Icoana Maicii Domnului cea numită "Vimatarissa", adică "Altarița" sau "cea din Altar", precum și "Ktitorissa", adică "Ctitorița" sau "Intemeietoarea", este una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Născătoarei de Dumnezeu păstrate în Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos.
Sfântul Munte Athos este un loc ocrotit de Maica Domnului. Mulți l-au numit "Grădina Maicii Domnului". In acest loc sfânt, viața zilnică se întrepătrunde în mod obișnuit cu minunile. Fiecare călugăr athonit a văzut sau a trăit minuni ale Născătoarei de Dumnezeu. Pentru minunile săvârșite de Maica Domnului, icoanele ei, păstrate în bisericile mănăstirilor, sunt ferecate în aur și împodobite cu pietre și bijuterii scumpe.
Șapte icoane făcătoare de minuni
Mănăstirea Vatoped, a doua în ierarhia mănăstirilor din Sfântul Munte Athos, după Mănăstirea Marea Lavră, a fost construită, așa cum ne spune tradiția, de însuși Sfântul Impărat Constantin cel Mare (324-337). Fiind distrusă de împăratul Iulian Apostatul, ea a fost rectitorită de împăratul Teodosie I cel Mare (379-395), în semn de mulțumire către Maica Domnului, pentru salvarea minunată a fiului său, Arcadie.
Potrivit unei vechi legende, corabia pe care se afla tânărul Arcadie a naufragiat, iar Maica Domnului l-a salvat în chip minunat, ducându-l în locul pe care a fost zidită mai apoi mănăstirea. Oamenii împăratului l-au găsit dormind sub o tufă de mărăcini. Această legendă a dat și numele mănăstirii, prin unirea cuvintelor grecești "vato" (tufă) și "paedion" (copil), care înseamnă "copilul din tufiș".
Istoria mănăstirii se împletește cu istoria icoanelor minunate, prin care Maica Domnului a dat semne ale dragostei sale, ferind mănăstirea de atacurile piraților, înmulțind untdelemnul în cămările acesteia și vindecând de boli sau pedepsind îndrăzneala unor viețuitori din mănăstire, a Impărătesei Placidia sau a turcilor.
Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului care se păstrează la Mănăstirea Vatoped, șapte la număr, sunt: "Vimatarissa", adică "Altarița"; "Paramythia", adică "Mângâietoarea"; "Pantanassa", adică "Vindecătoarea de cancer"; "Elaiovrytissa", adică "Izvorâtoarea de untdelemn"; "Antiphonitria", adică "Impotrivă glăsuitoarea"; "Esphagmeni", adică "Cea Injunghiată"; "Pyrovolitheisa", adică "Cea Impușcată", aceasta din urma aflându-se deasupra porții de intrare în mănăstire.
Icoana Maicii Domnului "Altarița" - Vimatarisa
Icoana Maicii Domnului cea numită "Vimatarissa", adică "Altarița" sau "cea din Altar", precum și "Ktitorissa", adică "Ctitorița" sau "Intemeietoarea", a fost dăruită mănăstirii de împărăteasa Aelia Galla Placidia, fiica împăratului Theodosie cel Mare și sora lui Arcadie. Icoana este pusă în legătură cu o încercare prin care a trecut Mănăstirea Vatoped, în secolul al X-lea.
In vremea unui raid al arabilor asupra mănăstirii, ierodiaconul Sava, responsabil cu sfintele vase și obiecte din biserică, a reușit să ascundă într-o nișă de sub Sfântul Altar, o neprețuită icoană a Maicii Domnului și crucea Sfântului Impărat Constantin cel Mare, așezând în fața lor o lumânare aprinsă.
Mănăstirea Vatoped a fost jefuită, iar călugării duși prizonieri în Insula Creta. După mai bine de 70 de ani, călugărul diacon, care era încă în viață, fiind eliberat, s-a întors în mănăstire. Ajuns în locul unde se afla sfânta mănăstire, el a mai găsit doar câțiva călugări. Nu se mai știa nimic de icoană și de cruce.
Bătrânul călugăr a mers în Sfântul Altar, a căutat locul unde se afla vechea fântană, acoperită cu o lespede de piatră și a găsit cele lăsate plutind deasupra apei, iar lumânarea încă arzând în fața lor. Pentru că icoana a fost găsită în vremea întemeierii mănăstirii, când în acest loc se nevoiau trei frați călugări, Cuvioșii Atanasie, Nicolae și Antonie, ea se mai numește și "Ktitorissa", adică "Intemeietoarea". Astăzi, icoana se păstrează în Sfântul Altar al bisericii celei mari, la loc de mare cinste.
Teodor Danalache