiană care a proiectat un sistem similar și pentru "Mona Lisa" lui Leonardo da Vinci și alte muzee importante din lume. Icoana și vitrina au fost sfințite în octombrie 2008.

Icoana cu două fețe: Maica Domnului și Judecata de Apoi

Prin voia și cu binecuvântarea PS Gherasim Cristea al Râmnicului, s-a scos ferecatura de argint, atașată icoanei la anul 1813, de o familie din București, și pe partea anterioară s-a mai descoperit o icoană, anume Judecata de Apoi.

Icoana împărătească a Maicii Domnului cu Pruncul are două fețe, pe spatele ei, pe același lemn, fiind zugrăvită scena cu Judecata de Apoi. Se crede că autorul poartă numele "Damaschin". Icoana are o greutate de aproximativ opt kilograme și datează de pe la jumătatea secolului al XV-lea.

Din punct de vedere al execuției tehnice, icoana Maicii Domnului nu este pictată de același meșter care a pictat Judecata de Apoi, aceasta din urma fiind prima executată. Dacă Judecata de apoi are date convingătoare pentru zona de cultură sârbească, înfățișarea Maicii Domnului corespunde tehnicii de execuție specifică unui atelier bizantin, unui pictor care a folosit un model cu o particularitate iconografică pe care o găsim la Constantinopol, pictată potrivit tradiției de către evanghelistul Luca. Este vorba de scrisul în greacă de pe veșmântul Maicii Domnului, fragment din Psalmul 44, care apare ca influență a poeziei liturgice în pictura paleologă.

Sursa: CrestinOrtodox.ro