Sclavie / Esclavitud

Sclavia (din latinescul medieval sclavus < slavus) / Esclavitud (del latín medieval sclavus < slavus).

Vezi dezbateri in Facebook (si aici)/ Vease debates en Facebook (y aqui).

1859. Cédula de identificación personal o «carné de identidad» de un esclavo de color negro de 10 años de edad, llamado Benito Criollo, de oficio siervo y con destino en La Habana /  Cartea de identitate personală sau „cartea de identitate” a unui sclav negru de 10 ani, pe nume Benito Criollo, cu status/stare civil/ă de servitor și destinat Havanei. (............).

1997. Certificado de nacimiento del espécimen emitido por el Territorio Capital australiano / Certificat de naștere (specimen) eliberat de Teritoriul Capitalei Australiane (................). 

Page start up on 112.12.2023_00.20 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España)

Contenido del articulo  Esclavitud - Wikipedia en español , a traducir.

Conținutul provenind din articolului "Sclavie - Wikipedia în spaniolă", ce urmează a fi tradus.



La esclavitud es la posesión de una persona como propiedad, especialmente en lo que respecta a su trabajo. La esclavitud se refiere, en particular, al «estado de una persona sometida a servidumbre forzosa» por otros.1​2​ También se habla de esclavitud como una práctica o institución que trata o reconoce a algunos seres humanos como propiedad legal de otros.3​ La esclavitud suele implicar algún tipo de trabajo, siendo el lugar de trabajo y residencia del esclavo dictados por el esclavizador. A diferencia de términos similares como cautiverio o servidumbre, el término esclavitud enfatiza la idea de propiedad y control totales sobre la vida, libertad y fortuna de una persona por parte de un propietario o amo.3​

La esclavitud se remonta a la Edad Antigua, aunque no de forma equivalente en todas las civilizaciones. Parece que su origen histórico proviene de la práctica de aprovechar como mano de obra a los cautivos en las guerras, como alternativa a otra posibilidad también usual, ejecutarlos. También fue la suerte de algunos pueblos conquistados. Otra vía para llegar a la condición de esclavo era la esclavitud por deudas o apremio individual.4​ Entre los indígenas del norte de América la esclavitud puede datar desde 1500 años a. C.5​ El florecimiento cultural de la Atenas de Pericles o de la Roma clásica estaba fundamentado en una economía basada en la fuerza de trabajo esclava. Aristóteles sostuvo que la esclavitud es un fenómeno natural. En Europa, con la transición del esclavismo al feudalismo, a partir de la crisis del siglo iii, la mayor parte de la fuerza de trabajo ya no era esclava, salvo en sitios como Al-Ándalus, donde seguían siendo la principal mano de obra.6​ No obstante, la esclavitud no desapareció, y se mantuvo como una condición social más o menos marginal, durante toda la Edad Media y toda la Edad Moderna, cuando los bereberes del norte de África esclavizaron 1.25 millones de europeos y americanos entre 1500 y 1800,7​8​ y renovándose en Occidente durante la colonización de América. La esclavitud en Asia continuó sin mayores cambios hasta los siglos xix y xx.

La lucha contra la esclavitud costó muchas vidas. El saldo de las tres guerras serviles en Roma (135 al 71 a. C.) es de al menos 170,000 esclavos caídos en batalla o ajusticiados posteriormente; la guerra de Secesión que acabó con la esclavitud en los 11 estados de Estados Unidos donde era legal la misma (de un total de 33 estados en 1861) consumió al menos 620,000 vidas entre los combatientes; entre ellos, unos 580,000 no afro-desdencientes.9​

El Día Internacional del Recuerdo de la Trata de Esclavos y de su Abolición se celebra el 23 de agosto; el Día Internacional para la Abolición de la Esclavitud se celebra el 2 de diciembre. En la iglesia católica, el Día contra la Trata de Personas es el de la patrona de las víctimas de la esclavitud, Santa Bakhita, quien fue esclava en África entre 1877 y 1885.10​ Los tratados internacionales contemporáneos (Convención sobre la Esclavitud, 1926) recogen la prohibición de la esclavitud, que se considera como un crimen contra la humanidad. No obstante, sigue existiendo arraigada culturalmente en determinados países (India, Sudán, Mauritania) y ha reaparecido en otros bajo ciertas condiciones excepcionales, como es el caso de la mano de obra infantil esclava en el Sudeste asiático o determinados tipos de prostitución en todo el mundo.


Índice

(4.395 del total de 140.435 bytes).

De momento, solamente la traduccion automatica.

Deocamdată, aici, doar traducerea automată


Sclavia este deținerea unei persoane ca proprietate, în special în ceea ce privește munca sa. Sclavia se referă, în special, la „starea unei persoane supusă servituții forțate” de către alții.​ Sclavia este, de asemenea, vorbită ca o practică sau instituție care tratează sau recunoaște unele ființe umane ca proprietate legală a altora. Sclavia implică de obicei un anumit tip de muncă, locul de muncă și reședința sclavului fiind dictat de către aservitor. Spre deosebire de termeni similari precum captivitate sau sclavie, termenul de sclavie subliniază ideea de proprietate și control complet asupra vieții, libertății și averii unei persoane de către un proprietar sau stăpân.

Sclavia datează din cele mai vechi timpuri, deși nu într-un mod echivalent în toate civilizațiile. Se pare că originea sa istorică provine din practica folosirii captivilor ca muncă în războaie, ca alternativă la o altă posibilitate tot obișnuită, de a le executa. A fost și soarta unor popoare cucerite. O altă modalitate de a ajunge la statutul de sclav a fost sclavia din cauza datoriilor sau a constrângerii individuale.​ Printre indigenii din America de Nord, sclavia poate data de la 1500 de ani î.Hr. C.​ Înflorirea culturală a Atenei Periclee sau a Romei clasice s-a bazat pe o economie bazată pe munca sclavă. Aristotel a susținut că sclavia este un fenomen natural. În Europa, odată cu trecerea de la sclavie la feudalism, începând cu criza secolului al III-lea, cea mai mare parte a forței de muncă nu mai era sclavă, cu excepția unor locuri precum Al-Andalus, unde ei au continuat să fie principala forță de muncă. Cu toate acestea, sclavia nu a dispărut și a rămas o condiție socială mai mult sau mai puțin marginală, de-a lungul Evului Mediu și de-a lungul Epocii Moderne, când berberii din Africa de Nord au înrobit 1,25 milioane de europeni și americani între 1500 și 18007​8​ și fiind reînnoiți în Vest în timpul colonizării Americii. Sclavia în Asia a continuat fără schimbări majore până în secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Lupta împotriva sclaviei a costat multe vieți. Bilanțul celor trei războaie servile din Roma (135-71 î.Hr.) este de cel puțin 170.000 de sclavi uciși în luptă sau executați ulterior; Războiul civil care a pus capăt sclaviei în cele 11 state ale Statelor Unite în care aceasta era legală (din totalul de 33 de state în 1861) a consumat cel puțin 620.000 de vieți în rândul combatanților; printre ei, aproximativ 580.000 de descendenți non-afro.​

Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia este sărbătorită pe 23 august; Ziua internațională pentru abolirea sclaviei este sărbătorită pe 2 decembrie. În Biserica Catolică, Ziua împotriva traficului de ființe umane este cea a sfântului patron al victimelor sclaviei, Sfântul Bakhita, care a fost sclav în Africa între 1877 și 1885. Tratatele internaționale contemporane (Convenția Sclaviei, 1926) includ interzicerea sclaviei, care este considerată o crimă împotriva umanității. Cu toate acestea, ea continuă să existe înrădăcinată cultural în anumite țări (India, Sudan, Mauritania) și a reapărut în altele în anumite condiții excepționale, cum ar fi cazul muncii copiilor sclavi în Asia de Sud-Est sau anumite tipuri de prostituție în întreaga lume.


Index

1 Istorie

1.1 Sclavia în Antichitate

1.2 Evul Mediu

1.3 Sclavia în lumea arabă

1.3.1 Cifrele de trafic

1.4 Sclavia în Europa

1.5 Sclavia în America

1.5.1 În America precolumbiană

1.5.2 În perioada colonizării europene

1.6 Sclavia în Africa

1.7 Comerțul african cu sclavi

1.7.1 Cifrele de trafic

1.8 Relația cu alte sisteme economice

2 Sclavia

2.1 Prosclavia filozofică

2.2 Politic pro-sclavie în sudul Statelor Unite

2.3 „Partidul sclavilor” spaniol

3 Sclavi pentru chirie sau salariu zilnic

4 Aboliționismul

4.1 Context

4.2 Europa

4.2.1 Spania

4.2.2 Imperiul Britanic

4.3 America

4.3.1 Argentina

4.3.2 Brazilia

4.3.3 Canada

4.3.4 America Centrală

4.3.5 Chile

4.3.6 Columbia

4.3.7 Cuba

4.3.8 Ecuador

4.3.9 Statele Unite ale Americii

4.3.10 Haiti

4.3.11 Mexic

4.3.12 Panama și Columbia

4.3.13 Peru

4.3.14 Uruguay

4.3.15 Venezuela

5 Situația actuală

5.1 Traficul de persoane

6 Vezi de asemenea

7 Referințe

8 Bibliografie

9 Legături externe