Wikipedia:Fără cercetare originală
/
Wikipedia:No es una fuente primaria
Blocat (Discutie Utilizator: Ayord)
V-a fost blocat accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 12 luni. Justificare: vezi jurnal blocare si blocarile anterioare.
Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{Deblocare|Motivul pentru deblocare}} sub acest mesaj. --Mihai (discuție) 29 decembrie 2023 14:23 (EET). > See more: Ayord. Blocat accesul la editare pe Wikipedia în limba română.
1) Versiunile actuale / Versiones actuales / Current versions.
Wikipedia no es una fuente primaria - Wikipedia en español. > 00:36 20 nov 2023 Correogsk discusión contribs. m 11 162 bytes.
Wikipedia:No original research - English Wikipedia. > 03:32, 31 December 2023 SMcCandlish talk contribs m 33 847 bytes.
Wikipedia:Fără cercetare originală - Wikipedia in limba romana. 02:02 9 sep 2019 Dan Mihai Pitea discusión contribs. m 7 270 bytes.
2) Versiuni intermedii / Versiones intermedias / Intermediate versions.
Wikipedia no es una fuente primaria - Wikipedia en español. > 10:57 16 dic 2018 Ganímedes discusión contribs. 11 179 bytes.
Wikipedia: No original research - English Wikipedia. > 14:01, 21 August 2019 Sneftel talk contribs 31 426 bytes.
Wikipedia:Fără cercetare originală - Wikipedia in limba romana. 02:02 9 sep 2019 Dan Mihai Pitea discusión contribs. m 7 270 bytes.
3) Cele mai vechi versiuni / Las versiones más antiguas / The oldest versions.
Wikipedia: No original research - English Wikipedia. > 15:15, 21 December 2003 Tarquin talk contribs 857 bytes.
Wikipedia no es una fuente primaria - Wikipedia en español. > 12:08 23 jul 2005 Taragui discusión contribs. 46 bytes
Wikipedia: Fara cercetare originala - Wikipedia in limba romana. > 12:03 6 nov 2005 AdiJapan discusión contribs. 1 628 bytes .
Page start up on 01.01.2024_15.14 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 17ºC, Humedad 32%, Viento 3 km/h
The article previously processed by Ayord:
The following article processed by Ayord: Originalitate / Originalidad.
De fiecare dată când mă văd obligat (de circumstanțe) să mai creez vreo pagină web, sper ca aceea să fie ultima, și cu aceea să-mi fie de ajuns atâtea câte am, spre a-mi acoperi întreaga nevoie de pagini web spre care aș avea nevoie să trimit, atunci când îmi construiesc textual o argumentație sau alta, diminuând astfel... pe cât se poate... utilizarea textului cuprins în paranteze.
Dar iată că încercând să construiesc o argumentație prin care să dau un răspuns atât la noua mea blocare... pe 12 luni, cât și la o anterioară blocare pe 6 luni, cât și la alte anterioare blocări, administrate contului meu, de colectivul de administrație al secțiunii în limba română a Wikipedia, voiam să spun că... din rațiuni care țin de dragostea mea pentru proiectul Wikipedia, mă feresc pe cât pot de utilizarea a ceea ce în "eswiki" se numește "investigacion original" iar pe "rowiki" se numește "cercetare originală", și cum eu sunt obligat (tot de circumstanțe) să-mi compun textele în format bilingv. am nevoie ca la inserarea vreunui link în cadrul textului ce-l compun, să-l trimită către informație cel puțin la fel de bună (cantitativ și calitativ), atât pe prezumtivul meu cititor "rumanohablante", cât și pe prezumtivul meu cititor "hispanohablante".
Și astfel am revenit la a mă împiedica de inegalitatea cantitativă și calitativă a unor articole (în română și în spaniolă") care... cel puțin în intenția lor, par a încerca să vorbească despre același concept: "nefolosirea cercetării originale în încercarea de a contribui la proiectul Wikipedia".
Nu-mi rămâne altă soluție în fața unei astfel de inegalități, de dezechilibru, decât să încerc, din ce pot și cum pot, să fac... o medie.
Așezând față în față două articole ce provin din două secțiuni lingvistice diferite, este posibil să identificăm, mult mai ușor, care dintre cele două articole greșesc (voluntar sau involuntar), dacă vreunul dintre cele două... chiar o face.
Cada vez que me veo obligado (por las circunstancias) a crear otra página web, espero que ésta sea la última, y que ésta me baste para cubrir toda mi necesidad de páginas web que necesitaría, hasta donde enviar, cuando construyo textualmente alguna argumentación u otra, disminuyendo así... en la medida de lo posible... el uso del texto contenido entre paréntesis.
Pero aquí estoy tratando de construir un argumento para responder tanto a mi nueva prohibición de 12 meses como a una prohibición anterior de 6 meses y otras prohibiciones anteriores administradas a mi cuenta de Wikipedia por el colectivo de administración de la sección en idioma rumano de la Wikipedia, y quería decir que ... por razones relacionadas con mi amor por el proyecto Wikipedia, intento evitar en medida de lo posible el uso de lo que en "eswiki" se llama "investigación original" y en "rowiki" se llama "investigación original", y como yo me veo obligado (también por circunstancias) a redactar mis textos en formato bilingüe, necesito que al insertar algun enlace en algun texto que estoy redactando, éste link que envíe al menos a igual de buena información (cuantitativa y cualitativamente), tanto a mi presunto lector "rumanohablante" como a mi presunto lector "hispanohablante". .
Y así volví a tropezar con la desigualdad cuantitativa y cualitativa de algunos artículos (en rumano y en español") que... al menos en su intención, parecen intentar a hablar del mismo concepto: el de "no utilizar investigaciones originales en algun intento de contribuir al proyecto Wikipedia".
Ante este tipo de desigualdad, de desequilibrio, no me queda otra solución que intentar, desde lo que puedo y cómo puedo, sumar los dos articulos y hacer… un promedio. Al colocar dos artículos de dos secciones de idiomas diferentes uno al lado del otro, es posible identificar, mucho más fácilmente, cuál de los dos artículos está equivocado (intencionalmente o involuntariamente), si alguno de los dos... realmente lo está.
Originalidad - Wikipedia en español. > 06:20 10 nov 2023 Traitrich discusión contribs. m 4 561 bytes.
Originality - English Wikipedia. > 18:11, 30 November 2023 Horst-schlaemma talk contribs 21 255 bytes.
Originalitate - Wikipedia in limba romana = 0
Sobre las políticas · Convenciones
Estándares de artículos
Principios globales
Trabajando con otros
No amenaces con acciones legales
No sabotees Wikipedia para respaldar tus argumentos
Procedimientos
Wikipedia Policies
About policies · Conventions
The five pillars
What Wikipedia is not
neutral point of view
Copyright
Label
Ignore the rules
Article standards
Verifiability
Reliable sources
Relevance
Biographies of living people
Title conventions
Global principles
Use common sense
Interest conflict
Spam
Working with others
Civics
Presume good faith
Don't bite newbies
Rule of three reversals
Don't make personal attacks
Don't threaten legal action
Don't sabotage Wikipedia to support your arguments
Procedures
Voting
Protection policy
Deletion policy
Restoration policy
Politici Wikipedia
Despre politici · Convenții
Drepturi de autor
Eticheta
Ignora regulile
Standardele articolului
Verificabilitate
Surse sigure
Relevanţă
Biografii ale oamenilor vii
Convenții de titlu
Principii globale
Foloseste bunul simt
Conflict de interese
Spam
Lucrul cu alții
Civic
Presupune bună-credință
Nu-i mușca pe începători
Regula celor trei inversări
Nu face atacuri personale
Nu amenința cu acțiuni legale
Nu sabotați Wikipedia pentru a vă susține argumentele
Proceduri
Vot
Politica de protectie
Politica de ștergere
Politica de restaurare
En términos generales, pueden distinguirse dos clases de textos en la difusión del conocimiento. Por una parte, existen textos que presentan por primera vez hallazgos científicos o históricos (como observaciones de laboratorio, transcripciones de experimentos, investigaciones realizadas mediante trabajo de campo, encuestas, censos, transcripciones jurídicas, documentos de época) o que ofrecen por primera vez una interpretación teórica de estos hallazgos, incrementando o reestructurando los conocimientos sobre un saber. Por otra parte, hay textos que exponen de manera más o menos sistemática lo que, en los textos de la primera clase, se presenta y desarrolla.
Los textos de la primera clase se llaman habitualmente fuentes primarias; son, habitualmente, en las disciplinas académicas, las publicaciones periódicas especializadas, los libros de autores o editores expertos, o las memorias de investigación; en ámbitos no académicos, como la televisión o la prensa, constan de las publicaciones y emisiones originales. Lo importante, en este contexto, es que Wikipedia no es una fuente primaria. Esta política es uno de los tres principios básicos para evaluar el contenido de Wikipedia, junto con el de neutralidad en el punto de vista y verificabilidad. Los tres principios están íntimamente relacionados: la neutralidad se garantiza al representar adecuada y objetivamente la opinión de los profesionales, y la verificabilidad permite asegurarse de que la representación es efectivamente adecuada.
Índice
1 Wikipedia no es una fuente primaria
2 ¿Qué es investigación original?
7.2 Fuentes primarias, secundarias y terciarias
Wikipedia no es una fuente primaria
Wikipedia es una enciclopedia. Como tal, su función no es actuar como un foro para el desarrollo del saber, sino recopilar y transmitir la suma del conocimiento acumulado y verificado en las distintas ramas de la actividad humana. Para garantizar su validez, la información que Wikipedia ofrece debe proceder de fuentes profesionales de reconocida seriedad. Los datos, conceptos, teorías o métodos que no cuenten con el respaldo de una publicación respetable, así como las interpretaciones o síntesis novedosas de los mismos, pueden ser sumamente valiosos como investigación original, pero Wikipedia no es el lugar para publicarlos o desarrollarlos, fundamentalmente porque no está diseñada para realizar la clase de revisiones y evaluaciones por las que el conocimiento científico debe pasar antes de ser publicado.
¿Qué es investigación original?
La investigación original comprende todo tipo de teorías, conceptos y términos —especialmente los neologismos— que no han sido aún refrendados o evaluados por la comunidad de expertos, a través de su publicación en fuentes especializadas, así como documentos históricos originales y otros tipos de investigación. La información que Wikipedia presenta nunca debe ser original, puesto que el trabajo que implica verificar la exactitud y corrección de esa información es excesivo para una enciclopedia. Los artículos de Wikipedia siempre deben estar basados en la recolección y organización de diversas fuentes.
Excepciones a la norma
Hay algunas excepciones: los artículos que tratan sobre los sucesos de la propia Wikipedia suelen no estar documentados en ninguna parte, y algunos artículos —como los que describen recetas de comida— pueden no necesitar verificación independiente, pero en general el uso y mención de fuentes independientes es indispensable. La práctica de citar las fuentes en la sección de referencias del artículo permite fácilmente constatar la procedencia de la información, y elimina las dudas que pueda haber acerca de la originalidad del artículo.
Casos límite
En algunos casos, la controversia sobre una cuestión se extiende hasta el punto en que publicaciones respetables se contradicen, o que no es posible identificar de manera decisiva cuál es la postura consensuada. En ese caso, el artículo debe reflejar los distintos puntos de vista expuestos en la literatura primaria, identificando los defensores y detractores de cada uno de ellos. Si la controversia se expone objetivamente, adjudicando las distintas posiciones a sus autores, la política de punto de vista neutral puede mantenerse en todos los casos; esto no quiere decir que las posiciones minoritarias deban gozar de la misma credibilidad que las sostenidas por la mayoría de la comunidad académica, sino que deben mencionarse, haciendo explícita referencia a su condición marginal.
Material inaceptable
Según la política de no actuar como fuente primaria, los materiales siguientes resultan inaceptables en Wikipedia:
Artículos que mencionan hechos o eventos no refrendados por ninguna fuente;
Artículos que introducen nuevos métodos o técnicas no documentadas;
Artículos que introducen nuevas teorías, conceptos o términos;
Artículos que redefinen o reformulan de manera original términos y teorías ya existentes;
Artículos que argumentan en contra de una teoría o idea documentada sin hacer mención de una publicación aceptable como fuente de los argumentos;
Artículos que contienen documentos históricos de primera mano; si la licencia lo permite, estos pueden trasladarse a Wikisource.
Esto no implica que el contenido de estos artículos se considere falso, y puede resultar aceptable una vez que una fuente independiente se haya hecho cargo de su publicación.
Cómo exponer teorías
Si, en vista de lo precedente, parece difícil escribir un artículo sobre un concepto o teoría, los siguientes pasos explican cómo tratar los casos en los que no resulta fácil distinguir la investigación original de la verificable:
Menciona y define los conceptos básicos de la teoría; atribúyelos a sus autores, de ser posible citando textualmente la fuente.
Explica el contexto de los conceptos; si el autor los ha planteado en oposición a otra teoría u otros han opuesto teorías alternativas a la suya, menciónalo y describe la controversia lo más objetivamente posible.
Si alguna posición goza de un consenso mayoritario, identifícalo; menciona los grupos que apoyan cada posición y los antecedentes históricos (hay teorías u opiniones que hoy no se aceptan pero que en algún momento constituyeron un elemento importante en sus disciplinas), siempre teniendo en cuenta que las perspectivas extremadamente minoritarias no son deseables. En general, si no se puede identificar al menos una publicación seria, no vale la pena tenerlas en cuenta.
Abstente de juicios de valor directos en la descripción; si alguien ha afirmado refutar una teoría pero su opinión se acepta dentro la disciplina, limítate a indicar que esa persona ha afirmado refutarla con tales o cuales argumentos. Si alguien rechaza la validez de la información, indica que esa persona lo ha hecho. La atribución permite asegurar la neutralidad.
Fuentes
Fuentes fiables
Artículos principales: Wikipedia:Fuentes fiables y Wikipedia:Verificabilidad.
El contenido cuestionado o que es probable que sea cuestionado debe estar acompañado de una fuente fiable. El contenido que es «investigación original» en el sentido de esta política es el contenido para el que no se pueden encontrar fuentes fiables y por tanto se considera que es el pensamiento original del wikipedista que lo añadió. La única forma de mostrar que tu trabajo no es investigación original es encontrar una fuente publicada fiable que diga lo mismo que tú.
En general, las fuentes más fiables son libros, diarios y revistas; publicadas por universidades o por editoriales conocidas. Como regla general, cuanta más gente tenga acceso a la publicación para comprobar la información, analizar los problemas legales y examinar los textos, más fiable será la publicación. El material autopublicado, ya sea en papel o en la red, normalmente no se considera fiable.
Fuentes primarias, secundarias y terciarias
Fuentes primarias son documentos o personas cercanas a la situación sobre la que se escribe. El testimonio del testigo de un accidente de tráfico es una fuente primaria. Las resoluciones del Consejo de Seguridad de Naciones Unidas son fuentes primarias. Las fuentes primarias que han sido publicadas por una fuente fiable pueden usarse en Wikipedia, pero con cautela, porque es fácil emplearlas mal. Por esta razón, cualquiera —sin conocimiento especializado— que lee la fuente primaria debe ser capaz de verificar que lo dicho en Wikipedia concuerda con la fuente primaria. Cualquier interpretación del contenido que provenga de una fuente primaria requiere una fuente secundaria. Ejemplos de fuentes primarias son artefactos arqueológicos; fotografías; documentos históricos como diarios, resultados de censos, vídeos o transcripciones de vigilancia, juicios o entrevistas; resultados de encuestas o cuestionarios; notas de laboratorio y experimentos u observaciones de campo, y trabajos artísticos y de ficción como poemas, guiones, obras de teatro, novelas, películas, vídeos y programas de televisión.
Fuentes secundarias son fuentes que se apoyan en fuentes primarias para hacer generalizaciones, interpretaciones, análisis o síntesis. El relato de un periodista sobre un accidente de tráfico o sobre una resolución del Consejo de Seguridad es una fuente secundaria, asumiendo que el periodista no estaba involucrado personalmente. La interpretación de un historiador de la decadencia del Imperio Romano o el análisis de la figura histórica de Jesús es una fuente secundaria. Los artículos de Wikipedia deberían apoyarse en fuentes secundarias publicadas y fiables.
Fuentes terciarias son publicaciones como enciclopedias que agrupan fuentes secundarias y a veces primarias (Wikipedia es una fuente terciaria). Algunas fuentes terciarias son más fiables que otras y puede que de una misma fuente terciaria algunos artículos sean más fiables que otros. Por ejemplo, los artículos firmados por expertos de la Encyclopaedia Britannica y de enciclopedias de calidad similar pueden considerarse fuentes secundarias fiables en lugar de terciarias. Los artículos no firmados pueden ser menos fiables, pero pueden emplearse mientras la enciclopedia sea de calidad.
Aunque la mayoría de artículos deben apoyarse en fuentes secundarias, en raras ocasiones pueden apoyarse en fuentes primarias. Un artículo o sección que se apoye en una fuente primaria debe (1) hacer solo enunciados descriptivos y (2) no hacer análisis, síntesis, interpretaciones, explicaciones o evaluaciones. Los editores que empleen fuentes primarias deben ser cuidadosos a la hora de cumplir ambas condiciones.
Véase también
Wikipedia este o enciclopedie. Ca atare, articolele de aici vor fi de natură strict enciclopedică, cuprinzînd numai acele informații considerate ca făcînd deja parte din bagajul universal de cunoștințe la nivelul actual. Acesta este unul din principiile de bază după care trebuie să se ghideze orice contribuție la acest efort colectiv. Alte două principii fundamentale sînt punctul de vedere neutru și verificabilitatea surselor.
Contenidos
Ce se înțelege prin „cercetare originală”
„Cercetare originală” reprezintă teze, opinii sau teorii personale ale editorilor de la Wikipedia (sau ale altor persoane în numele cărora scriu acești editori) în situația cînd tezele, opiniile și teoriile respective nu au apărut în publicații respectabile. Creativitatea editorilor Wikipediei este necesară de exemplu în găsirea unor formulări potrivite, în organizarea materialului, în forma de prezentare, etc., dar nu și în enunțarea unor concepte și idei noi, în formularea unor viziuni, analize sau sinteze originale asupra unor date publicate, ori în crearea de cuvinte și expresii noi.
Un articol este considerat că include cercetare originală dacă avansează idei noi, adică:
în ce privește conținutul:
propune teorii sau soluții noi,
propune idei originale,
prezintă fără bibliografia corespunzătoare argumente în respingerea sau susținerea unor altor idei, teorii sau poziții;
în ce privește exprimarea:
definește sau folosește termeni noi (neologisme, termeni argotici, etc.), inexistenți în limba română,
propune definiții noi la termeni care există deja.
Evitarea cercetării originale și citarea surselor bibliografice sînt două aspecte care merg mînă în mînă. Cel mai bun mod de a arăta că un articol nu conține cercetare originală constă în a furniza în secțiunea sa bibliografică surse verificabile, direct legate de subiect și care susțin ideile exprimate.
Cuvîntul "cercetare" este uneori folosit și cu sensul de documentare -- consultare a diverselor surse, urmată de colectarea și organizarea informațiilor găsite. Această activitate, prin natura ei enciclopedică, nu numai că este acceptată la Wikipedia, dar este chiar încurajată. De fapt majoritatea articolelor din Wikipedia ar trebui scrise printr-un astfel de proces.
Există situații cînd citarea surselor nu este necesară, sau e imposibilă. Acestea se limitează însă la cazurile cînd ideile exprimate sînt
descrieri a căror valabilitate poate fi verificată cu ușurință de orice persoană matură, fără a fi neapărat specialist în domeniul respectiv (exemple: apa este un lichid, etc.),
simple relatări făcute fără a generaliza, analiza, sintetiza, interpreta sau evalua faptele prezentate (exemple: știri și evenimente curente).
Uneori surse diferite susțin teze diferite deși este vorba de surse a căror credibilitate este în general acceptată; alteori nu se poate ajunge la un consens între editori asupra legitimității unei surse sau a alteia. În asemenea situații articolele Wikipedia vor prezenta controversa respectivă așa cum este, conform politicii punctului de vedere neutru. (Vezi de exemplu la Limba română: unii lingviști susțin că limba aromână este un dialect al limbii române iar alții o consideră limbă separată.)
"Fără cercetări personale" nu înseamnă că experții nu pot contribui la Wikipedia. Dimpotrivă participarea lor este binevenită. Totuși ei nu vor avea o poziție privilegiată și vor scrie articolele într-o manieră impersonală și dintr-un punct de vedere neutru. Pentru susținerea oricărei teze ei vor da referințe bibliografice la fel ca și ceilalți contribuitori și nu vor scrie în articole afirmații care nu au fost în prealabil publicate în altă parte.
De ce excludem cercetarea originală?
Necesitatea de a interzice cercetarea originală a apărut atunci cînd unii „fizicieni” (specie din care nici Wikipedia în limba română n-a dus lipsă) au început să scrie aici articole despre noi teorii sau invenții gîndite de ei. Ceilalți contribuitori nu au posibilitatea de a verifica valabilitatea afirmațiilor din asemenea articole, și nici nu este rolul lor s-o facă. Ceea ce se poate totuși verifica este dacă aceste teorii și invenții au fost acceptate de lumea științifică prin apariția lor în publicații respectabile. Revizorii acestor publicații, fiind experți în domeniile respective, au capacitatea de a judeca afirmațiile în cauză.
O situație similară apare în articolele pe teme de istorie, unde adesea contribuitorii au tendința de a relata evenimentele într-o manieră originală și de a face interpretarea istorică a acestora. Deși asemenea articole se bazează pe surse primare (documente istorice, dovezi arheologice, diverse date) a căror valabilitate este neîndoielnică, Wikipedia nu are mijloacele de a verifica dacă sinteza în discuție este acceptabilă sau nu. Sursele secundare, scrise de experți în istorie și publicate de reviste și cărți de specialitate, sînt cele care justifică includerea diverselor relatări și interpretări în articolele din Wikipedia.
Iată mai jos o serie de argumente pentru excluderea cercetării originale și furnizarea bibliografiei adecvate:
Informația pe care Wikipedia o face disponibilă trebuie să fie de încredere; ca atare ea trebuie să se bazeze la rîndul ei pe surse de încredere.
Cititorii folosesc adesea informațiile dintr-o enciclopedie (inclusiv Wikipedia) ca punct de pornire în cercetarea lor, deci citarea bibliografiei îi va ajuta să-și continue cercetarea.
Bibliografia arată care puncte de vedere sînt reprezentate în articol, deci ajută în respectarea politicii punctului de vedere neutru.
Folosirea de surse credibile încurajează noii contribuitori, care ar putea să observe că din bibliografia articolului lipsește o sursă importantă și să contribuie prin adăugarea de material relevant.
Operații matematico-logice
Nu sunt considerate cercetare originală operațiile aritmetico-algebrice și logice (inferențele imediate). Exemple de operații aritmetico-algebrice sunt adunarea și scăderea numerelor, aflarea vârstei subiectului unei biografii, substituții de simboluri în formule algebrice. Exemple de operații logice sunt conjuncție logică, disjuncție, implicație logică, negație, obversiunea și conversiunea propozițiilor categorice (inferențe imediate).
Traduceri și transliterări
Nu constituie cercetare originală traducerile cu acuratețe realizate de wikipediști. Traducerile realizate de surse sunt însă preferabile celor realizate de contribuitori.
Vezi și
En términos generales, pueden distinguirse dos clases de textos en la difusión del conocimiento. Por una parte, existen textos que presentan por primera vez hallazgos científicos o históricos (como observaciones de laboratorio, transcripciones de experimentos, investigaciones realizadas mediante trabajo de campo, encuestas, censos, transcripciones jurídicas, documentos de época) o que ofrecen por primera vez una interpretación teórica de estos hallazgos, incrementando o reestructurando los conocimientos sobre un saber. Por otra parte, hay textos que exponen de manera más o menos sistemática lo que, en los textos de la primera clase, se presenta y desarrolla.
Los textos de la primera clase se llaman habitualmente fuentes primarias; son, habitualmente, en las disciplinas académicas, las publicaciones periódicas especializadas, los libros de autores o editores expertos, o las memorias de investigación; en ámbitos no académicos, como la televisión o la prensa, constan de las publicaciones y emisiones originales. Lo importante, en este contexto, es que Wikipedia no es una fuente primaria. Esta política es uno de los tres principios básicos para evaluar el contenido de Wikipedia, junto con el de neutralidad en el punto de vista y verificabilidad. Los tres principios están íntimamente relacionados: la neutralidad se garantiza al representar adecuada y objetivamente la opinión de los profesionales, y la verificabilidad permite asegurarse de que la representación es efectivamente adecuada.
Índice
1 Wikipedia no es una fuente primaria
2 ¿Qué es investigación original?
7 Fuentes
7.1 Fuentes fiables
7.2 Fuentes primarias, secundarias y terciarias
Wikipedia no es una fuente primaria
Wikipedia es una enciclopedia. Como tal, su función no es actuar como un foro para el desarrollo del saber, sino recopilar y transmitir la suma del conocimiento acumulado y verificado en las distintas ramas de la actividad humana. Para garantizar su validez, la información que Wikipedia ofrece debe proceder de fuentes profesionales de reconocida seriedad. Los datos, conceptos, teorías o métodos que no cuenten con el respaldo de una publicación respetable, así como las interpretaciones o síntesis novedosas de los mismos, pueden ser sumamente valiosos como investigación original, pero Wikipedia no es el lugar para publicarlos o desarrollarlos, fundamentalmente porque no está diseñada para realizar la clase de revisiones y evaluaciones por las que el conocimiento científico debe pasar antes de ser publicado.
¿Qué es investigación original?
La investigación original comprende todo tipo de teorías, conceptos y términos —especialmente los neologismos— que no han sido aún refrendados o evaluados por la comunidad de expertos, a través de su publicación en fuentes especializadas, así como documentos históricos originales y otros tipos de investigación. La información que Wikipedia presenta nunca debe ser original, puesto que el trabajo que implica verificar la exactitud y corrección de esa información es excesivo para una enciclopedia. Los artículos de Wikipedia siempre deben estar basados en la recolección y organización de diversas fuentes.
Excepciones a la norma
Hay algunas excepciones: los artículos que tratan sobre los sucesos de la propia Wikipedia suelen no estar documentados en ninguna parte, y algunos artículos —como los que describen recetas de comida— pueden no necesitar verificación independiente, pero en general el uso y mención de fuentes independientes es indispensable. La práctica de citar las fuentes en la sección de referencias del artículo permite fácilmente constatar la procedencia de la información, y elimina las dudas que pueda haber acerca de la originalidad del artículo.
Casos límite
En algunos casos, la controversia sobre una cuestión se extiende hasta el punto en que publicaciones respetables se contradicen, o que no es posible identificar de manera decisiva cuál es la postura consensuada. En ese caso, el artículo debe reflejar los distintos puntos de vista expuestos en la literatura primaria, identificando los defensores y detractores de cada uno de ellos. Si la controversia se expone objetivamente, adjudicando las distintas posiciones a sus autores, la política de punto de vista neutral puede mantenerse en todos los casos; esto no quiere decir que las posiciones minoritarias deban gozar de la misma credibilidad que las sostenidas por la mayoría de la comunidad académica, sino que deben mencionarse, haciendo explícita referencia a su condición marginal.
Material inaceptable
Según la política de no actuar como fuente primaria, los materiales siguientes resultan inaceptables en Wikipedia:
Artículos que mencionan hechos o eventos no refrendados por ninguna fuente;
Artículos que introducen nuevos métodos o técnicas no documentadas;
Artículos que introducen nuevas teorías, conceptos o términos;
Artículos que redefinen o reformulan de manera original términos y teorías ya existentes;
Artículos que argumentan en contra de una teoría o idea documentada sin hacer mención de una publicación aceptable como fuente de los argumentos;
Artículos que contienen documentos históricos de primera mano; si la licencia lo permite, estos pueden trasladarse a Wikisource.
Esto no implica que el contenido de estos artículos se considere falso, y puede resultar aceptable una vez que una fuente independiente se haya hecho cargo de su publicación.
Cómo exponer teorías
Si, en vista de lo precedente, parece difícil escribir un artículo sobre un concepto o teoría, los siguientes pasos explican cómo tratar los casos en los que no resulta fácil distinguir la investigación original de la verificable:
Menciona y define los conceptos básicos de la teoría; atribúyelos a sus autores, de ser posible citando textualmente la fuente.
Explica el contexto de los conceptos; si el autor los ha planteado en oposición a otra teoría u otros han opuesto teorías alternativas a la suya, menciónalo y describe la controversia lo más objetivamente posible.
Si alguna posición goza de un consenso mayoritario, identifícalo; menciona los grupos que apoyan cada posición y los antecedentes históricos (hay teorías u opiniones que hoy no se aceptan pero que en algún momento constituyeron un elemento importante en sus disciplinas), siempre teniendo en cuenta que las perspectivas extremadamente minoritarias no son deseables. En general, si no se puede identificar al menos una publicación seria, no vale la pena tenerlas en cuenta.
Abstente de juicios de valor directos en la descripción; si alguien ha afirmado refutar una teoría pero su opinión se acepta dentro la disciplina, limítate a indicar que esa persona ha afirmado refutarla con tales o cuales argumentos. Si alguien rechaza la validez de la información, indica que esa persona lo ha hecho. La atribución permite asegurar la neutralidad.
Fuentes
Fuentes fiables
Artículos principales: Wikipedia:Fuentes fiables y Wikipedia:Verificabilidad.
El contenido cuestionado o que es probable que sea cuestionado debe estar acompañado de una fuente fiable. El contenido que es «investigación original» en el sentido de esta política es el contenido para el que no se pueden encontrar fuentes fiables y por tanto se considera que es el pensamiento original del wikipedista que lo añadió. La única forma de mostrar que tu trabajo no es investigación original es encontrar una fuente publicada fiable que diga lo mismo que tú.
En general, las fuentes más fiables son libros, diarios y revistas; publicadas por universidades o por editoriales conocidas. Como regla general, cuanta más gente tenga acceso a la publicación para comprobar la información, analizar los problemas legales y examinar los textos, más fiable será la publicación. El material autopublicado, ya sea en papel o en la red, normalmente no se considera fiable.
Fuentes primarias, secundarias y terciarias
Fuentes primarias son documentos o personas cercanas a la situación sobre la que se escribe. El testimonio del testigo de un accidente de tráfico es una fuente primaria. Las resoluciones del Consejo de Seguridad de Naciones Unidas son fuentes primarias. Las fuentes primarias que han sido publicadas por una fuente fiable pueden usarse en Wikipedia, pero con cautela, porque es fácil emplearlas mal. Por esta razón, cualquiera —sin conocimiento especializado— que lee la fuente primaria debe ser capaz de verificar que lo dicho en Wikipedia concuerda con la fuente primaria. Cualquier interpretación del contenido que provenga de una fuente primaria requiere una fuente secundaria. Ejemplos de fuentes primarias son artefactos arqueológicos; fotografías; documentos históricos como diarios, resultados de censos, vídeos o transcripciones de vigilancia, juicios o entrevistas; resultados de encuestas o cuestionarios; notas de laboratorio y experimentos u observaciones de campo, y trabajos artísticos y de ficción como poemas, guiones, obras de teatro, novelas, películas, vídeos y programas de televisión.
Fuentes secundarias son fuentes que se apoyan en fuentes primarias para hacer generalizaciones, interpretaciones, análisis o síntesis. El relato de un periodista sobre un accidente de tráfico o sobre una resolución del Consejo de Seguridad es una fuente secundaria, asumiendo que el periodista no estaba involucrado personalmente. La interpretación de un historiador de la decadencia del Imperio Romano o el análisis de la figura histórica de Jesús es una fuente secundaria. Los artículos de Wikipedia deberían apoyarse en fuentes secundarias publicadas y fiables.
Fuentes terciarias son publicaciones como enciclopedias que agrupan fuentes secundarias y a veces primarias (Wikipedia es una fuente terciaria). Algunas fuentes terciarias son más fiables que otras y puede que de una misma fuente terciaria algunos artículos sean más fiables que otros. Por ejemplo, los artículos firmados por expertos de la Encyclopaedia Britannica y de enciclopedias de calidad similar pueden considerarse fuentes secundarias fiables en lugar de terciarias. Los artículos no firmados pueden ser menos fiables, pero pueden emplearse mientras la enciclopedia sea de calidad.
Aunque la mayoría de artículos deben apoyarse en fuentes secundarias, en raras ocasiones pueden apoyarse en fuentes primarias. Un artículo o sección que se apoye en una fuente primaria debe (1) hacer solo enunciados descriptivos y (2) no hacer análisis, síntesis, interpretaciones, explicaciones o evaluaciones. Los editores que empleen fuentes primarias deben ser cuidadosos a la hora de cumplir ambas condiciones.
Véase también
(10 728 bytes)
Wikipedia este o enciclopedie. Ca atare, articolele de aici vor fi de natură strict enciclopedică, cuprinzînd numai acele informații considerate ca făcînd deja parte din bagajul universal de cunoștințe la nivelul actual. Acesta este unul din principiile de bază după care trebuie să se ghideze orice contribuție la acest efort colectiv. Alte două principii fundamentale sînt punctul de vedere neutru și verificabilitatea surselor.
Contenidos
Ce se înțelege prin „cercetare originală”
„Cercetare originală” reprezintă teze, opinii sau teorii personale ale editorilor de la Wikipedia (sau ale altor persoane în numele cărora scriu acești editori) în situația cînd tezele, opiniile și teoriile respective nu au apărut în publicații respectabile. Creativitatea editorilor Wikipediei este necesară de exemplu în găsirea unor formulări potrivite, în organizarea materialului, în forma de prezentare, etc., dar nu și în enunțarea unor concepte și idei noi, în formularea unor viziuni, analize sau sinteze originale asupra unor date publicate, ori în crearea de cuvinte și expresii noi.
Un articol este considerat că include cercetare originală dacă avansează idei noi, adică:
în ce privește conținutul:
propune teorii sau soluții noi,
propune idei originale,
prezintă fără bibliografia corespunzătoare argumente în respingerea sau susținerea unor altor idei, teorii sau poziții;
în ce privește exprimarea:
definește sau folosește termeni noi (neologisme, termeni argotici, etc.), inexistenți în limba română,
propune definiții noi la termeni care există deja.
Evitarea cercetării originale și citarea surselor bibliografice sînt două aspecte care merg mînă în mînă. Cel mai bun mod de a arăta că un articol nu conține cercetare originală constă în a furniza în secțiunea sa bibliografică surse verificabile, direct legate de subiect și care susțin ideile exprimate.
Cuvîntul "cercetare" este uneori folosit și cu sensul de documentare -- consultare a diverselor surse, urmată de colectarea și organizarea informațiilor găsite. Această activitate, prin natura ei enciclopedică, nu numai că este acceptată la Wikipedia, dar este chiar încurajată. De fapt majoritatea articolelor din Wikipedia ar trebui scrise printr-un astfel de proces.
Există situații cînd citarea surselor nu este necesară, sau e imposibilă. Acestea se limitează însă la cazurile cînd ideile exprimate sînt
descrieri a căror valabilitate poate fi verificată cu ușurință de orice persoană matură, fără a fi neapărat specialist în domeniul respectiv (exemple: apa este un lichid, etc.),
simple relatări făcute fără a generaliza, analiza, sintetiza, interpreta sau evalua faptele prezentate (exemple: știri și evenimente curente).
Uneori surse diferite susțin teze diferite deși este vorba de surse a căror credibilitate este în general acceptată; alteori nu se poate ajunge la un consens între editori asupra legitimității unei surse sau a alteia. În asemenea situații articolele Wikipedia vor prezenta controversa respectivă așa cum este, conform politicii punctului de vedere neutru. (Vezi de exemplu la Limba română: unii lingviști susțin că limba aromână este un dialect al limbii române iar alții o consideră limbă separată.)
"Fără cercetări personale" nu înseamnă că experții nu pot contribui la Wikipedia. Dimpotrivă participarea lor este binevenită. Totuși ei nu vor avea o poziție privilegiată și vor scrie articolele într-o manieră impersonală și dintr-un punct de vedere neutru. Pentru susținerea oricărei teze ei vor da referințe bibliografice la fel ca și ceilalți contribuitori și nu vor scrie în articole afirmații care nu au fost în prealabil publicate în altă parte.
De ce excludem cercetarea originală?
Necesitatea de a interzice cercetarea originală a apărut atunci cînd unii „fizicieni” (specie din care nici Wikipedia în limba română n-a dus lipsă) au început să scrie aici articole despre noi teorii sau invenții gîndite de ei. Ceilalți contribuitori nu au posibilitatea de a verifica valabilitatea afirmațiilor din asemenea articole, și nici nu este rolul lor s-o facă. Ceea ce se poate totuși verifica este dacă aceste teorii și invenții au fost acceptate de lumea științifică prin apariția lor în publicații respectabile. Revizorii acestor publicații, fiind experți în domeniile respective, au capacitatea de a judeca afirmațiile în cauză.
O situație similară apare în articolele pe teme de istorie, unde adesea contribuitorii au tendința de a relata evenimentele într-o manieră originală și de a face interpretarea istorică a acestora. Deși asemenea articole se bazează pe surse primare (documente istorice, dovezi arheologice, diverse date) a căror valabilitate este neîndoielnică, Wikipedia nu are mijloacele de a verifica dacă sinteza în discuție este acceptabilă sau nu. Sursele secundare, scrise de experți în istorie și publicate de reviste și cărți de specialitate, sînt cele care justifică includerea diverselor relatări și interpretări în articolele din Wikipedia.
Iată mai jos o serie de argumente pentru excluderea cercetării originale și furnizarea bibliografiei adecvate:
Informația pe care Wikipedia o face disponibilă trebuie să fie de încredere; ca atare ea trebuie să se bazeze la rîndul ei pe surse de încredere.
Cititorii folosesc adesea informațiile dintr-o enciclopedie (inclusiv Wikipedia) ca punct de pornire în cercetarea lor, deci citarea bibliografiei îi va ajuta să-și continue cercetarea.
Bibliografia arată care puncte de vedere sînt reprezentate în articol, deci ajută în respectarea politicii punctului de vedere neutru.
Folosirea de surse credibile încurajează noii contribuitori, care ar putea să observe că din bibliografia articolului lipsește o sursă importantă și să contribuie prin adăugarea de material relevant.
Operații matematico-logice
Nu sunt considerate cercetare originală operațiile aritmetico-algebrice și logice (inferențele imediate). Exemple de operații aritmetico-algebrice sunt adunarea și scăderea numerelor, aflarea vârstei subiectului unei biografii, substituții de simboluri în formule algebrice. Exemple de operații logice sunt conjuncție logică, disjuncție, implicație logică, negație, obversiunea și conversiunea propozițiilor categorice (inferențe imediate).
Traduceri și transliterări
Nu constituie cercetare originală traducerile cu acuratețe realizate de wikipediști. Traducerile realizate de surse sunt însă preferabile celor realizate de contribuitori.
Vezi și
(
6 630 bytes)
En términos generales, pueden distinguirse dos clases de textos en la difusión del conocimiento. Por una parte, existen textos que presentan por primera vez hallazgos científicos o históricos (como observaciones de laboratorio, transcripciones de experimentos, investigaciones realizadas mediante trabajo de campo, encuestas, censos, transcripciones jurídicas, documentos de época) o que ofrecen por primera vez una interpretación teórica de estos hallazgos, incrementando o reestructurando los conocimientos sobre un saber. Por otra parte, hay textos que exponen de manera más o menos sistemática lo que, en los textos de la primera clase, se presenta y desarrolla.
Los textos de la primera clase se llaman habitualmente fuentes primarias; son, habitualmente, en las disciplinas académicas, las publicaciones periódicas especializadas, los libros de autores o editores expertos, o las memorias de investigación; en ámbitos no académicos, como la televisión o la prensa, constan de las publicaciones y emisiones originales. Lo importante, en este contexto, es que Wikipedia no es una fuente primaria. Esta política es uno de los tres principios básicos para evaluar el contenido de Wikipedia, junto con el de neutralidad en el punto de vista y verificabilidad. Los tres principios están íntimamente relacionados: la neutralidad se garantiza al representar adecuada y objetivamente la opinión de los profesionales, y la verificabilidad permite asegurarse de que la representación es efectivamente adecuada.
În termeni generali, în diseminarea cunoștințelor se pot distinge două tipuri de texte. Pe de o parte, există texte care prezintă pentru prima dată constatări științifice sau istorice (cum ar fi observații de laborator, stenograme de experimente, cercetări efectuate prin muncă de teren, anchete, recensăminte, stenograme legale, documente de epocă) sau care oferă pentru prima dată o interpretare teoretică a acestor constatări, creșterea sau restructurarea cunoștințelor despre cunoștințe. Pe de altă parte, există texte care expun într-un mod mai mult sau mai puțin sistematic ceea ce, în textele clasei întâi, este prezentat și dezvoltat.
Textele de primul fel sunt de obicei numite surse primare; Acestea sunt, de obicei, în discipline academice, publicații periodice de specialitate, cărți ale unor autori sau editori experți sau memorii de cercetare; În domenii non-academice, cum ar fi televiziunea sau presa, acestea constau în publicații și emisiuni originale. Important, în acest context, este că Wikipedia nu este o sursă primară. Această politică este unul dintre cele trei principii de bază pentru evaluarea conținutului Wikipedia, împreună cu neutralitatea punctului de vedere și verificabilitatea. Cele trei principii sunt strâns legate: neutralitatea este garantată prin reprezentarea adecvată și obiectivă a opiniilor profesioniștilor, iar verificabilitatea face posibilă asigurarea faptului că reprezentarea este într-adevăr adecvată.
În termeni generali, în diseminarea cunoștințelor se pot distinge două tipuri de texte. Pe de o parte, există texte care prezintă pentru prima dată constatări științifice sau istorice (cum ar fi observații de laborator, stenograme de experimente, cercetări efectuate prin muncă de teren, anchete, recensăminte, stenograme legale, documente de epocă) sau care oferă pentru prima dată o interpretare teoretică a acestor constatări, creșterea sau restructurarea cunoștințelor despre cunoștințe. Pe de altă parte, există texte care expun într-un mod mai mult sau mai puțin sistematic ceea ce, în textele clasei întâi, este prezentat și dezvoltat.
Textele de primul fel sunt de obicei numite surse primare; Acestea sunt, de obicei, în discipline academice, publicații periodice de specialitate, cărți ale unor autori sau editori experți sau memorii de cercetare; În domenii non-academice, cum ar fi televiziunea sau presa, acestea constau în publicații și emisiuni originale. Important, în acest context, este că Wikipedia nu este o sursă primară. Această politică este unul dintre cele trei principii de bază pentru evaluarea conținutului Wikipedia, împreună cu neutralitatea punctului de vedere și verificabilitatea. Cele trei principii sunt strâns legate: neutralitatea este garantată prin reprezentarea adecvată și obiectivă a opiniilor profesioniștilor, iar verificabilitatea face posibilă asigurarea faptului că reprezentarea este într-adevăr adecvată.
Index
1 Wikipedia nu este o sursă primară
2 Ce este cercetarea originală?
3 Excepții de la regulă
4 Cazuri limită
5 Material inacceptabil
6 Cum se prezintă teoriile
7 surse
7.1 Surse de încredere
7.2 Surse primare, secundare și terțiare
8 Vezi de asemenea
Index
1 Wikipedia nu este o sursă primară
2 Ce este cercetarea originală?
3 Excepții de la regulă
4 Cazuri limită
5 Material inacceptabil
6 Cum se prezintă teoriile
7 surse
7.1 Surse de încredere
7.2 Surse primare, secundare și terțiare
8 Vezi de asemenea
Wikipedia no es una fuente primaria
Wikipedia es una enciclopedia. Como tal, su función no es actuar como un foro para el desarrollo del saber, sino recopilar y transmitir la suma del conocimiento acumulado y verificado en las distintas ramas de la actividad humana. Para garantizar su validez, la información que Wikipedia ofrece debe proceder de fuentes profesionales de reconocida seriedad. Los datos, conceptos, teorías o métodos que no cuenten con el respaldo de una publicación respetable, así como las interpretaciones o síntesis novedosas de los mismos, pueden ser sumamente valiosos como investigación original, pero Wikipedia no es el lugar para publicarlos o desarrollarlos, fundamentalmente porque no está diseñada para realizar la clase de revisiones y evaluaciones por las que el conocimiento científico debe pasar antes de ser publicado.
Wikipedia nu este o sursă primară
Wikipedia este o enciclopedie. Ca atare, funcția sa nu este de a acționa ca un forum de dezvoltare a cunoștințelor, ci mai degrabă de a colecta și transmite suma cunoștințelor acumulate și verificate în diferitele ramuri ale activității umane. Pentru a-i garanta valabilitatea, informațiile pe care le oferă Wikipedia trebuie să provină din surse profesionale de încredere recunoscută. Datele, conceptele, teoriile sau metodele care nu sunt susținute de o publicație de renume, precum și interpretări noi sau sinteze ale acestora, pot fi extrem de valoroase ca cercetare originală, dar Wikipedia nu este locul unde să le publice sau să le dezvolte, fundamental pentru că nu este concepute pentru a efectua genul de recenzii și evaluări prin care trebuie să treacă cunoștințele științifice înainte de a fi publicate.
Wikipedia nu este o sursă primară
Wikipedia este o enciclopedie. Ca atare, funcția sa nu este de a acționa ca un forum de dezvoltare a cunoștințelor, ci mai degrabă de a colecta și transmite suma cunoștințelor acumulate și verificate în diferitele ramuri ale activității umane. Pentru a-i garanta valabilitatea, informațiile pe care le oferă Wikipedia trebuie să provină din surse profesionale de încredere recunoscută. Datele, conceptele, teoriile sau metodele care nu sunt susținute de o publicație de renume, precum și interpretări noi sau sinteze ale acestora, pot fi extrem de valoroase ca cercetare originală, dar Wikipedia nu este locul unde să le publice sau să le dezvolte, fundamental pentru că nu este concepute pentru a efectua genul de recenzii și evaluări prin care trebuie să treacă cunoștințele științifice înainte de a fi publicate.
¿Qué es investigación original?
La investigación original comprende todo tipo de teorías, conceptos y términos —especialmente los neologismos— que no han sido aún refrendados o evaluados por la comunidad de expertos, a través de su publicación en fuentes especializadas, así como documentos históricos originales y otros tipos de investigación. La información que Wikipedia presenta nunca debe ser original, puesto que el trabajo que implica verificar la exactitud y corrección de esa información es excesivo para una enciclopedia. Los artículos de Wikipedia siempre deben estar basados en la recolección y organización de diversas fuentes.
Ce este cercetarea originală?
Cercetarea originală cuprinde toate tipurile de teorii, concepte și termeni — în special neologisme — care nu au fost încă avizate sau evaluate de comunitatea de experți, prin publicarea lor în surse de specialitate, precum și documente istorice originale și alte tipuri de cercetări. Informațiile pe care Wikipedia le prezintă niciodată nu ar trebui să fie originale, deoarece munca implicată în verificarea acurateții și corectitudinii respectivelor informații este excesivă pentru o enciclopedie. Articolele Wikipedia ar trebui să se bazeze întotdeauna pe colectarea și organizarea diverselor surse.
Ce este cercetarea originală?
Cercetarea originală cuprinde toate tipurile de teorii, concepte și termeni — în special neologisme — care nu au fost încă avizate sau evaluate de comunitatea de experți, prin publicarea lor în surse de specialitate, precum și documente istorice originale și alte tipuri de cercetări. Informațiile pe care Wikipedia le prezintă niciodată nu ar trebui să fie originale, deoarece munca implicată în verificarea acurateții și corectitudinii respectivelor informații este excesivă pentru o enciclopedie. Articolele Wikipedia ar trebui să se bazeze întotdeauna pe colectarea și organizarea diverselor surse.
Excepciones a la norma
Hay algunas excepciones: los artículos que tratan sobre los sucesos de la propia Wikipedia suelen no estar documentados en ninguna parte, y algunos artículos —como los que describen recetas de comida— pueden no necesitar verificación independiente, pero en general el uso y mención de fuentes independientes es indispensable. La práctica de citar las fuentes en la sección de referencias del artículo permite fácilmente constatar la procedencia de la información, y elimina las dudas que pueda haber acerca de la originalidad del artículo.
Excepții de la normă
Există câteva excepții: articolele care se ocupă de evenimentele Wikipedia în sine nu sunt adesea documentate nicăieri, iar unele articole - cum ar fi cele care descriu rețete alimentare - pot să nu necesite verificare independentă, dar, în general, utilizarea și menționarea surselor independente este esențială. Practica citarii surselor în secțiunea referințe a articolului facilitează verificarea originii informațiilor și elimină orice îndoială care ar putea exista cu privire la originalitatea articolului.
Excepții de la regulă
Există câteva excepții: articolele care se ocupă de evenimentele Wikipedia în sine nu sunt adesea documentate nicăieri, iar unele articole - cum ar fi cele care descriu rețete alimentare - pot să nu necesite verificare independentă, dar, în general, utilizarea și menționarea surselor independente este esențială. Practica citarii surselor în secțiunea referințe a articolului facilitează verificarea originii informațiilor și elimină orice îndoială care ar putea exista cu privire la originalitatea articolului.
Casos límite
En algunos casos, la controversia sobre una cuestión se extiende hasta el punto en que publicaciones respetables se contradicen, o que no es posible identificar de manera decisiva cuál es la postura consensuada. En ese caso, el artículo debe reflejar los distintos puntos de vista expuestos en la literatura primaria, identificando los defensores y detractores de cada uno de ellos. Si la controversia se expone objetivamente, adjudicando las distintas posiciones a sus autores, la política de punto de vista neutral puede mantenerse en todos los casos; esto no quiere decir que las posiciones minoritarias deban gozar de la misma credibilidad que las sostenidas por la mayoría de la comunidad académica, sino que deben mencionarse, haciendo explícita referencia a su condición marginal.
Cazuri limită
În unele cazuri, controversa cu privire la o problemă se extinde până la punctul în care publicațiile respectabile se contrazic reciproc sau nu este posibil să se identifice în mod decisiv care este poziția consensuală. În acest caz, articolul trebuie să reflecte diferitele puncte de vedere prezentate în literatura primară, identificând apărătorii și detractorii fiecăruia dintre ei. Dacă controversa este prezentată obiectiv, atribuind diferitele poziții autorilor săi, politica de punct de vedere neutră poate fi menținută în toate cazurile; Aceasta nu înseamnă că pozițiile minoritare ar trebui să se bucure de aceeași credibilitate ca și cele deținute de majoritatea comunității academice, ci mai degrabă că ar trebui menționate, făcând referire explicită la condiția lor marginală.
Material inaceptable
Según la política de no actuar como fuente primaria, los materiales siguientes resultan inaceptables en Wikipedia:
Artículos que mencionan hechos o eventos no refrendados por ninguna fuente;
Artículos que introducen nuevos métodos o técnicas no documentadas;
Artículos que introducen nuevas teorías, conceptos o términos;
Artículos que redefinen o reformulan de manera original términos y teorías ya existentes;
Artículos que argumentan en contra de una teoría o idea documentada sin hacer mención de una publicación aceptable como fuente de los argumentos;
Artículos que contienen documentos históricos de primera mano; si la licencia lo permite, estos pueden trasladarse a Wikisource.
Esto no implica que el contenido de estos artículos se considere falso, y puede resultar aceptable una vez que una fuente independiente se haya hecho cargo de su publicación.
material inacceptabil
Conform politicii de a nu acționa ca sursă primară, următoarele materiale sunt inacceptabile pe Wikipedia:
Articole care menționează fapte sau evenimente neavizate de nicio sursă;
Articole care introduc metode noi sau tehnici nedocumentate;
Articole care introduc teorii, concepte sau termeni noi;
Articole care redefinesc sau reformulează într-un mod original termeni și teorii deja existente;
Articole care argumentează împotriva unei teorii sau idei documentate fără a menționa o publicație acceptabilă ca sursă a argumentelor;
Articole care conțin documente istorice de primă mână; Dacă licența o permite, acestea pot fi mutate în Wikisource.
Aceasta nu înseamnă că conținutul acestor articole este considerat fals și poate fi acceptabil odată ce o sursă independentă a preluat publicarea lor.
Material inacceptabil
Conform politicii de a nu acționa ca sursă primară, următoarele materiale sunt inacceptabile pe Wikipedia:
Articole care menționează fapte sau evenimente neavizate de nicio sursă;
Articole care introduc metode noi sau tehnici nedocumentate;
Articole care introduc teorii, concepte sau termeni noi;
Articole care redefinesc sau reformulează într-un mod original termeni și teorii deja existente;
Articole care argumentează împotriva unei teorii sau idei documentate fără a menționa o publicație acceptabilă ca sursă a argumentelor;
Articole care conțin documente istorice de primă mână; Dacă licența o permite, acestea pot fi mutate în Wikisource.
Aceasta nu înseamnă că conținutul acestor articole este considerat fals și poate fi acceptabil odată ce o sursă independentă a preluat publicarea lor.
Cómo exponer teorías
Si, en vista de lo precedente, parece difícil escribir un artículo sobre un concepto o teoría, los siguientes pasos explican cómo tratar los casos en los que no resulta fácil distinguir la investigación original de la verificable:
Menciona y define los conceptos básicos de la teoría; atribúyelos a sus autores, de ser posible citando textualmente la fuente.
Explica el contexto de los conceptos; si el autor los ha planteado en oposición a otra teoría u otros han opuesto teorías alternativas a la suya, menciónalo y describe la controversia lo más objetivamente posible.
Si alguna posición goza de un consenso mayoritario, identifícalo; menciona los grupos que apoyan cada posición y los antecedentes históricos (hay teorías u opiniones que hoy no se aceptan pero que en algún momento constituyeron un elemento importante en sus disciplinas), siempre teniendo en cuenta que las perspectivas extremadamente minoritarias no son deseables. En general, si no se puede identificar al menos una publicación seria, no vale la pena tenerlas en cuenta.
Abstente de juicios de valor directos en la descripción; si alguien ha afirmado refutar una teoría pero su opinión se acepta dentro la disciplina, limítate a indicar que esa persona ha afirmado refutarla con tales o cuales argumentos. Si alguien rechaza la validez de la información, indica que esa persona lo ha hecho. La atribución permite asegurar la neutralidad.
Cum să prezinți teoriile
Dacă, în lumina celor de mai sus, pare dificil să scrii un articol despre un concept sau teorie, următorii pași explică cum să faci față cazurilor în care nu este ușor să distingem cercetarea originală de cercetarea verificabilă:
Menționează și definește conceptele de bază ale teoriei; Atribuiți-le autorilor lor, dacă este posibil, citând sursa textual.
Explică contextul conceptelor; Dacă autorul le-a ridicat în opoziție cu o altă teorie sau alții au opus teorii alternative ale voastre, menționați acest lucru și descrieți controversa cât mai obiectiv posibil.
Dacă vreo poziție se bucură de un consens majoritar, identificați-o; menționează grupurile care susțin fiecare poziție și fondul istoric (există teorii sau opinii care astăzi nu sunt acceptate, dar care au constituit la un moment dat un element important în disciplinele lor), ținând mereu cont că perspectivele extrem de minoritare nu sunt de dorit. În general, dacă cel puțin o publicație serioasă nu poate fi identificată, acestea nu merită luate în considerare.
Abține-te de la judecăți directe de valoare în descriere; Dacă cineva a pretins că respinge o teorie, dar opinia sa este acceptată în cadrul disciplinei, limitează-te la a indica faptul că acea persoană a pretins că o respinge cu astfel de argumente. Dacă cineva respinge validitatea informațiilor, aceasta indică faptul că acea persoană a făcut acest lucru. Atribuirea face posibilă asigurarea neutralității.
Cum să prezinți teoriile
Dacă, în lumina celor de mai sus, pare dificil să scrii un articol despre un concept sau teorie, următorii pași explică cum să faci față cazurilor în care nu este ușor să distingem cercetarea originală de cercetarea verificabilă:
Menționează și definește conceptele de bază ale teoriei; Atribuiți-le autorilor lor, dacă este posibil, citând sursa textual.
Explică contextul conceptelor; Dacă autorul le-a ridicat în opoziție cu o altă teorie sau alții au opus teorii alternative ale voastre, menționați acest lucru și descrieți controversa cât mai obiectiv posibil.
Dacă vreo poziție se bucură de un consens majoritar, identificați-o; menționează grupurile care susțin fiecare poziție și fondul istoric (există teorii sau opinii care astăzi nu sunt acceptate, dar care au constituit la un moment dat un element important în disciplinele lor), ținând mereu cont că perspectivele extrem de minoritare nu sunt de dorit. În general, dacă cel puțin o publicație serioasă nu poate fi identificată, acestea nu merită luate în considerare.
Abține-te de la judecăți directe de valoare în descriere; Dacă cineva a pretins că respinge o teorie, dar opinia sa este acceptată în cadrul disciplinei, limitează-te la a indica faptul că acea persoană a pretins că o respinge cu astfel de argumente. Dacă cineva respinge validitatea informațiilor, aceasta indică faptul că acea persoană a făcut acest lucru. Atribuirea face posibilă asigurarea neutralității.
Fuentes
Fuentes fiables
Artículos principales: Wikipedia:Fuentes fiables y Wikipedia:Verificabilidad.
El contenido cuestionado o que es probable que sea cuestionado debe estar acompañado de una fuente fiable. El contenido que es «investigación original» en el sentido de esta política es el contenido para el que no se pueden encontrar fuentes fiables y por tanto se considera que es el pensamiento original del wikipedista que lo añadió. La única forma de mostrar que tu trabajo no es investigación original es encontrar una fuente publicada fiable que diga lo mismo que tú.
En general, las fuentes más fiables son libros, diarios y revistas; publicadas por universidades o por editoriales conocidas. Como regla general, cuanta más gente tenga acceso a la publicación para comprobar la información, analizar los problemas legales y examinar los textos, más fiable será la publicación. El material autopublicado, ya sea en papel o en la red, normalmente no se considera fiable.
Surse
Surse sigure
Articole principale: Wikipedia:Surse de încredere și Wikipedia:Verificabilitate.
Conținutul care este contestat sau care poate fi contestat trebuie să fie însoțit de o sursă de încredere. Conținutul care este „cercetare originală” în sensul acestei politici este conținut pentru care nu pot fi găsite surse de încredere și, prin urmare, este considerat a fi gândul original al Wikipedianului care l-a adăugat. Singura modalitate de a arăta că munca ta nu este o cercetare originală este să găsești o sursă publicată de încredere care să spună același lucru ca și tine.
În general, cele mai de încredere surse sunt cărțile, ziarele și reviste; publicate de universităţi sau de edituri cunoscute. Ca regulă generală, cu cât mai multe persoane au acces la publicație pentru a verifica informațiile, a discuta probleme juridice și a examina textul, cu atât publicația va fi mai fiabilă. Materialul auto-publicat, indiferent dacă este tipărit sau online, nu este de obicei considerat de încredere.
Surse
Surse sigure
Articole principale: Wikipedia:Surse de încredere și Wikipedia:Verificabilitate.
Conținutul care este contestat sau care poate fi contestat trebuie să fie însoțit de o sursă de încredere. Conținutul care este „cercetare originală” în sensul acestei politici este conținut pentru care nu pot fi găsite surse de încredere și, prin urmare, este considerat a fi gândul original al Wikipedianului care l-a adăugat. Singura modalitate de a arăta că munca ta nu este o cercetare originală este să găsești o sursă publicată de încredere care să spună același lucru ca și tine.
În general, cele mai de încredere surse sunt cărțile, ziarele și reviste; publicate de universităţi sau de edituri cunoscute. Ca regulă generală, cu cât mai multe persoane au acces la publicație pentru a verifica informațiile, a discuta probleme juridice și a examina textul, cu atât publicația va fi mai fiabilă. Materialul auto-publicat, indiferent dacă este tipărit sau online, nu este de obicei considerat de încredere.
Fuentes primarias, secundarias y terciarias
Fuentes primarias son documentos o personas cercanas a la situación sobre la que se escribe. El testimonio del testigo de un accidente de tráfico es una fuente primaria. Las resoluciones del Consejo de Seguridad de Naciones Unidas son fuentes primarias. Las fuentes primarias que han sido publicadas por una fuente fiable pueden usarse en Wikipedia, pero con cautela, porque es fácil emplearlas mal. Por esta razón, cualquiera —sin conocimiento especializado— que lee la fuente primaria debe ser capaz de verificar que lo dicho en Wikipedia concuerda con la fuente primaria. Cualquier interpretación del contenido que provenga de una fuente primaria requiere una fuente secundaria. Ejemplos de fuentes primarias son artefactos arqueológicos; fotografías; documentos históricos como diarios, resultados de censos, vídeos o transcripciones de vigilancia, juicios o entrevistas; resultados de encuestas o cuestionarios; notas de laboratorio y experimentos u observaciones de campo, y trabajos artísticos y de ficción como poemas, guiones, obras de teatro, novelas, películas, vídeos y programas de televisión.
Surse primare, secundare și terțiare
Sursele primare sunt documente sau persoane apropiate situației despre care se scrie. Mărturia martorilor unui accident rutier este o sursă primară. Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite sunt surse primare. Sursele primare care au fost publicate de o sursă de încredere pot fi folosite pe Wikipedia, dar cu precauție, deoarece sunt ușor de folosit greșit. Din acest motiv, oricine – fără cunoștințe de specialitate – care citește sursa primară ar trebui să poată verifica dacă ceea ce se spune pe Wikipedia este de acord cu sursa primară. Orice interpretare a conținutului care provine dintr-o sursă primară necesită o sursă secundară. Exemple de surse primare sunt artefactele arheologice; Fotografii; documente istorice precum jurnale, rezultatele recensământului, videoclipuri sau transcrieri ale supravegherii, proceselor sau interviurilor; rezultatele sondajelor sau chestionarelor; note de laborator și experimente sau observații pe teren și opere de artă și ficțiune, cum ar fi poezii, scenarii, piese de teatru, romane, filme, videoclipuri și programe de televiziune.
Surse primare, secundare și terțiare
Sursele primare sunt documente sau persoane apropiate situației despre care se scrie. Mărturia martorilor unui accident rutier este o sursă primară. Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite sunt surse primare. Sursele primare care au fost publicate de o sursă de încredere pot fi folosite pe Wikipedia, dar cu precauție, deoarece sunt ușor de folosit greșit. Din acest motiv, oricine – fără cunoștințe de specialitate – care citește sursa primară ar trebui să poată verifica dacă ceea ce se spune pe Wikipedia este de acord cu sursa primară. Orice interpretare a conținutului care provine dintr-o sursă primară necesită o sursă secundară. Exemple de surse primare sunt artefactele arheologice; Fotografii; documente istorice precum jurnale, rezultatele recensământului, videoclipuri sau transcrieri ale supravegherii, proceselor sau interviurilor; rezultatele sondajelor sau chestionarelor; note de laborator și experimente sau observații pe teren și opere de artă și ficțiune, cum ar fi poezii, scenarii, piese de teatru, romane, filme, videoclipuri și programe de televiziune.
Fuentes secundarias son fuentes que se apoyan en fuentes primarias para hacer generalizaciones, interpretaciones, análisis o síntesis. El relato de un periodista sobre un accidente de tráfico o sobre una resolución del Consejo de Seguridad es una fuente secundaria, asumiendo que el periodista no estaba involucrado personalmente. La interpretación de un historiador de la decadencia del Imperio Romano o el análisis de la figura histórica de Jesús es una fuente secundaria. Los artículos de Wikipedia deberían apoyarse en fuentes secundarias publicadas y fiables.
Sursele secundare sunt surse care se bazează pe surse primare pentru a face generalizări, interpretări, analize sau sinteze. Relatarea unui jurnalist despre un accident de circulație sau o rezoluție a Consiliului de Securitate este o sursă secundară, presupunând că jurnalistul nu a fost implicat personal. Interpretarea unui istoric asupra declinului Imperiului Roman sau analiza figurii istorice a lui Isus este o sursă secundară. Articolele Wikipedia ar trebui să se bazeze pe surse secundare publicate și de încredere.
Sursele secundare sunt surse care se bazează pe surse primare pentru a face generalizări, interpretări, analize sau sinteze. Relatarea unui jurnalist despre un accident de circulație sau o rezoluție a Consiliului de Securitate este o sursă secundară, presupunând că jurnalistul nu a fost implicat personal. Interpretarea unui istoric asupra declinului Imperiului Roman sau analiza figurii istorice a lui Isus este o sursă secundară. Articolele Wikipedia ar trebui să se bazeze pe surse secundare publicate și de încredere.
Fuentes terciarias son publicaciones como enciclopedias que agrupan fuentes secundarias y a veces primarias (Wikipedia es una fuente terciaria). Algunas fuentes terciarias son más fiables que otras y puede que de una misma fuente terciaria algunos artículos sean más fiables que otros. Por ejemplo, los artículos firmados por expertos de la Encyclopaedia Britannica y de enciclopedias de calidad similar pueden considerarse fuentes secundarias fiables en lugar de terciarias. Los artículos no firmados pueden ser menos fiables, pero pueden emplearse mientras la enciclopedia sea de calidad.
Sursele terțiare sunt publicații precum enciclopediile care reunesc surse secundare și uneori primare (Wikipedia este o sursă terțiară). Unele surse terțiare sunt mai de încredere decât altele, iar unele articole din aceeași sursă terțiară pot fi mai de încredere decât altele. De exemplu, articolele semnate de colegi din Encyclopaedia Britannica și enciclopediile de calitate similară pot fi considerate surse secundare de încredere, mai degrabă decât surse terțiare. Articolele nesemnate pot fi mai puțin de încredere, dar pot fi folosite atâta timp cât enciclopedia este de calitate.
Sursele terțiare sunt publicații precum enciclopediile care reunesc surse secundare și uneori primare (Wikipedia este o sursă terțiară). Unele surse terțiare sunt mai de încredere decât altele, iar unele articole din aceeași sursă terțiară pot fi mai de încredere decât altele. De exemplu, articolele semnate de colegi din Encyclopaedia Britannica și enciclopediile de calitate similară pot fi considerate surse secundare de încredere, mai degrabă decât surse terțiare. Articolele nesemnate pot fi mai puțin de încredere, dar pot fi folosite atâta timp cât enciclopedia este de calitate.
Aunque la mayoría de artículos deben apoyarse en fuentes secundarias, en raras ocasiones pueden apoyarse en fuentes primarias. Un artículo o sección que se apoye en una fuente primaria debe
(1) hacer solo enunciados descriptivos y
(2) no hacer análisis, síntesis, interpretaciones, explicaciones o evaluaciones.
Los editores que empleen fuentes primarias deben ser cuidadosos a la hora de cumplir ambas condiciones.
Deși majoritatea articolelor trebuie să se bazeze pe surse secundare, în rare ocazii se pot baza pe surse primare. Un articol sau o secțiune care se bazează pe o sursă primară trebuie
(1) să facă doar declarații descriptive și
(2) să nu facă analize, sinteze, interpretări, explicații sau evaluări.
Editorii care folosesc surse primare trebuie să fie atenți să îndeplinească ambele condiții.
Vezi si
Wikipedia:Biografii ale oamenilor vii
Model:Sursă primară
Vezi si
Wikipedia:Biografii ale persoanelor vii
Model/Sablon:Sursa primară