Istoria educației în România 

Historia de la educación en Rumania

Page start up on 15.01.2024_20.20 (UTC+1 /  Paterna, Valencia, España). > 19ºC, Humedad 61%, Viento 16 km/h.

The article previously processed by Ayord: Articole Ayord (Chronological order).

The following article processed by Ayord: Licență / Licencia.

Educația între 1945-1990 (Istoria educației în România) - Wikipedia în limba română

Educación entre 1945-1990 (Historia de la educación en Rumania) - Wikipedia en rumano

Educația între 1945-1990


Această perioadă poate fi împărțită în trei perioade mai mici, bazate pe cele trei reforme ale învățământului. Prima dintre ele a fost reforma din 1948/1949, care în esență a instalat un sistem copie a sistemului educațional din URSS, cea de-a doua a fost de reforma din 1958, care a liberalizat mai multe segmente ale sistemului de învățământ, precum și cel de-al treilea din 1972, care din nou restricționa sistemul și readucea ideologia național-stalinistă în sistemul educațional. Această reformă urma modelul schimbărilor din societatea românească, după vizita lui Nicolae Ceaușescu din China și Coreea de Nord.

Prin decretul nr. 175 din 3 august 1948, în școlile din România a fost impus sistemul manualului unic. Sarcina întocmirii cărților de școală nu a revenit însă Ministerului Învățământului, ci Comisiei de Învățământ a Direcției de Agitație și Propagandă a Comitetului Central al P.M.R., condusă de Mihail Roller, care a elaborat manualele pentru ciclul elementar, cu durata de șapte ani. În prima fază, acestea au fost traduceri ale manualelor sovietice. Ulterior, s-a trecut la întocmirea lor în țară, păstrând spiritul celor dintâi.[16]

În perioada 1949-1958 întregul sistem educațional a fost sub controlul Partidului Comunist Român, sprijinit de Uniunea Sovietică. Educația a fost considerată de către guvernul comunist, ca un instrument important de a controla oamenii și de a crea "omul nou". Reformele din 1949 au fost esențiale în distrugerea sistemului vechi și crearea unei noi versiuni. În primul rând, un număr mare de educatori și profesori au fost arestați sau uciși, iar cei mai puțini calificați, dar cadre ascultătoare de partid le-au luat locul. Clasică divizare între liceele tehnice, clasice și școlile profesionale au fost eliminate complet - școlile au fost segmentate pe trei niveluri (grupuri școlare, școli și universități de mijloc), care ofereau o educație identica la toată lumea. Cele mai multe universități au fost retrogradate la nivelul de institute tehnice. Toate școlile private și religioase au fost închise și au fost preluate de către stat (care le-au limitat sever). Noi materii au fost introduse - rusa a devenit obligatorie la toate nivelurile, iar franceza a fost eliminată. Ateismul științific a luat locul religiei, iar materia despre studiul sovietic a devenit foarte răspândită. Cele mai multe științe sociale au fost suprimate complet, sau comasate - sociologia a fost aproape interzisă, psihologia, dreptul și filozofia au fost reformate pe baza dogmei staliniste. Cenzura a devenit foarte răspândită - mulți autori clasici fiind interziși pe loc, iar proletariatul și realismul socialist au devenit normă în artă, știință și educație. Școala obligatorie a crescut la 7 ani. Partidul Comunist Român s-a implicat în procesul educațional prin crearea de organizații în interiorul școlilor (ca de exemplu Pionierii și Uniunea de Muncă pentru Tineret). Cu toate acestea, au existat unele realizări - unul, tipic pentru regimurile totalitare, alfabetizarea în masă, fiind realizate campanii de educație pentru adulți (alfabetizarea a sărit la peste 90% în această perioadă) precum și apariția (reintroducerea) educației în limbile minorităților (în special în limba maghiară). În ultimi ani ai comunismului, s-a introdus sistemul de treapta, între clasele a 10 a și a 11 a, treapta care reprezenta un examen la materiile de bază din clasele a 9 a și a 10. Odată cu aceasta treaptă, s-a introdus și obligativitatea celor 12 clase, obligativitate care a fost anulată odată cu revoluția din 1989.

(3 572 bytes)

Traducere din limba română în limba spaniolă a textului provenit din articolul "Educația între 1945-1990 (Istoria educației în România) - Wikipedia în limba română".

Traducción del rumano al español del texto del artículo "La educación entre 1945-1990 (Historia de la educación en Rumania) - Wikipedia en rumano"

Column A

Original text.

Educația între 1945-1990


Această perioadă poate fi împărțită în trei perioade mai mici, bazate pe cele trei reforme ale învățământului. Prima dintre ele a fost reforma din 1948/1949, care în esență a instalat un sistem copie a sistemului educațional din URSS, cea de-a doua a fost de reforma din 1958, care a liberalizat mai multe segmente ale sistemului de învățământ, precum și cel de-al treilea din 1972, care din nou restricționa sistemul și readucea ideologia național-stalinistă în sistemul educațional. Această reformă urma modelul schimbărilor din societatea românească, după vizita lui Nicolae Ceaușescu din China și Coreea de Nord.

Prin decretul nr. 175 din 3 august 1948, în școlile din România a fost impus sistemul manualului unic. Sarcina întocmirii cărților de școală nu a revenit însă Ministerului Învățământului, ci Comisiei de Învățământ a Direcției de Agitație și Propagandă a Comitetului Central al P.M.R., condusă de Mihail Roller, care a elaborat manualele pentru ciclul elementar, cu durata de șapte ani. În prima fază, acestea au fost traduceri ale manualelor sovietice. Ulterior, s-a trecut la întocmirea lor în țară, păstrând spiritul celor dintâi.[16]


În perioada 1949-1958 întregul sistem educațional a fost sub controlul Partidului Comunist Român, sprijinit de Uniunea Sovietică


Educația a fost considerată de către guvernul comunist, ca un instrument important de a controla oamenii și de a crea "omul nou". 


Reformele din 1949 au fost esențiale în distrugerea sistemului vechi și crearea unei noi versiuni. 


În primul rând, un număr mare de educatori și profesori au fost arestați sau uciși, iar cei mai puțini calificați, dar cadre ascultătoare de partid le-au luat locul. 


Clasică divizare între liceele tehnice, clasice și școlile profesionale au fost eliminate complet - școlile au fost segmentate pe trei niveluri (grupuri școlare, școli și universități de mijloc), care ofereau o educație identica la toată lumea. Cele mai multe universități au fost retrogradate la nivelul de institute tehnice. Toate școlile private și religioase au fost închise și au fost preluate de către stat (care le-au limitat sever). Noi materii au fost introduse - rusa a devenit obligatorie la toate nivelurile, iar franceza a fost eliminată. Ateismul științific a luat locul religiei, iar materia despre studiul sovietic a devenit foarte răspândită. Cele mai multe științe sociale au fost suprimate complet, sau comasate - sociologia a fost aproape interzisă, psihologia, dreptul și filozofia au fost reformate pe baza dogmei staliniste. 

Cenzura a devenit foarte răspândită - mulți autori clasici fiind interziși pe loc, iar proletariatul și realismul socialist au devenit normă în artă, știință și educație. Școala obligatorie a crescut la 7 ani. Partidul Comunist Român s-a implicat în procesul educațional prin crearea de organizații în interiorul școlilor (ca de exemplu Pionierii și Uniunea de Muncă pentru Tineret). 

Cu toate acestea, au existat unele realizări - unul, tipic pentru regimurile totalitare, alfabetizarea în masă, fiind realizate campanii de educație pentru adulți (alfabetizarea a sărit la peste 90% în această perioadă) precum și apariția (reintroducerea) educației în limbile minorităților (în special în limba maghiară). În ultimi ani ai comunismului, s-a introdus sistemul de treapta, între clasele a 10 a și a 11 a, treapta care reprezenta un examen la materiile de bază din clasele a 9 a și a 10. Odată cu aceasta treaptă, s-a introdus și obligativitatea celor 12 clase, obligativitate care a fost anulată odată cu revoluția din 1989.

Column B.  

Machine translation.

Educación entre 1945-1990


Este período se puede dividir en tres períodos más pequeños basados ​​en las tres reformas educativas. La primera de ellas fue la reforma de 1948/1949, que esencialmente instaló un sistema copia del sistema educativo de la URSS, la segunda fue la reforma de 1958, que liberalizó varios segmentos del sistema educativo, así como la tercera en 1972. , lo que nuevamente restringió el sistema y devolvió la ideología nacional-estalinista al sistema educativo. Esta reforma siguió el patrón de cambios en la sociedad rumana, tras la visita de Nicolae Ceaușescu a China y Corea del Norte.

Por decreto núm. 175 del 3 de agosto de 1948, se impuso el sistema de libro de texto único en las escuelas de Rumania. La tarea de redactar los libros escolares, sin embargo, no recayó en el Ministerio de Educación, sino en la Comisión de Educación de la Dirección de Agitación y Propaganda del Comité Central del P.M.R., dirigida por Mihail Roller, que elaboró ​​los libros de texto para el Ciclo elemental, con duración de siete años. En la primera fase, se trataba de traducciones de libros de texto soviéticos. Posteriormente fueron redactados en el país, manteniendo el espíritu de los primeros.

En el período 1949-1958 todo el sistema educativo estuvo bajo el control del Partido Comunista Rumano, apoyado por la Unión Soviética. 



El gobierno comunista consideraba la educación como una herramienta importante para controlar a la gente y crear el "hombre nuevo". 



Las reformas de 1949 contribuyeron decisivamente a destruir el antiguo sistema y crear una nueva versión. 


En primer lugar, un gran número de educadores y profesores fueron arrestados o asesinados, y cuadros menos calificados pero obedientes al partido ocuparon su lugar. 


La división clásica entre escuelas técnicas, clásicas y vocacionales se eliminó por completo: las escuelas se dividieron en tres niveles (grupos escolares, escuelas secundarias y universidades), que ofrecían una educación idéntica a todos. La mayoría de las universidades han sido rebajadas al nivel de institutos técnicos. Todas las escuelas privadas y religiosas fueron cerradas y asumidas por el Estado (que las restringió severamente). Se introdujeron nuevas materias: el ruso se volvió obligatorio en todos los niveles y se eliminó el francés. El ateísmo científico reemplazó a la religión y el tema de los estudios soviéticos se generalizó mucho. La mayoría de las ciencias sociales fueron completamente suprimidas o fusionadas: la sociología quedó casi prohibida, la psicología, el derecho y la filosofía se reformaron sobre la base del dogma estalinista. La censura se generalizó: muchos autores clásicos fueron prohibidos en el acto y el proletariado y el realismo socialista se convirtieron en la norma en el arte, la ciencia y la educación. La escuela obligatoria aumentó a 7 años. El Partido Comunista Rumano se involucró en el proceso educativo mediante la creación de organizaciones dentro de las escuelas (como los Pioneros y el Sindicato de Trabajadores Juveniles). Sin embargo, hubo algunos logros: uno, típico de los regímenes totalitarios, la alfabetización masiva, con la realización de campañas de educación de adultos (la alfabetización saltó a más del 90% durante este período), así como el surgimiento (reintroducción) de la educación en lenguas minoritarias. (especialmente en húngaro). En los últimos años del comunismo se introdujo el sistema de pasos, entre los grados 10 y 11, el paso que representa un examen en las materias básicas de los grados 9 y 10. Junto a este paso, la obligación de las 12 clases, un requisito que fue cancelado con la revolución de 1989.

Column Z.  

Admin translation.

Educación entre 1945-1990


Este período se puede dividir en tres períodos más pequeños basados ​​en las tres reformas educativas. La primera de ellas fue la reforma de 1948/1949, que esencialmente instaló un sistema copia del sistema educativo de la URSS, la segunda fue la reforma de 1958, que liberalizó varios segmentos del sistema educativo, así como la tercera en 1972, lo que nuevamente restringió el sistema y devolvió la ideología nacional-estalinista al sistema educativo. Esta reforma siguió el patrón de cambios en la sociedad rumana, tras la visita de Nicolae Ceaușescu a China y Corea del Norte.

Por decreto núm. 175 del 3 de agosto de 1948, se impuso el sistema de libro de texto único en las escuelas de Rumania. La tarea de redactar los libros escolares, sin embargo, no recayó en el Ministerio de Educación, sino en la Comisión de Educación de la Dirección de Agitación y Propaganda del Comité Central del P.M.R., dirigida por Mihail Roller, que elaboró ​​los libros de texto para el Ciclo elemental, con duración de siete años. En la primera fase, se trataba de traducciones de libros de texto soviéticos. Posteriormente fueron redactados en el país, manteniendo el espíritu de los primeros.

En el período 1949-1958 todo el sistema educativo estuvo bajo el control del Partido Comunista Rumano, apoyado por la Unión Soviética. 



El gobierno comunista consideraba la educación como una herramienta importante para controlar a la gente y crear el "hombre nuevo". 



Las reformas de 1949 contribuyeron decisivamente a destruir el antiguo sistema y crear una nueva versión. 


En primer lugar, un gran número de educadores y profesores fueron arrestados o asesinados, y cuadros menos calificados pero obedientes al partido ocuparon su lugar. 


La división clásica entre escuelas técnicas, clásicas y vocacionales se eliminó por completo: las escuelas se dividieron en tres niveles (grupos escolares, escuelas secundarias y universidades), que ofrecían una educación idéntica a todos. La mayoría de las universidades han sido rebajadas al nivel de institutos técnicos. Todas las escuelas privadas y religiosas fueron cerradas y asumidas por el Estado (que las restringió severamente). Se introdujeron nuevas materias: el ruso se volvió obligatorio en todos los niveles y se eliminó el francés. El ateísmo científico reemplazó a la religión y el tema de los estudios soviéticos se generalizó mucho. La mayoría de las ciencias sociales fueron completamente suprimidas o fusionadas: la sociología quedó casi prohibida, la psicología, el derecho y la filosofía se reformaron sobre la base del dogma estalinista. La censura se generalizó: muchos autores clásicos fueron prohibidos en el acto y el proletariado y el realismo socialista se convirtieron en la norma en el arte, la ciencia y la educación. La escuela obligatoria aumentó a 7 años. El Partido Comunista Rumano se involucró en el proceso educativo mediante la creación de organizaciones dentro de las escuelas (como los Pioneros y el Unión de Trabajo para Jovenes). Sin embargo, hubo algunos logros: uno, típico de los regímenes totalitarios, la alfabetización masiva, con la realización de campañas de educación de adultos (la alfabetización saltó a más del 90% durante este período), así como el surgimiento (reintroducción) de la educación en lenguas minoritarias. (especialmente en húngaro). En los últimos años del comunismo se introdujo el sistema de pasos, entre los grados 10 y 11, el paso que representa un examen en las materias básicas de los grados 9 y 10. Junto a este paso, la obligación de las 12 clases, un requisito que fue cancelado con la revolución de 1989.