Embedded Files
The article previously processed by Ayord: Interpretarea de roluri / Actuación.
The following article processed by Ayord: Materialist / Materialista.
Page start up on 16.04.2024_07.48 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 15ºC, Humedad 56%, Viento 8 km/h
fúte [At: (a.1628) DRHB XXII, 62, ap. TDRG / V: ~tá / Pzi: fut / E: ml futuere] (Pop)
1-2 vtr (Tr) A avea raporturi sexuale.
3 vt (Fam) A obliga pe cineva la eforturi prea mari Si: (fam) a freca (22).
4 vt (Fam) A certa.
5 vt (Fam) A înşela.
6 vt (Fam; şîe a fute la cap sau la icre sau la melodie) A agasa.
7 vt (Şi îae) A plictisi.
8 vt (Fam; îe) A(-şi) fute timpul (sau vremea) A pierde timpul (vremea).
9 vt (Îe) A fute una (sau o bătaie) A da o lovitură (sau o bătaie zdravănă) cuiva.
10 vi (Fam; îe) A i-o fute cuiva A se răzbuna pe cineva Si: (pfm) a i-o trage cuiva.
11 vt (Fam; şfg) A învinge.
12 vt (Fam; gmţ) A face.
13 vt (Fam; gmţ; şîe a fute treaba) A lucra prost.
14 vt (Fam) A distruge.
15 vt (Îc) fute-vânt Om de nimic.
16 sf (Orn; îac) Codobatură (Motacilla alba).
(Micul dicţionar academic)
joder - Diccionario de la lengua española (RAE/ASALE)
Del lat. futuĕre.
1. intr. malson. Practicar el coito.
Sin.:
copular, fornicar, yacer, aparearse, follar, coger.
2. prnl. malson. Aguantarse o fastidiarse.
Sin.:
aguantarse, fastidiarse, jorobarse, chincharse.
3. prnl. malson. Estropearse o dañarse.
Sin.:
estropearse, dañarse, deteriorarse.
4. tr. malson. Poseer sexualmente a alguien.
5. tr. malson. Molestar o fastidiar a alguien. U. t. c. intr.
Sin.:
molestar, fastidiar, jorobar, chinchar, jeringar, putear.
6. tr. malson. Destrozar, arruinar o echar a perder algo.
Sin.:
estropear, arruinar, desbaratar.
7. interj. malson. U. para expresar enfado, irritación, asombro, etc.
hay que joderse
1. loc. interj. malson. hay que fastidiarse.
no te jode
1. loc. interj. malson. no te fastidia.
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Postarea de pe Facebook (în Coloana I) care mi-a dat mai întâi impulsul să o comentez, iar apoi să creez o pagină web (cea pe care suntem), plus (în Coloana III), comentariul pe care l-am făcut... in situ. Încerc în acest fel să fac ca aceste informații să fie accesibile cititorilor români care cunosc mai puțin spaniola decât mine sau care nu o cunosc deloc.
La publicación de Facebook (en la Columna I) que primero me dio el impulso de comentarlo, y luego de crear una página web (en la que estamos), más (en la Columna III), el comentario que hice yo... en situ. Intento de este modo que esta información sea accesible a los lectores rumanos que conocen menos español que yo o que no la conocen en absoluto.
Column I.
14 de abril a las 8:44 p.m. (Mexico)
Se cuenta que cuando los Españoles llegaron a conquistarnos, abusaban sexualmente de las mujeres y si eran solteras se decía que la habían chingado, de ahí surgió la expresión "hijo de la chingada" y todas las demás connotaciones de la palabra que resultaron por la ofensa cometida y por el poco conocimiento de nuestro idioma que ante una pereza mental de conocer el nombre de tal o cual objeto solo le llamamos la chingadera y de ahí en adelante se conformo el "idioma Chingoles."
Octavio Paz nos da una explicación más literaria de este asunto que no deja de ser interesante y curioso.
Asunto: LA CHINGADERA...
VIVA MÉXICO cabrones!!!
Cada día aprendo más y más cosas... o al menos se hace el intento!!!
Cultura
El origen del vocablo chingar lo describe en una forma más literaria Octavio Paz, en 'El laberinto de la Soledad' (léelo y te sorprenderás, es más, mirarás al mexicano en su ideología al desnudo, y quizás entonces entiendas el porqué de la condición de México) en el que menciona que 'la chingada' era La Malinche. Inicialmente se usó el término de una manera peyorativa, era la traidora, la que 'chingó a los mexicanos'... sin duda alguna en este libro logra un excelente ensayo que le mereció el Premio Nobel...
Column II.
Column III.
Soy rumano y aprendí a fuerza mayor el español como mi segundo idioma, como emigrante en España. De momento no puedo decir que he comprendido muy bien el sentido de este palabra (chingar) pero me voy a referir más a aquel "nuestra maravillosa idioma". Crecí con este dicho que mi lengua materna (el rumano) es más maravillosa, más poética del mundo. Incluso tenemos una canción que se llama "nuestro idioma es un tesoro". Pero, a cada hombre del planeta, su lengua materna, su madre, su infancia, sus lugares donde vivió su infancia, su mundo, etc, le parece como lo mejor del planeta. Aprendiendo de modo informal (extraescolar) los dos idiomas, siento como tener dos lenguas maternas y no solo una. Pero... esto no es posible, como no es posible que uno tenga dos madres naturales a la vez. Entonces, incluso si yo amo a mis dos idiomas, la realidad dice que solo una es como "madre natural", y la segunda es como "madre de acogida" (por decirle un nombre). Soy wikipedista, y veo la pelea, la guerra sin principio y sin fin que se da entre los que quieren informar y los que quieren desinformar, entre los partidarios de la información neutral (imparcial) y los partidarios de la información partidaria, adoctrinante. La lengua materna (da igual cual) es un instrumento, una herramienta (en este caso, de comunicación interhumana).
El verbo CHINGAR es por excelencia el verbo del léxico mexicano que se utiliza para todo, desde lo mejor, que esta chingón hasta lo peor, que está de la chingada.
Quizás en nuestro maravilloso idioma una de las palabras que más aplicaciones tiene es el verbo CHINGAR en todas sus formas: debido al auge en uso que ha tomado este hermoso vocablo, la Real Academia Española de la Lengua ha decidido aceptarlo formalmente.
DENOTANDO FRAUDE
Me chingaron
IGNORANCIA
Sepa la chingada
AMENAZA
Te voy a chingar
PRESUMIR
Soy el más chingón
DISTANCIA
Hasta la chingada
DESPRECIO
Vales para pura chingada
CELOS
Con quién chingados estabas?
INCONFORMIDAD
¡¡Son chingaderas!! Ya ni la chingan...
PETICIÓN
Vete a la chingada
CALIFICATIVO
Chingaquedito
HOSTILIDAD
Y tú quién chingados eres??
FRUSTRACION
Ah que bien chingas!!!
TERMINAL
Esto chingó a su madre
INCERTIDUMBRE
¿Y no nos irán a chingar?
CERTEZA
Ya nos chingaron
ADVERTENCIA
Síguele y te va a cargar la chingada
INCOMPETENCIA
No sé que chingados hacer
ENOJO
Que vaya y rechingue a su madre
COMPASIÓN
Que fea chinga le arrimaron
TRIUNFALISMO
Ya chingué
DERROTISMO
Me chingué
HUMORISMO
Está bien que chingues pero... a tu madre, respétala
DESPEDIDA
Vámonos a la chingada
CHISME
¿Supiste a quién se chingaron ayer?
ADMIRACION
¡¡¡Tá chingón!!!
INCREDULIDAD
¡¡Ah!! ¡chingá, chingá, chingá!...
ABURRIMIENTO
Pos ah, que la chingada
(2602 bytes)
Cualquier cosa (incluso las herramientas, incluso los medicamentos) tiene 50% indicaciones y 50% contraindicaciones, 50% de bueno, y 50% de malo.
La principal herramienta para el adoctrinamiento humano es su propia lengua materna. Vivimos tiempos cuando la tecnología (el smartphone) nos permite hacer comparaciones entre nuestra idioma y otras idiomas del mundo.
Yo recomiendo a cualquier ser humano que mire cualquier cosa desde por lo menos tres ópticas idiomáticas diferentes.
Cualquier cosa concreta es como un globo, y mirando este globo solo de un punto de vista, siempre quedan partes del globo fuera de tu vista.
Si tenemos un globo terráqueo, una linterna y una habitación oscura o medio oscura, podemos comprobar que la luz de la linterna nunca puede cubrir de igual intensidad toda la superficie del globo. El mejor resultado se obtiene cuando tienes por lo menos tres linternas y los dispones en tres puntos diametrialmente opuestos entre sí. Una mesa tiene equilibrio cuando tiene por lo menos tres patas (no cuando tiene una o dos patas. El equilibrio es lo que nos hace falta a nosotros, los seres humanos, para nuestro propio bien como individuo y como especie. Saludos!
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Loc rezervat traducerii în limba română a acestei postări mexicane din Facebook, aduse aici, cu păstrarea în coloana B a textului rezultat prin traducere automată.
Espacio reservado para la traducción al rumano de este post mexicano de Facebook, que he traído aquí, manteniendo en la columna B el texto resultante de la traducción automática.
Column A.
Se cuenta que cuando los Españoles llegaron a conquistarnos, abusaban sexualmente de las mujeres y si eran solteras se decía que la habían chingado, de ahí surgió la expresión "hijo de la chingada" y todas las demás connotaciones de la palabra que resultaron por la ofensa cometida y por el poco conocimiento de nuestro idioma que ante una pereza mental de conocer el nombre de tal o cual objeto solo le llamamos la chingadera y de ahí en adelante se conformo el "idioma Chingoles."
Octavio Paz nos da una explicación más literaria de este asunto que no deja de ser interesante y curioso.
Asunto: LA CHINGADERA...
VIVA MÉXICO cabrones!!!
Cada día aprendo más y más cosas... o al menos se hace el intento!!!
Column B.
Se spune că atunci când au venit spaniolii să ne cucerească, au abuzat sexual de femei și dacă erau singure se spunea că au dat-o în bătaie, de unde și expresia „fiul chingada” și toate celelalte conotații ale cuvântului care rezultă din ofensa comisa si datorita putinei cunoasteri a limbajului nostru ca datorita unei lene mintale de a cunoaste numele cutare sau cutare obiect nu i-am numit decat chingadera si de atunci s-a format „limba chingoles”.
Octavio Paz ne oferă o explicație mai literară a acestei chestiuni, care este încă interesantă și curioasă.
Subiect: LA CHINGADERA...
Trăiască nenorociții MEXICO!!!
În fiecare zi învăț tot mai multe lucruri... sau măcar se încearcă!!!
Column Z.
Se spune că atunci când au venit spaniolii să ne cucerească, au abuzat sexual de femei și că dacă era vorba de vreo femeie celibatară se spunea că au "futut-o", de unde și expresia „copilul chingadei/fututei” și toate celelalte conotații ale cuvântului care rezultă din ofensa comisa si datorita putinei cunoasteri a limbajului nostru ca datorita unei lene mintale de a cunoaste numele cutare sau cutare obiect nu i-am numit decat chingadera si de atunci s-a format „limba chingoles”.
Octavio Paz ne oferă o explicație mai literară a acestei chestiuni, care este încă interesantă și curioasă.
Subiect: LA CHINGADERA...
Trăiască nenorociții MEXICO!!!
În fiecare zi învăț tot mai multe lucruri... sau măcar se încearcă!!!
Cultura
El origen del vocablo chingar lo describe en una forma más literaria Octavio Paz, en 'El laberinto de la Soledad' (léelo y te sorprenderás, es más, mirarás al mexicano en su ideología al desnudo, y quizás entonces entiendas el porqué de la condición de México) en el que menciona que 'la chingada' era La Malinche. Inicialmente se usó el término de una manera peyorativa, era la traidora, la que 'chingó a los mexicanos'... sin duda alguna en este libro logra un excelente ensayo que le mereció el Premio Nobel...
El verbo CHINGAR es por excelencia el verbo del léxico mexicano que se utiliza para todo, desde lo mejor, que esta chingón hasta lo peor, que está de la chingada.
Quizás en nuestro maravilloso idioma una de las palabras que más aplicaciones tiene es el verbo CHINGAR en todas sus formas: debido al auge en uso que ha tomado este hermoso vocablo, la Real Academia Española de la Lengua ha decidido aceptarlo formalmente.
Cultură
Originea cuvântului chingar este descrisă într-un mod mai literar de Octavio Paz, în „Labirintul singurătății” (citiți-l și veți fi surprinși, de fapt, vă veți uita la mexican în ideologia lui goală, și poate atunci veți înțelege motivul stării Mexicului) în care menționează că „la chingada” era La Malinche. Inițial termenul a fost folosit într-un mod peiorativ, ea a fost trădătoarea, cea care i-a „dracu pe mexicani”... fără îndoială în această carte a realizat un eseu excelent care i-a adus Premiul Nobel...
Verbul CHINGAR este prin excelență verbul lexiconului mexican care se folosește pentru orice, de la cel mai bun, care este chingón, până la cel mai rău, care este din chingada. Poate că în limba noastră minunată unul dintre cuvintele care are cele mai multe aplicații este verbul CHINGAR în toate formele sale: din cauza boom-ului de utilizare pe care l-a luat acest frumos cuvânt, Academia Regală Spaniolă de Limbă a decis să-l accepte oficial.
Cultură
Originea cuvântului chingar este descrisă într-un mod mai literar de Octavio Paz, în „Labirintul singurătății” (citiți-l și veți fi surprinși, de fapt, vă veți uita la mexican în ideologia lui goală, și poate atunci veți înțelege motivul stării Mexicului) în care menționează că „la chingada” era La Malinche. Inițial termenul a fost folosit într-un mod peiorativ, ea a fost trădătoarea, cea care i-a „dracu pe mexicani”... fără îndoială în această carte a realizat un eseu excelent care i-a adus Premiul Nobel...
Verbul CHINGAR este prin excelență verbul lexiconului mexican care se folosește pentru orice, de la cel mai bun, care este chingón, până la cel mai rău, care este din chingada. Poate că în limba noastră minunată unul dintre cuvintele care are cele mai multe aplicații este verbul CHINGAR în toate formele sale: din cauza boom-ului de utilizare pe care l-a luat acest frumos cuvânt, Academia Regală Spaniolă de Limbă a decis să-l accepte oficial.
DENOTANDO FRAUDE
Me chingaron
IGNORANCIA
Sepa la chingada
AMENAZA
Te voy a chingar
PRESUMIR
Soy el más chingón
DISTANCIA
Hasta la chingada
DESPRECIO
Vales para pura chingada
CELOS
Con quién chingados estabas?
INCONFORMIDAD
¡¡Son chingaderas!! Ya ni la chingan...
PETICIÓN
Vete a la chingada
CALIFICATIVO
Chingaquedito
HOSTILIDAD
Y tú quién chingados eres??
FRUSTRACION
Ah que bien chingas!!!
TERMINAL
Esto chingó a su madre
INCERTIDUMBRE
¿Y no nos irán a chingar?
CERTEZA
Ya nos chingaron
ADVERTENCIA
Síguele y te va a cargar la chingada
INCOMPETENCIA
No sé que chingados hacer
ENOJO
Que vaya y rechingue a su madre
COMPASIÓN
Que fea chinga le arrimaron
TRIUNFALISMO
Ya chingué
DERROTISMO
Me chingué
HUMORISMO
Está bien que chingues pero... a tu madre, respétala
DESPEDIDA
Vámonos a la chingada
CHISME
¿Supiste a quién se chingaron ayer?
ADMIRACION
¡¡¡Tá chingón!!!
INCREDULIDAD
¡¡Ah!! ¡chingá, chingá, chingá!...
ABURRIMIENTO
Pos ah, que la chingada
DENOTARE FRAUDA
m-au încurcat
IGNORANŢĂ
Știi naiba
AMENINȚARE
Am de gând să te trag
SE DĂ MARE
Eu sunt cel mai tare
DISTANŢĂ
Până la naiba
DISPREŢ
Vouchere pentru rahat pur
GELOZIE
Cu cine dracu ai fost?
DISCONFORMITATE
Sunt prostii!! Nici măcar nu-l mai trag...
PETIŢIE
du-te dracu
CALIFICAREA
Chingaquedito
OSTILITATE
Si tu cine naiba esti??
FRUSTRAȚIE
O al naibii de bine!!!
TERMINAL
Asta a încurcat-o pe mama lui
INCERTITUDINE
Și nu ne vor păcăli?
CERTITUDINE
Ne-au încurcat deja
AVERTIZARE
Urmează-l și îți va da rahatul
INCOMPETENŢĂ
Nu stiu ce dracu sa fac
FURIE
Lasă-l să plece și scârțâie la mama lui
COMPASIUNE
Ce rahat urât au împins asupra lui
TRIUMFALISM
Am tras-o deja
DEFETISM
M-am încurcat
UMOR
E în regulă să dai peste cap, dar... respectă-ți mama
RAMAS BUN
Să mergem în iad
BÂRFĂ
Știai cu cine s-au tras ieri?
ADMIRAȚIE
Atat de misto!!!
NEÎNCREDERE
Ah!! chingá, chingá, chingá!...
PLICTISEALĂ
Ei bine, ce naiba
DENOTARE FRAUDA
m-au încurcat
IGNORANŢĂ
Știi naiba
AMENINȚARE
Am de gând să te trag
SE DĂ MARE
Eu sunt cel mai tare
DISTANŢĂ
Până la naiba
DISPREŢ
Vouchere pentru rahat pur
GELOZIE
Cu cine dracu ai fost?
DISCONFORMITATE
Sunt prostii!! Nici măcar nu-l mai trag...
PETIŢIE
du-te dracu
CALIFICAREA
Chingaquedito
OSTILITATE
Si tu cine naiba esti??
FRUSTRAȚIE
O al naibii de bine!!!
TERMINAL
Asta a încurcat-o pe mama lui
INCERTITUDINE
Și nu ne vor păcăli?
CERTITUDINE
Ne-au încurcat deja
AVERTIZARE
Urmează-l și îți va da rahatul
INCOMPETENŢĂ
Nu stiu ce dracu sa fac
FURIE
Lasă-l să plece și scârțâie la mama lui
COMPASIUNE
Ce rahat urât au împins asupra lui
TRIUMFALISM
Am tras-o deja
DEFETISM
M-am încurcat
UMOR
E în regulă să dai peste cap, dar... respectă-ți mama
RAMAS BUN
Să mergem în iad
BÂRFĂ
Știai cu cine s-au tras ieri?
ADMIRAȚIE
Atat de misto!!!
NEÎNCREDERE
Ah!! chingá, chingá, chingá!...
PLICTISEALĂ
Ei bine, ce naiba
"nuestro maravilloso idioma" (ES) > minunata noastră limbă (RO)
our wonderful language (EN)
наш замечательный язык (RU)
unsere wunderbare Sprache (DE)
нашия прекрасен език (BG)
náš úžasný jazyk (checo)
naš divni jezik (croata)
vores vidunderlige sprog (danes)
náš úžasný jazyk (eslovaco)
naš čudovit jezik (esloveno)
meie imeline keel (estonio)
ihanaa kieltämme (finlandes)
notre merveilleuse langue (FR)
την υπέροχη γλώσσα μας (GR)
csodálatos nyelvünk (hungaro)
ár dteanga iontach (irlandes)
la nostra meravigliosa lingua (italiano)
mūsu brīnišķīgā valoda (leton)
nuostabi mūsų kalba (lituano)
eis wonnerbar Sprooch (luxemburgues)
lingwa mill-isbaħ tagħna (maltes)
onze prachtige taal (neerlandes)
nasz wspaniały język (polaco)
nossa língua maravilhosa (portugues)
vårt underbara språk (sueco)
"limba noastră-i o comoară (RO)" > nuestra lengua es un tesoro (ES)
our language is a treasure (EN)
наш язык - сокровище (RU)
Unsere Sprache ist ein Schatz (DE)
езикът ни е богатство (BG)
náš jazyk je poklad (checo)
naš jezik je blago (croata)
vores sprog er en skat (danes)
....
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Am adus aici (in Coloana I) termenul "chingar" din "Dicționarul de americanisme" al Asociației Academiilor de Limba Spaniolă. In Coloana II, traducerea in limba romana este... pur automatica
Traje aquí (en la Columna I) el término "chingar" del "Diccionario de Americanismos" de la Asociación de Academias de la Lengua Española. En la Columna II, la traducción en rumano es... puramente automática.
chingar(se). (De etim. contr.).
I. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Frustrarse, fracasar algo, no llegar al término deseado. vulg.
2. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Romperse, dejar de funcionar una cosa. vulg.
II. 1. tr. prnl. EU, Mx. Agredir físicamente a alguien. vulg.
2. EU, Mx. Violar sexualmente a alguien. vulg.
III. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, Ho, ES. Sacrificarse alguien en extremo, trabajar duro para lograr algo. vulg.
IV. 1. tr. prnl. EU, Mx. Consumir una comida o una bebida. vulg.
V. 1. tr. prnl. Mx. Robar, tomar alguien algo que no le pertenece. vulg.
VI. 1. intr. Py, Ar, Ur. Caer desparejamente el ruedo de una prenda.
2. intr. prnl. Ar, Ur. Estirarse o deformarse una prenda de vestir.
VII. 1. tr. Ho, ES. Divertirse. est.
VIII. 1. tr. Pa; CR, rur. Cortar total o parcialmente el rabo a un animal.
●
a. ǁ chinga a tu madre. fórm. EU, Mx. Se usa para ofender a alguien con mucha violencia. vulg.
b. ǁ ¡chínguele! fórm. Mx. Se usa para dar prisa a alguien o para incitarle a que haga algo con rapidez.
c. ǁ ¡chínguenle! fórm. Mx. Se usa para dar prisa a dos o más personas o para incitarles a que hagan algo con rapidez.
□
a. ǁ ~ la pita. loc. verb. Gu. Divertirse. pop.
b. ǁ ~la. loc. verb. Gu, Bo:E, Ar. Equivocarse, fracasar. pop. (chingarle).
c. ǁ ~le. loc. verb. Ar. chingarla.
■
a. ǁ ¡chíngale! loc. interj. Mx. Expresa ánimo para que alguien haga algo con rapidez.
b. ǁ ¡chíngales! loc. interj. EU. juv. Expresa incitación a la prisa.
(1.498 bytes)
Column II.
ASOCIAȚIA ACADEMIILOR DE LIMBA SPANIOLĂ
Dicţionar de americanisme
dracu (se). (Din etim. contr.).
I. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Fii frustrat, eșuează ceva, nu ajunge la finalul dorit. vulgar
2. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Pauză, nu mai lucrează la ceva. vulgar
II. 1. tr. prnl. UE, Mx. Ataca fizic pe cineva. vulgar
2. UE, Mx. A încălca sexual pe cineva. vulgar
III. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, Ho, ES. Sacrifici pe cineva extrem de, munceste din greu pentru a realiza ceva. vulgar
IV. 1. tr. prnl. UE, Mx. Consumați o masă sau băutură. vulgar
V. 1. tr. prnl. Max. Fură, ia de la cineva ceva care nu-i aparține. vulgar
A VĂZUT. 1. intr. Py, Ar, Ur Tivul unei haine cade neuniform.
2. intr. prnl. Ar, Ur. Întinderea sau deformarea unei piese vestimentare.
VII. 1. tr. Ho, ES. A se distra. este T.
VIII. 1. tr. Da; CR, rur. Tăierea totală sau parțială a cozii unui animal.
●
la. Dă-i dracu’ cu mama ta. formă UE, Mx. Este folosit pentru a jigni pe cineva cu mare violență. vulgar
b. ǁ dă-l naibii! formă Max. Este folosit pentru a grăbi pe cineva sau pentru a-l încuraja să facă ceva rapid.
c. ǁ dă-l naibii! formă Max. Este folosit pentru a grăbi două sau mai multe persoane sau pentru a le încuraja să facă ceva rapid.
□
la. ǁ ~ pita. loc. verb. Gu. A se distra. pop.
b. ǁ ~la. loc. verb. Gu, Bo:E, Ar. Faceți greșeli, eșua. pop. (la naiba cu el).
c. ǁ ~le. loc. verb. Ar. la naiba cu ea
■
la. ǁ dă-l naibii! loc. interj. Max. Exprimă încurajare pentru cineva să facă ceva rapid.
b. ǁ chíngales! loc. interj. UE. juv. Exprimă incitare la grabă.
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
O cât de cât îmbunătățire a traducerii automate (în coloana C), cu păstrarea intactă, în coloana B, a traducerii automate.
Una ligera mejora en la traducción automática (en la columna C), manteniendo intacta la traducción automática en la columna B.
Column A.
Original text.
chingar(se). (De etim contr.).
I. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Frustrarse, fracasar algo, no llegar al término deseado. vulg.
2. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Romperse, dejar de funcionar una cosa. vulg.
II. 1. tr. prnl. EU, Mx. Agredir físicamente a alguien. vulg.
2. EU, Mx. Violar sexualmente a alguien. vulg.
III. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, Ho, ES. Sacrificarse alguien en extremo, trabajar duro para lograr algo. vulg.
IV. 1. tr. prnl. EU, Mx. Consumir una comida o una bebida. vulg.
V. 1. tr. prnl. Mx. Robar, tomar alguien algo que no le pertenece. vulg.
VI. 1. intr. Py, Ar, Ur. Caer desparejamente el ruedo de una prenda.
2. intr. prnl. Ar, Ur. Estirarse o deformarse una prenda de vestir.
VII. 1. tr. Ho, ES. Divertirse. est.
VIII. 1. tr. Pa; CR, rur. Cortar total o parcialmente el rabo a un animal.
●
a. ǁ chinga a tu madre. fórm. EU, Mx. Se usa para ofender a alguien con mucha violencia. vulg.
b. ǁ ¡chínguele! fórm. Mx. Se usa para dar prisa a alguien o para incitarle a que haga algo con rapidez.
c. ǁ ¡chínguenle! fórm. Mx. Se usa para dar prisa a dos o más personas o para incitarles a que hagan algo con rapidez.
□
a. ǁ ~ la pita. loc. verb. Gu. Divertirse. pop.
b. ǁ ~la. loc. verb. Gu, Bo:E, Ar. Equivocarse, fracasar. pop. (chingarle).
c. ǁ ~le. loc. verb. Ar. chingarla.
■
a. ǁ ¡chíngale! loc. interj. Mx. Expresa ánimo para que alguien haga algo con rapidez.
b. ǁ ¡chíngales! loc. interj. EU. juv. Expresa incitación a la prisa.
Column B.
dracu (se). (Din etim. contr.).
I. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Fii frustrat, eșuează ceva, nu ajunge la finalul dorit. vulgar
2. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. Pauză, nu mai lucrează la ceva. vulgar
II. 1. tr. prnl. UE, Mx. Ataca fizic pe cineva. vulgar
2. UE, Mx. A încălca sexual pe cineva. vulgar
III. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, Ho, ES. Sacrifici pe cineva extrem de, munceste din greu pentru a realiza ceva. vulgar
IV. 1. tr. prnl. UE, Mx. Consumați o masă sau băutură. vulgar
V. 1. tr. prnl. Max. Fură, ia de la cineva ceva care nu-i aparține. vulgar
A VĂZUT. 1. intr. Py, Ar, Ur Tivul unei haine cade neuniform.
2. intr. prnl. Ar, Ur. Întinderea sau deformarea unei piese vestimentare.
VII. 1. tr. Ho, ES. A se distra. este T.
VIII. 1. tr. Da; CR, rur. Tăierea totală sau parțială a cozii unui animal.
●
la. Dă-i dracu’ cu mama ta. formă UE, Mx. Este folosit pentru a jigni pe cineva cu mare violență. vulgar
b. ǁ dă-l naibii! formă Max. Este folosit pentru a grăbi pe cineva sau pentru a-l încuraja să facă ceva rapid.
c. ǁ dă-l naibii! formă Max. Este folosit pentru a grăbi două sau mai multe persoane sau pentru a le încuraja să facă ceva rapid.
□
la. ǁ ~ pita. loc. verb. Gu. A se distra. pop.
b. ǁ ~la. loc. verb. Gu, Bo:E, Ar. Faceți greșeli, eșua. pop. (la naiba cu el).
c. ǁ ~le. loc. verb. Ar. la naiba cu ea
■
la. ǁ dă-l naibii! loc. interj. Max. Exprimă încurajare pentru cineva să facă ceva rapid.
b. ǁ chíngales! loc. interj. UE. juv. Exprimă incitare la grabă.
Column Z.
dracu (se). (Din etim. contr.).
I. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. A se simti frustrat, a eșua in ceva, a nu ajunge la finalul dorit. vulgar
2. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. A se strica, a inceta sa mai functioneze ceva. vulgar
II. 1. tr. prnl. UE, Mx. A agresa fizic pe cineva. vulgar
2. UE, Mx. A viola sexual pe cineva. vulgar
III. 1. intr. prnl. EU, Mx, Gu, Ho, ES. A se sacrifica in forma extrema cineva, a munci din greu pentru a realiza ceva. vulgar
IV. 1. tr. prnl. UE, Mx. A consuma o mancare sau o băutură. vulgar
V. 1. tr. prnl. Max. A fura, a lua cineva ceva care nu-i aparține. vulgar
A VĂZUT. 1. intr. Py, Ar, Ur A cadea neuniform tivul unei haine.
2. intr. prnl. Ar, Ur. A se intinde sau a se deforma un obiect de imbracaminte.
VII. 1. tr. Ho, ES. A se distra. este T.
VIII. 1. tr. Da; CR, rur. A tăia total sau parțial coada unui animal.
●
la. Dă-te dracu’ cu mama ta. formă UE, Mx. Se foloseste pentru a jigni pe cineva de o forma foare violentă. vulgar
b. ǁ hai naibii/dracului! formă Max. Este folosit pentru a grăbi pe cineva sau pentru a-l încuraja să facă ceva rapid.
c. ǁ haide-ti naibii/dracului! formă Max. Este folosit pentru a grăbi două sau mai multe persoane sau pentru a le încuraja să facă ceva rapid.
□
la. ǁ ~ pita. loc. verb. Gu. A se distra. pop.
b. ǁ ~la. loc. verb. Gu, Bo:E, Ar. A face greșeli, a eșua. pop. (la naiba cu el).
c. ǁ ~le. loc. verb. Ar. la naiba cu ea
■
la. ǁ dă-l naibii! loc. interj. Max. Exprimă încurajare pentru cineva să facă ceva rapid.
b. ǁ chíngales! loc. interj. UE. juv. Exprimă incitare la grabă.
Secțiunea 5. SECTION 5. Sección 5.
Prin intermediul "listei de abrevieri" descoperite de mine in "Dicționarul de americanisme" am început să fac lumină în ceea ce privește abrevierile precurtate din textul de la "Secțiunea 3" (si 4).
A través de la "lista de abreviaturas" que descubrí en el "Diccionario de americanismos" comencé a arrojar luz sobre las abreviaturas abreviadas en el texto de la "Sección 3" (y 4).
De etim contr. = De etimología controvertida
intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. = intransitivo pronominal Estados Unidos, Mexic, Guatemala, España; Chile, popular + culto → espontaneo. > vulg. = vulgar.
tr. prnl. EU, Mx. = transitivo pronominal Estados Unidos, Mexic
Abrevieri, semne, familii lingvistice și limbi
Din etim contr. = De etimologie controversată
intr. prnl. EU, Mx, Gu, ES; Ch, pop + cult → espon. = intranzitiv pronominal Statele Unite, Mexic, Guatemala, Spania; Chile, popular + cult → spontan.
tr. prnl. UE, Mx. = pronominal tranzitiv Statele Unite, Mexic
Secțiunea 6. SECTION 6. Sección 6.
Traducerea în limba română a propriului meu comentariu (vezi Secțiunea 1, coloana 3) pe care l-am făcut la postarea pe care o regăsim în această pagină la Secțiunea 1, coloana 1.
La traducción al rumano de mi propio comentario (ver Sección 1, columna 3) que hice en la publicación que ubicada en esta página en la Sección 1, columna 1.
Column A.
Soy rumano y aprendí a fuerza mayor el español como mi segundo idioma, como emigrante en España. De momento (16.04.2024_06.59 UTC+1) no puedo decir que he comprendido muy bien el sentido de este palabra (chingar) pero me voy a referir más a aquel "nuestra maravillosa idioma". Crecí con este dicho que mi lengua materna (el rumano) es más maravillosa, más poética del mundo. Incluso tenemos una canción que se llama "Nuestro idioma es un tesoro". Pero, a cada hombre del planeta, su lengua materna, su madre, su infancia, sus lugares donde vivió su infancia, su mundo, etc, le parece como lo mejor del planeta. Aprendiendo de modo informal (extraescolar) los dos idiomas, siento como tener dos lenguas maternas y no solo una. Pero... esto no es posible, como no es posible que uno tenga dos madres naturales a la vez.
Column B.
Sunt român și am învățat spaniola ca a doua limbă pe calea grea, ca imigrant în Spania. Momentan nu pot spune că am înțeles foarte bine sensul acestui cuvânt (chingar) dar mă voi referi mai mult la acel „limbaj minunat”. Am crescut cu această vorbă că limba mea maternă (româna) este cea mai minunată, cea mai poetică din lume. Avem chiar și o melodie numită „Limba noastră este o comoară”. Dar, fiecărui om de pe planetă, limba sa maternă, mama lui, copilăria lui, locurile în care și-a trăit copilăria, lumea lui etc., i se pare cel mai bun lucru de pe planetă. Învățând ambele limbi în mod informal (în afara școlii), îmi vine să am două limbi materne și nu doar una. Dar... acest lucru nu se poate, la fel cum nu se poate ca una să aibă două mame naturale în același timp.
Column Z.
Sunt român și am învățat de forță majoră limba spaniolă ca pe a doua mea limbă maternă, din conditia de imigrant în Spania. De moment (16.04.2024_06.59 UTC+1) nu pot afirma că am înțeles foarte bine sensul acestui cuvânt (chingar) dar eu mă voi referi mai mult la expresia „minunata noastră limbă” decat la altceva. Eu am crescut cu această zicere cum că limba mea maternă (româna) este cea mai minunată, cea mai poetică limbă din lume. Avem (ca popor) chiar și o melodie numită „Limba noastră-i o comoară”. Dar, fiecărui om de pe planetă, limba sa maternă, mama lui, copilăria lui, locurile în care el și-a trăit copilăria, lumea lui etc., i se par cel mai bun lucru de pe planetă. Având eu in ambele limbi perioade in care în mod informal (în afara școlii) le-am deprins, simt ca si cum asa avea două limbi materne și nu doar una. Dar... acest lucru este imposibil, la fel cum nu se poate ca cineva să aibă două mame naturale în același timp.
Entonces, incluso si yo amo a mis dos idiomas, la realidad dice que solo una es como "madre natural", y la segunda es como "madre de acogida" (por decirle un nombre). Soy wikipedista, y veo la pelea, la guerra sin principio y sin fin que se da entre los que quieren informar y los que quieren desinformar, entre los partidarios de la información neutral (imparcial, recta) y los partidarios de la información partidaria (adoctrinante, torcida). La lengua materna (da igual cual) es un instrumento, una herramienta (en este caso, de comunicación interhumana). Cualquier cosa (incluso las herramientas, incluso los medicamentos) tiene 50% indicaciones y 50% contraindicaciones, 50% de bueno, y 50% de malo. La principal herramienta para el adoctrinamiento humano es su propia lengua materna.
Deci, chiar dacă îmi iubesc ambele limbi, realitatea spune că doar una este ca o „mamă naturală”, iar a doua este ca o „mamă adoptivă” (ca să-i dea un nume). Sunt Wikipedia, și văd lupta, războiul fără început și fără sfârșit care se întâmplă între cei care vor să informeze și cei care vor să dezinformeze, între susținătorii informației neutre (imparțiale) și susținătorii informației partizane, îndoctrinante. .
Limba maternă (nu contează care) este un instrument, un instrument (în acest caz, de comunicare interumană). Orice (chiar și instrumente, chiar și medicamente) are 50% indicații și 50% contraindicații, 50% bune și 50% rele. Instrumentul principal pentru îndoctrinarea umană este propria lor limbă maternă.
Deci, chiar dacă îmi iubesc ambele limbi, realitatea spune că doar una dintre ele imi este ca o „mamă naturală”, iar a doua imi este ca o „mamă adoptivă” (ca să-i dau un nume). Sunt wikipedist, și văd lupta, războiul fără început și fără sfârșit care se duce între cei care vor să informeze și cei care vor să dezinformeze, între susținătorii informației neutre (imparțiale, drepte) și susținătorii informației partizane, îndoctrinatoare, strambe). Limba maternă (nu contează care) este un instrument, o sculă (în acest caz, de comunicare interumană). Orice lucru (fie el un instrument, fie el un medicament) are 50% indicații și 50% contraindicații, 50% parti bune și 50% parti rele. Instrumentul principal folosit pentru îndoctrinarea umană este intotdeauna... propria limbă maternă.
Vivimos tiempos cuando la tecnología (el smartphone) nos permite hacer comparaciones entre nuestra idioma y otras idiomas del mundo. Yo recomiendo a cualquier ser humano que mire cualquier cosa desde por lo menos tres ópticas idiomáticas diferentes.
Cualquier cosa concreta es como un globo, y mirando este globo solo de un punto de vista, siempre quedan partes del globo fuera de tu vista.
Si tenemos un globo terráqueo, una linterna y una habitación oscura o medio oscura, podemos comprobar que la luz de la linterna nunca puede cubrir de igual intensidad toda la superficie del globo. El mejor resultado se obtiene cuando tienes por lo menos tres linternas y los dispones en tres puntos diametrialmente opuestos entre sí.
Una mesa tiene equilibrio cuando tiene por lo menos tres patas (no cuando tiene una o dos patas). El equilibrio es lo que nos hace falta a nosotros, los seres humanos, para nuestro propio bien como individuo y como especie. Saludos!
(2.570 bytes)
Trăim vremuri în care tehnologia (smartphone-ul) ne permite să facem comparații între limba noastră și alte limbi din lume. Recomand oricărei ființe umane să privească orice din cel puțin trei perspective lingvistice diferite.
Orice lucru concret este ca un glob și, privind acest glob doar dintr-un singur punct de vedere, există întotdeauna părți ale globului în afara vederii tale.
Dacă avem un glob, o lanternă și o cameră întunecată sau semiîntunecată, putem observa că lumina de la lanternă nu poate acoperi niciodată întreaga suprafață a globului cu o intensitate egală. Cel mai bun rezultat se obține atunci când ai cel puțin trei lanterne și le așezi în trei puncte diametral opuse.
O masă este echilibrată atunci când are cel puțin trei picioare (nu când are unul sau două picioare. Echilibrul este ceea ce avem nevoie noi, oamenii, pentru binele nostru ca individ și ca specie. Salutări!
Trăim vremuri în care tehnologia (smartphone-ul) ne permite să facem comparații între limba noastră și alte limbi din lume. Recomand oricărei ființe umane să privească orice lucru din cel puțin trei perspective lingvistice diferite.
Orice lucru concret este asemeni unui glob (unei sfere) și, privind acest glob doar dintr-un singur punct de vedere, există întotdeauna părți ale globului care raman în afara vederii tale.
Dacă avem la indemana un glob pământesc didactic, o lanternă și o cameră întunecată sau semiîntunecată, putem observa că fascicolul de lumina al lanternei nu poate acoperi niciodată cu o intensitate egală, întreaga suprafață a globului. Cel mai bun rezultat l-am obține atunci când am avea la dispozitie cel puțin trei lanterne pe care să le putem dispunem în trei puncte diametral opuse.
O masă este echilibrată atunci când are cel puțin trei picioare (nu când are unul sau două picioare). Echilibrul este acel lucru de care avem nevoie noi, oamenii, spre binele nostru ca indivizi și ca specie. Salutări!
Secțiunea 7. SECTION 7. Sección 7.
La mai bine de 12 ore după intersectarea mea în Facebooc cu această postare, mi-a venit ideea să dau o căutare pe Internet mai întâi cu formula "chinga", iar mai apoi cu formula "chingada". Astfel am ajuns să aflu că pe secțiunea în limba spaniolă, și pe cea în limba engleză a Wikipedia, este tratat și acest subiect sub denumirea "La Chingada".
Más de 12 horas después de encontrarme con este post en Facebook, se me ocurrió buscar en Internet primero con la fórmula "chinga", y luego con la fórmula "chingada". Así me enteré que en la sección española, y en la sección inglesa de Wikipedia, este tema también se trata bajo el nombre "La Chingada".
Section start up on 16.04.2024_20.18 (UTC+1 Paterna, Valencia, España). 17ºC, Humedad 62%, Viento 11 km/h
La Chingada - Wikipedia en español. > 17:21 31 ene 2024 Roberpl discusión contribs. m 3 545 bytes
La chingada - English Wikipedia. > 07:16, 11 March 2024 JJMC89 bot III talk contribs m 2 833 bytes
Ла Чингада - Русская Википедия. > 0.
La Chingada - Wikipedia în limba română. > 0.
+ 0 languages
Secțiunea 8. SECTION 8. Sección 8.
Și acest articol, ca și alte aproape 5000 de articole pe care m-am văzut nevoit să le păstrez în "Paginile mele web", l-aș fi apropiat cititorului de limba română prin intermediul secțiunii în limba română a Wikipedia, dar echipa de administrație de acolo, îmi ține ușa închisă (motivând că... n-am eu calificarea lor, și că cele 1.900.000 de articole de pe EsWiki ar fi mai slabe calitativ decât cele 450.000 de articole de pe RoWiki), dar în fapt le produc deranj pentru că informațiile aduse de mine din lumea occidentală, zdruncină argumentația persoanelor cultivate de cultura sovietică.
Y este artículo, como casi 5000 otros artículos que tuve que guardar en "Mis páginas web", lo habría acercado al lector de idioma rumano a través de la sección de idioma rumano de Wikipedia, pero el equipo de administración de allí me mantiene cerrada la puerta (razonando que... no tengo yo calificación como ellos, y que los 1.900.000 artículos en EsWiki serían de menor calidad que los 450.000 artículos en RoWiki), pero en realidad les molesta porque la información que traje del mundo occidental sacude la argumentación de las personas cultivadas por la cultura soviética.
La Chingada - Wikipedia en español. > 17:21 31 ene 2024 Roberpl discusión contribs. m 3 545 bytes
La Chingada es un término con el que, en el habla popular y coloquial de los mexicanos, se hace referencia a un variado número de lugares y personalidades imaginarios. Se considera una palabra malsonante que es sustituida en algunas ocasiones por eufemismos como Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas entre otros; o bien se omite usando aposiopesis (“¡Ah! que la...”). En el Diccionario breve de mexicanismos de Guido Gómez de Silva1 aparece como parte de numerosas frases de uso cotidiano en el país
La Chingada y su uso han sido objeto de análisis para varios autores, entre ellos Octavio Paz.
Índice
Origen del término
La Chingada está relacionada con el verbo chingar, también de uso intensivo en México como palabra malsonante, y tal vez ofensiva. Guido Gómez de Silva remite el origen al español chingar.2 El Diccionario de la lengua española señala que chingar deriva de čingarár, término del caló que tiene el sentido de pelear.3 Por su parte, los autores del Diccionario de nahuatlismos en el español de México lo ubican como un nahuatlismo controvertido, relacionado con la voz náhuatl tzinco ("en el ano").4
Frases hechas
La siguiente lista de expresiones donde se emplea La Chingada y términos derivados aparece en Gómez de Silva (2001).
Estar dado a la Chingada: arruinado.
Estar de la Chingada (o de la retostada): ser algo malo, difícil o complicado.
Estar bien Chingado: estar enfermo o en situaciones económicas desfavorables. También se dice "Estar jodido".
Ir hecho la Chingada: ir rapidísimo.
Irse a la Chingada: irse disgustado.
Irse algo a la Chingada: dañarse, romperse.
Llevárselo a alguien la Chingada: estar enojado, estar en aprietos.
Mandar a alguien a la Chingada: despedir con desprecio o disgusto a quien importuna. También se dice "Vete a la mierda o a la verga".
¡Me lleva la Chingada!: exclamación de protesta que se usa para dar salida al enojo, cuando se sufren adversidades, o de sorpresa. Otras formas eufemísticas son ¡me lleva la fregada, la tía de las muchachas, la tiznada, la tostada, la trampa, el tren, la tristeza, la trompada, la verga.
¡Ah, qué la Chingada!: Exclamación popular cuando algo desfavorable se torna recurrente.
Estar chingando: Estar molestando.
Chingar [algo]: Arruinar una cosa.
Estar chingándole: Estar trabajando.
Chingarse [a alguien]: Haberle robado algo a alguien. También puede tener una connotación sexual (hacerle el amor o quizá hasta, según el contexto, abusar sexualmente de alguien).
Secțiunea 9. SECTION 9. Sección 9.
Înlocuirea "fondului de text" negru, cu "fond de text" roșu.
He reemplazado el "fondo de texto" negro con "fondo de texto" rojo.
La Chingada - Wikipedia en español.
17:21 31 ene 2024 Roberpl discusión contribs. m 3 545 bytes
La Chingada es un término con el que, en el habla popular y coloquial de los mexicanos, se hace referencia a un variado número de lugares y personalidades imaginarios. Se considera una palabra malsonante que es sustituida en algunas ocasiones por eufemismos como Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas entre otros; o bien se omite usando aposiopesis (“¡Ah! que la...”). En el Diccionario breve de mexicanismos de Guido Gómez de Silva1 aparece como parte de numerosas frases de uso cotidiano en el país
La Chingada y su uso han sido objeto de análisis para varios autores, entre ellos Octavio Paz.
Índice
Origen del término
La Chingada está relacionada con el verbo chingar, también de uso intensivo en México como palabra malsonante, y tal vez ofensiva. Guido Gómez de Silva remite el origen al español chingar.2 El Diccionario de la lengua española señala que chingar deriva de čingarár, término del caló que tiene el sentido de pelear.3 Por su parte, los autores del Diccionario de nahuatlismos en el español de México lo ubican como un nahuatlismo controvertido, relacionado con la voz náhuatl tzinco ("en el ano").4
Frases hechas
La siguiente lista de expresiones donde se emplea La Chingada y términos derivados aparece en Gómez de Silva (2001).
Estar dado a la Chingada: arruinado.
Estar de la Chingada (o de la retostada): ser algo malo, difícil o complicado.
Estar bien Chingado: estar enfermo o en situaciones económicas desfavorables. También se dice "Estar jodido".
Ir hecho la Chingada: ir rapidísimo.
Irse a la Chingada: irse disgustado.
Irse algo a la Chingada: dañarse, romperse.
Llevárselo a alguien la Chingada: estar enojado, estar en aprietos.
Mandar a alguien a la Chingada: despedir con desprecio o disgusto a quien importuna. También se dice "Vete a la mierda o a la verga".
¡Me lleva la Chingada!: exclamación de protesta que se usa para dar salida al enojo, cuando se sufren adversidades, o de sorpresa. Otras formas eufemísticas son ¡me lleva la fregada, la tía de las muchachas, la tiznada, la tostada, la trampa, el tren, la tristeza, la trompada, la verga.
¡Ah, qué la Chingada!: Exclamación popular cuando algo desfavorable se torna recurrente.
Estar chingando: Estar molestando.
Chingar [algo]: Arruinar una cosa.
Estar chingándole: Estar trabajando.
Chingarse [a alguien]: Haberle robado algo a alguien. También puede tener una connotación sexual (hacerle el amor o quizá hasta, según el contexto, abusar sexualmente de alguien).
La Chingada - Wikipedia en español.
17:21 31 ene 2024 Roberpl discusión contribs. m 3 545 bytes
La Chingada es un término con el que, en el habla popular y coloquial de los mexicanos, se hace referencia a un variado número de lugares y personalidades imaginarios. Se considera una palabra malsonante que es sustituida en algunas ocasiones por eufemismos como Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas entre otros; o bien se omite usando aposiopesis (“¡Ah! que la...”). En el Diccionario breve de mexicanismos de Guido Gómez de Silva1 aparece como parte de numerosas frases de uso cotidiano en el país
La Chingada y su uso han sido objeto de análisis para varios autores, entre ellos Octavio Paz.
Índice
Origen del término
La Chingada está relacionada con el verbo chingar, también de uso intensivo en México como palabra malsonante, y tal vez ofensiva. Guido Gómez de Silva remite el origen al español chingar.2 El Diccionario de la lengua española señala que chingar deriva de čingarár, término del caló que tiene el sentido de pelear.3 Por su parte, los autores del Diccionario de nahuatlismos en el español de México lo ubican como un nahuatlismo controvertido, relacionado con la voz náhuatl tzinco ("en el ano").4
Frases hechas
La siguiente lista de expresiones donde se emplea La Chingada y términos derivados aparece en Gómez de Silva (2001).
Estar dado a la Chingada: arruinado.
Estar de la Chingada (o de la retostada): ser algo malo, difícil o complicado.
Estar bien Chingado: estar enfermo o en situaciones económicas desfavorables. También se dice "Estar jodido".
Ir hecho la Chingada: ir rapidísimo.
Irse a la Chingada: irse disgustado.
Irse algo a la Chingada: dañarse, romperse.
Llevárselo a alguien la Chingada: estar enojado, estar en aprietos.
Mandar a alguien a la Chingada: despedir con desprecio o disgusto a quien importuna. También se dice "Vete a la mierda o a la verga".
¡Me lleva la Chingada!: exclamación de protesta que se usa para dar salida al enojo, cuando se sufren adversidades, o de sorpresa. Otras formas eufemísticas son ¡me lleva la fregada, la tía de las muchachas, la tiznada, la tostada, la trampa, el tren, la tristeza, la trompada, la verga.
¡Ah, qué la Chingada!: Exclamación popular cuando algo desfavorable se torna recurrente.
Estar chingando: Estar molestando.
Chingar [algo]: Arruinar una cosa.
Estar chingándole: Estar trabajando.
Chingarse [a alguien]: Haberle robado algo a alguien. También puede tener una connotación sexual (hacerle el amor o quizá hasta, según el contexto, abusar sexualmente de alguien).
Secțiunea 10. SECTION 10. Sección 10.
Column A.
Original text.
La Chingada es un término con el que, en el habla popular y coloquial de los mexicanos, se hace referencia a un variado número de lugares y personalidades imaginarios. Se considera una palabra malsonante que es sustituida en algunas ocasiones por eufemismos como Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas entre otros; o bien se omite usando aposiopesis (“¡Ah! que la...”). En el Diccionario breve de mexicanismos de Guido Gómez de Silva1 aparece como parte de numerosas frases de uso cotidiano en el país.
La Chingada y su uso han sido objeto de análisis para varios autores, entre ellos Octavio Paz.
Column B.
La Chingada este un termen care, în vorbirea populară și colocvială a mexicanilor, se referă la un număr variat de locuri și personalități imaginare. Este considerat o înjurătură care este uneori înlocuită cu eufemisme precum Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas printre altele; sau este omis folosind apoziopeză („Ah! că...”). În Dicționarul Scurt al Mexicanismelor de Guido Gómez de Silva, acesta apare ca parte a numeroase fraze de uz zilnic în țară.
La Chingada și utilizarea sa au făcut obiectul analizei mai multor autori, printre care și Octavio Paz.
Column Z.
La Chingada este un termen care, în vorbirea populară și colocvială a mexicanilor, se referă la un număr variat de locuri și de personalități imaginare. Este considerat un cuvant obscen care este uneori înlocuit cu eufemisme precum Chihuahua, Chinitas, la Fregada, Changos, Moles, Sopas printre altele; sau este omis folosindu-se apoziopeza („Ah! că...”). În Scurtul dicționar al Mexicanismelor de Guido Gómez de Silva, acesta apare ca parte a numeroase fraze de uz zilnic în țară.
La Chingada și utilizarea sa au făcut obiectul analizei mai multor autori, printre care și Octavio Paz.
Index
1 Originea termenului
2 fraze
3 Referințe
4 Surse
Index
1 Originea termenului
2 Constituirea de fraze
3 Referințe
4 Surse
Origen del término
La Chingada está relacionada con el verbo chingar, también de uso intensivo en México como palabra malsonante, y tal vez ofensiva. Guido Gómez de Silva remite el origen al español chingar.2 El Diccionario de la lengua española señala que chingar deriva de čingarár, término del caló que tiene el sentido de pelear.3 Por su parte, los autores del Diccionario de nahuatlismos en el español de México lo ubican como un nahuatlismo controvertido, relacionado con la voz náhuatl tzinco ("en el ano").4
Originea termenului
La Chingada este legată de verbul chingar, folosit intens și în Mexic ca înjurături, și poate ofensator. Guido Gómez de Silva face referire la originea la chingar spaniol. Dicționarul limbii spaniole subliniază că chingar derivă din čingarár, un termen din Caló care are sensul de luptă. La rândul lor, autorii Dicționarului de nahuatlisme în spaniolă a Mexicului îl plasează ca un nahuatlism controversat, legat de vocea nahuatl tzinco („în anus”).
Originea termenului
Termenul "La Chingada" este relationat cu verbul chingar, folosit intens în Mexic ca cuvant obscen, inclusiv ca termen ofensator. Guido Gómez de Silva indica ca origine a sa termenul spaniolesc chingar. Dicționarul limbii spaniole subliniază că chingar derivă din čingarár, un termen din limba caló care are sensul de luptă/bătaie. La rândul lor, autorii Dicționarului de nahuatlisme în spaniolă din Mexic îl plasează ca pe un nahuatlism controversat, legat de cuvantul nahuatl tzinco („în anus”).
Frases hechas
La siguiente lista de expresiones donde se emplea La Chingada y términos derivados aparece en Gómez de Silva (2001).
Estar dado a la Chingada: arruinado.
Estar de la Chingada (o de la retostada): ser algo malo, difícil o complicado.
Estar bien Chingado: estar enfermo o en situaciones económicas desfavorables. También se dice "Estar jodido".
Ir hecho la Chingada: ir rapidísimo.
Irse a la Chingada: irse disgustado.
Irse algo a la Chingada: dañarse, romperse.
Llevárselo a alguien la Chingada: estar enojado, estar en aprietos.
Mandar a alguien a la Chingada: despedir con desprecio o disgusto a quien importuna. También se dice "Vete a la mierda o a la verga".
¡Me lleva la Chingada!: exclamación de protesta que se usa para dar salida al enojo, cuando se sufren adversidades, o de sorpresa. Otras formas eufemísticas son ¡me lleva la fregada, la tía de las muchachas, la tiznada, la tostada, la trampa, el tren, la tristeza, la trompada, la verga.
¡Ah, qué la Chingada!: Exclamación popular cuando algo desfavorable se torna recurrente.
Estar chingando: Estar molestando.
Chingar [algo]: Arruinar una cosa.
Estar chingándole: Estar trabajando.
Chingarse [a alguien]: Haberle robado algo a alguien. También puede tener una connotación sexual (hacerle el amor o quizá hasta, según el contexto, abusar sexualmente de alguien).
(2.540 octeți)
fraze făcute
Următoarea listă de expresii în care sunt utilizați La Chingada și termenii derivați apare în Gómez de Silva (2001).
Fiind dat lui Chingada: ruinat.
Being de la Chingada (sau de la retotada): a fi ceva rău, dificil sau complicat.
A fi bine Chingado: a fi bolnav sau în situații economice nefavorabile. De asemenea, se spune „Fii înnebunit”.
Înnebunește: mergi foarte repede.
Du-te la Chingada: pleacă supărat.
Du-te dracului: rănește, sparge.
A-l duce cuiva la Chingada: a fi supărat, a avea probleme.
Trimite pe cineva la Chingada: concediază pe cineva care te deranjează cu dispreț sau dezgust. Se mai spune „Du-te dracu sau du-te dracului”.
¡Me la Chingada!: exclamație de protest care este folosită pentru a evacua furia, atunci când suferi o adversitate sau când este surprins. Alte forme eufemistice sunt mătușul, mătușa fetelor, funinginea, toastul, capcana, trenul, tristețea, lovitura, cocoșul.
Ah, ce chingada!: Exclamație populară când ceva nefavorabil devine recurent.
A fi dracului: A deranja.
Chingar [ceva]: Strica ceva.
A fi înșurubat: A fi de lucru.
Chingarse [cineva]: A furat ceva de la cineva. Poate avea și o conotație sexuală (a face dragoste cu cineva sau poate chiar, în funcție de context, a abuza sexual de cineva).
Constituirea de fraze
Ceea ce urmează este listă de expresii în care este utilizat termenul La Chingada și termeni derivați care apar la Gómez de Silva (2001).
A fi dat la Chingada: a fi ruinat.
A fi de la Chingada (sau de la retotada): a fi vorba de ceva rău, dificil sau complicat.
A fi bine Chingado: a fi bolnav sau în situații economice nefavorabile. De asemenea, se spune „Fii înnebunit”.
Înnebunește: mergi foarte repede.
Du-te la Chingada: pleacă supărat.
Du-te dracului: rănește, sparge.
A-l duce cuiva la Chingada: a fi supărat, a avea probleme.
Trimite pe cineva la Chingada: concediază pe cineva care te deranjează cu dispreț sau dezgust. Se mai spune „Du-te dracu sau du-te dracului”.
¡Me la Chingada!: exclamație de protest care este folosită pentru a evacua furia, atunci când suferi o adversitate sau când este surprins. Alte forme eufemistice sunt mătușul, mătușa fetelor, funinginea, toastul, capcana, trenul, tristețea, lovitura, cocoșul.
Ah, ce chingada!: Exclamație populară când ceva nefavorabil devine recurent.
A fi dracului: A deranja.
Chingar [ceva]: Strica ceva.
A fi înșurubat: A fi de lucru.
Chingarse [cineva]: A furat ceva de la cineva. Poate avea și o conotație sexuală (a face dragoste cu cineva sau poate chiar, în funcție de context, a abuza sexual de cineva).
nuestro maravilloso idioma
limba noastră minunată
our wonderful language
наш замечательный язык
unsere wunderbare Sprache (DE)
нашия прекрасен език (BG)
náš úžasný jazyk (checo)
naš divni jezik (croata)
vores vidunderlige sprog (danes)
náš úžasný jazyk (eslovaco)
naš čudovit jezik (esloveno)
meie imeline keel (estonio)
ihanaa kieltämme (finlandes)
notre merveilleuse langue (FR)
την υπέροχη γλώσσα μας (GR)
csodálatos nyelvünk (hungaro)
ár dteanga iontach (irlandes)
la nostra meravigliosa lingua (italiano)
mūsu brīnišķīgā valoda (leton)
nuostabi mūsų kalba (lituano)
eis wonnerbar Sprooch (luxemburgues)
lingwa mill-isbaħ tagħna (maltes)
onze prachtige taal (neerlandes)
nasz wspaniały język (polaco)
nossa língua maravilhosa (portugues)
vårt underbara språk (sueco)
limba noastră-i o comoară
nuestra lengua es un tesoro
Unsere Sprache ist ein Schatz (DE)
езикът ни е богатство (BG)
náš jazyk je poklad (checo)
naš jezik je blago
Pagina în construcție. Va urma! / Pagina en construcción. ¡Seguirá! / Page under construction. Will follow! / Страница в разработке. Будет следовать!
Page updated
Google Sites
Report abuse