Admin says:

M-am născut în mediul rural. Părinții mei și-au cumpărat televizor prin 1968, și antena de televizor de pe casa noastră era printre cele puține din localitate. În 1968 aveam 8 spre 9 ani. Până prin 1971-1972 au rulat filme... mai ales americane, apoi, după vizita în  Coreea de Nord, Ceaușescu a emis "Tezele din Iulie (1971)", și importul de filme a început să își schimbe zonele de proveniență.

Mi-au rămas în amintire filme "seriale sau nu) precum "Lunga vară fierbinte", "Incoruptibilii", "Invadatorii", "Delfinul Flipper", "Daktari", "Tom Sawyer", "Huckleberry Finn",  "Mannix", foarte multe filme western, "Trapez", "Spartacus", și multe alte.

Cenzura comunistă nu a eliminat chiar tot, ci doar... o mare parte. Astfel, serialul american "Dallas", a apărut la televizoarele românilor (dacă-mi aduc bine aminte), prin 1979, deci la aproape 8 ani după punerea în practică a celebrelor "Teze".

De când știu eu micul sau marele ecran din România, filmele aveau subtitrare în limba română. Nu cunoșteam limbi străine. Abia din clasa a 5-a (1970) până în clasa a 8-a (1974) am făcut ceva limbă franceză. Cu toate astea probabil că auzul meu se familiarizase într-un fel cu limba vorbită în filmele americane, pentru că filmul "Linia maritimă Onedin" m-a impactat de la apariția lui, printr-o tonalitate... pătrățoasă, a convorbirilor din el. Și, îmi aduc aminte că am mai văzut și alte filme engleze, care îmi zgâriau urechea.

 Nici măcar până acum, în 2023, nu prea am găsit lume care să cadă de acord cu mine că engleza din filmele americane era altfel decât engleza din filmele englezești. Mă bucură că am găsit acum, în navigările mele prin acest "cosmos" numit "Internet", acest articol (din care derivă și altele) care coincide cu percepția mea. Am căutat pe net câte ceva despre acele vechi cunoștințe numite "Lunga vară fierbinte", și "Incoruptibilii", lângă care am adăugat și câte ceva despre "Linia maritimă Onedin". 

Am văzut prin "wikipedii" (cea în limba română este un exemplu) că mulți s-au temut că la "Brexit", Marea Britanie va ieși cu limbă cu tot. Am mai văzut afirmații cum că UE ar plăti englezilor importante sume de bani, ca urmare a continuării folosirii în "UE post Brexit", a limbii engleze.

Iar eu mă întreb... de ce?

Pentru că... cel puțin de la filmele mute încoace, mie mi se pare că în lume nu predomină "limba engleză britanică", ci "limba engleză americană". Inclusiv "Wikipedia în limba engleză" mi se pare a fi denumită impropriu, eu percepând-o drept "Wikipedia în limba americană". De când o percep așa, mi-a mai dragă decât înainte. Mie cea mai dragă mi-a fost, și îmi este, "Wikipedia în limba spaniolă". Dar de când am început să percep principala wikipedie ca pe o "Wikipedia în limba americană", simpatia pentru ea a început să crească, și odată cu asta și dorința de a-mi îmbunătăți nivelul de cunoașterea limbii americane.

Admin says:

Nací en el campo. Mis padres compraron su televisor alrededor de 1968 y la antena de televisión de nuestra casa era una de las pocas que había en la ciudad. En 1968 yo tenía entre 8 y 9 años. Hasta aproximadamente 1971-1972 se proyectaron películas... en su mayoría estadounidenses, luego, después de la visita a Corea del Norte, Ceaușescu publicó "Las tesis de julio (1971)", y la importación de películas comenzó a cambiar de zona de origen.

Recuerdo películas (series o no) como "El largo y caluroso verano", "Los incorruptibles", "Los invasores", "El delfín", "Daktari",  "Tom Sawyer", "Huckleberry Finn", "Mannix", muchas películas del oeste, "Trapecio", " Espartaco", "Remo y Rómulo" y muchos otros.

La censura comunista realmente no eliminó todo, sólo... una gran parte. Así, la serie estadounidense "Dallas" apareció en las televisiones rumanas (si no recuerdo mal), alrededor de 1979, es decir, casi 8 años después de la realización de las famosas "Tesis".

Desde que conozco la pantalla grande o pequeña en Rumania, las películas tenían subtítulos en rumano. No sabía ningún idioma extranjero. Fue sólo desde el quinto grado (1970) hasta el octavo grado (1974) que aprendí algo de francés. Sin embargo, tal vez mi oído se había familiarizado de alguna manera con el lenguaje hablado en las películas americanas, porque la película "Onedin Sea Line" me impactó por su apariencia, por una tonalidad... cuadrada, de las conversaciones en ella. Y recuerdo haber visto otras películas inglesas que me rascaron la oreja.

  Incluso ahora, en 2023, no he encontrado a nadie que esté de acuerdo conmigo en que el inglés en las películas estadounidenses es diferente al inglés en las películas inglesas. Me alegra que ahora, en mis navegaciones por este "cosmos" llamado "Internet", haya encontrado este artículo (del que derivan otros) que coincide con mi percepción. Busqué en la red algo sobre esos viejos conocidos llamados "El largo y caluroso verano" y "Los Incorruptibles", a lo que también agregué algo sobre la "Onedin Sea Line". Vi por las "wikipedias" (la de rumano es un ejemplo) que muchos temían que en el "Brexit", Gran Bretaña se fuera con todo. También he visto afirmaciones de que la UE pagaría a los ingleses importantes sumas de dinero, como resultado del uso continuo del idioma inglés en la "UE post-Brexit".

Y me pregunto... ¿por qué?

Porque... al menos desde el cine mudo, me parece que el mundo no está dominado por el "inglés británico", sino por el "inglés americano". Incluir "Wikipedia en inglés" me parece un nombre incorrecto, lo percibo como "Wikipedia en idioma americano". Desde que la percibo de esta manera, la amo más que antes. Mi favorita era, y sigue siendo, "Wikipedia en español". Pero desde que comencé a percibir la Wikipedia principal como una "Wikipedia en idioma americano", la simpatía por ella comenzó a crecer y con ella el deseo de mejorar mi nivel de conocimiento del idioma americano.

Admin says:

Nací en el campo. Mis padres compraron televisor alrededor de 1968 y la antena de televisión de nuestra casa era una de las pocas que había en la ciudad. En 1968 yo tenía entre 8 y 9 años. Hasta aproximadamente 1971-1972 se proyectaron películas... en su mayoría estadounidenses, luego, después de la visita a Corea del Norte, Ceaușescu publicó sus "Tesis del julio (1971)", y la importación de películas comenzó a cambiar de zonas de importaciones.

Recuerdo películas (series o no) como "El largo y caluroso verano", "Los intocables", "Los invasores", "El delfín Flipper", "Daktari", "Tom Sawyer", "Huckleberry Finn", "Mannix", muchas películas western, "Trapecio", " Espartaco",  y muchos otros.

La censura comunista realmente no eliminó todo, sólo... una gran parte. Así, la serie estadounidense "Dallas" apareció en las televisiones rumanas (si no recuerdo mal), alrededor de 1979, es decir, casi 8 años después de la promulgación de las famosas "Tesis".

Desde que conozco la pantalla grande o pequeña en Rumania, las películas tenían subtítulos en rumano. No sabía yo ningún idioma extranjero. Fue sólo desde el quinto grado (1970) hasta el octavo grado (1974) que aprendí algo de francés. Sin embargo, tal vez mi oído se había familiarizado de alguna manera con el lenguaje hablado en las películas americanas, porque en la película "The Onedin Line" me impactó de su primer episodio, por una tonalidad... cuadrada, del idioma que se hablaba en ella. Y recuerdo haber visto otras películas inglesas que me rascaron también el oído.

  Incluso hasta ahora, en 2023, no he encontrado a nadie que esté de acuerdo conmigo en que el inglés en las películas estadounidenses es diferente al inglés en las películas inglesas. Me alegra que ahora, en mis navegaciones por este "cosmos" llamado "Internet", haya encontrado este artículo (del que derivan otros) que coincide con mi percepción. Busqué en la red algo sobre esos antiguos conocidos llamados "El largo y caluroso verano" y "Los Intocabbles", a lo que también agregué algo sobre la "The Onedin Line". 

Vi por las "wikipedias" (la en rumano es un ejemplo) que muchos temían que con el "Brexit", Gran Bretaña se fuera con el idioma ingles, con todo. También he leido afirmaciones de que la UE pagaría a los ingleses importantes sumas de dinero, como resultado de continuar el uso del idioma inglés en la "UE post-Brexit".

Y me pregunto... ¿por qué?

Porque... al menos desde el cine mudo, me parece que el mundo no está dominado por el "inglés británico", sino por el "inglés americano". Incluido la denominación "Wikipedia en inglés" me parece no respetar la realidad, porque yo lo percibo como "Wikipedia en idioma americano". Desde que la percibo de esta manera, le tengo simpatía más que antes. Mi favorita era, y sigue siendo, "Wikipedia en español". Pero desde que comencé a percibir la Wikipedia principal como a una "Wikipedia en idioma americano", la simpatía por ella comenzó a crecer y con ella el deseo de mejorar mi nivel de conocimiento del idioma americano.

Column A. 

Original text.

La lengua inglesa fue introducida en América por la colonización británica a finales del siglo xvi y principios del xvii. El idioma también se extendió a muchas otras partes del mundo como resultado del comercio británico, la colonización y la expansión del antiguo Imperio Británico, que en 1921 contaba con 470–570 millones de habitantes, aproximadamente una cuarta parte de la población mundial. Conviene tener en cuenta que en Inglaterra, Gales, Irlanda y, sobre todo, en algunas zonas de Escocia existen distintas variedades de la lengua inglesa, por lo que el término "inglés británico" es una simplificación excesiva. Las formas escritas del inglés "británico" y estadounidense que aparecen en periódicos y libros de texto varían poco en sus rasgos esenciales, con sólo diferencias ocasionales notables.1​

Column B.  

Machine translation.

Limba engleză a fost introdusă în America de colonizarea britanică la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Limba s-a răspândit și în multe alte părți ale lumii ca urmare a comerțului britanic, a colonizării și a expansiunii fostului Imperiu Britanic, care în 1921 număra 470–570 de milioane de oameni, aproximativ un sfert din populația lumii. Merită să ținem cont de faptul că în Anglia, Țara Galilor, Irlanda și, mai ales, în unele zone ale Scoției, există diferite varietăți ale limbii engleze, așa că termenul de „engleză britanică” este o simplificare excesivă. Formele scrise ale englezei „britanice” și americane care apar în ziare și manuale variază puțin în caracteristicile lor esențiale, cu diferențe notabile doar ocazionale.

Column Z.  

Admin translation.

Limba engleză a fost introdusă în America de colonizarea britanică la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Limba s-a răspândit și în multe alte părți ale lumii ca urmare a comerțului britanic, a colonizării și a expansiunii fostului Imperiu Britanic, care în 1921 număra 470–570 de milioane de oameni, aproximativ un sfert din populația lumii. Merită să ținem cont de faptul că în Anglia, Țara Galilor, Irlanda și, mai ales, în unele zone ale Scoției, există diferite varietăți ale limbii engleze, așa că termenul de „engleză britanică” este o simplificare excesivă. Formele scrise ale englezei „britanice” și americane care apar în ziare și manuale variază puțin în caracteristicile lor esențiale, cu diferențe notabile doar ocazionale.

A lo largo de los últimos 400 años, las variedades del idioma utilizado en América —especialmente en Estados Unidos— y en el Reino Unido han divergido en algunos aspectos menores, dando lugar a las versiones que hoy se conocen como inglés americano e inglés británico. Las diferencias entre ambos incluyen la pronunciación, la gramática, el vocabulario (léxico), la ortografía, la puntuación, los modismos y el formato de fechas y números. Sin embargo, las diferencias en la estructura gramatical escrita y la mayoría de las habladas suelen ser mucho menores que en otros aspectos de la lengua en términos de inteligibilidad mutua. Algunas palabras tienen significados completamente distintos en las dos versiones o incluso son desconocidas o no se utilizan en una de ellas. Una contribución particular a la formalización de estas diferencias vino de la mano de Noah Webster, que escribió el primer diccionario americano (publicado en 1828) con la intención de demostrar que los habitantes de Estados Unidos hablaban un dialecto diferente del que se hablaba en el Reino Unido, algo así como un acento regional.2

În ultimii 400 de ani, varietățile de limbă folosite în America – în special în Statele Unite – și Regatul Unit s-au diferit în unele moduri minore, dând naștere versiunilor cunoscute acum ca engleză americană și engleză britanică. Diferențele dintre cele două includ pronunție, gramatică, vocabular (lexicon), ortografie, punctuație, idiomuri și formatarea datei și a numerelor. Cu toate acestea, diferențele dintre structura gramaticală scrisă și cea mai vorbită sunt de obicei mult mai mici decât în ​​alte aspecte ale limbii în ceea ce privește inteligibilitatea reciprocă. Unele cuvinte au semnificații complet diferite în cele două versiuni sau chiar sunt necunoscute sau nu sunt folosite în una dintre ele. O contribuție deosebită la formalizarea acestor diferențe a venit de la Noah Webster, care a scris primul dicționar american (publicat în 1828) cu intenția de a demonstra că locuitorii Statelor Unite vorbeau un dialect diferit de cel vorbit în Regatul Unit. , ceva ca un accent regional.​

În ultimii 400 de ani, varietățile de limbă folosite în America – în special în Statele Unite – și Regatul Unit s-au diferit în unele moduri minore, dând naștere versiunilor cunoscute acum ca engleză americană și engleză britanică. Diferențele dintre cele două includ pronunție, gramatică, vocabular (lexicon), ortografie, punctuație, idiomuri și formatarea datei și a numerelor. Cu toate acestea, diferențele dintre structura gramaticală scrisă și cea mai vorbită sunt de obicei mult mai mici decât în ​​alte aspecte ale limbii în ceea ce privește inteligibilitatea reciprocă. Unele cuvinte au semnificații complet diferite în cele două versiuni sau chiar sunt necunoscute sau nu sunt folosite în una dintre ele. O contribuție deosebită la formalizarea acestor diferențe a venit de la Noah Webster, care a scris primul dicționar american (publicat în 1828) cu intenția de a demonstra că locuitorii Statelor Unite vorbeau un dialect diferit de cel vorbit în Regatul Unit. , ceva ca un accent regional.​

Esta divergencia entre el inglés americano y el británico ha sido objeto de comentarios humorísticos: por ejemplo, en la ficción George Bernard Shaw dice que Estados Unidos y el Reino Unido son "dos países divididos por un mismo idioma";3​ y Oscar Wilde afirma que "hoy en día tenemos realmente todo en común con Estados Unidos, excepto, por supuesto, el idioma" (El fantasma de Canterville, 1888). Henry Sweet predijo erróneamente en 1877 que dentro de un siglo el inglés americano, el australiano y el británico serían mutuamente ininteligibles (A Handbook of Phonetics). 

Tal vez el aumento de la comunicación mundial a través de la radio, la televisión, Internet y la globalización haya tendido a reducir la variación regional. Esto puede llevar a la extinción de algunas variantes (por ejemplo, the wireless ha sido progresivamente sustituido por the radio) o a la aceptación de amplias variantes como "inglés completamente bueno" en todas partes.

Aunque el inglés americano y el británico suelen ser mutuamente inteligibles, existen diferencias ocasionales que pueden resultar embarazosas: por ejemplo, en inglés americano, rubber se interpreta como condón y no como goma de borrar.4

Această divergență între engleza americană și cea britanică a făcut obiectul unor comentarii pline de umor: de exemplu, în ficțiune George Bernard Shaw spune că Statele Unite și Regatul Unit sunt „două țări împărțite de aceeași limbă”; iar Oscar Wilde susține că „astazi chiar avem totul în comun cu Statele Unite, cu excepția, desigur, limbajul” (The Canterville Ghost, 1888). Henry Sweet a prezis în mod greșit în 1877 că, într-un secol, engleza americană, australiană și britanică va deveni reciproc de neînțeles (A Handbook of Phonetics). 

Poate că creșterea comunicării globale prin radio, televiziune, internet și globalizare a avut tendința de a reduce variația regională. Acest lucru poate duce la dispariția unor variante (de exemplu, wireless-ul a fost înlocuit progresiv de radio) sau la acceptarea unor variante largi ca „engleză complet bună” peste tot.

Deși engleza americană și engleza britanică sunt, în general, inteligibile reciproc, există diferențe ocazionale care pot fi jenante: de exemplu, în engleza americană, cauciucul este interpretat ca prezervativ și nu ca șters.

Această divergență între engleza americană și cea britanică a făcut obiectul unor comentarii pline de umor: de exemplu, în ficțiune George Bernard Shaw spune că Statele Unite și Regatul Unit sunt „două țări împărțite de aceeași limbă”; iar Oscar Wilde susține că „astazi chiar avem totul în comun cu Statele Unite, cu excepția, desigur, limbajul” (The Canterville Ghost, 1888). Henry Sweet a prezis în mod greșit în 1877 că, într-un secol, engleza americană, australiană și britanică va deveni reciproc de neînțeles (A Handbook of Phonetics). 

Poate că creșterea comunicării globale prin radio, televiziune, internet și globalizare a avut tendința de a reduce variația regională. Acest lucru poate duce la dispariția unor variante (de exemplu, wireless-ul a fost înlocuit progresiv de radio) sau la acceptarea unor variante largi ca „engleză complet bună” peste tot.

Deși engleza americană și engleza britanică sunt, în general, inteligibile reciproc, există diferențe ocazionale care pot fi jenante: de exemplu, în engleza americană, cauciucul este interpretat ca prezervativ și nu ca șters.

Índice

1 Derivación de palabras y composición

2 Vocabulario

2.1 Palabras y frases con diferentes significados

2.2 Diferentes términos en diferentes dialectos

2.3 Saludos festivos

2.4 Diferencias idiosincrásicas

2.4.1 Omisión de "and" y "on".

2.4.2 Figuras retóricas

2.4.3 Modismos equivalentes

2.5 Diferencias sociales y culturales

2.5.1 Educación

2.5.1.1 Enseñanza primaria y secundaria

2.5.1.2 Universidad

2.5.1.3 Términos generales

2.5.2 Gobierno y política

2.5.3 Empresa y finanzas

2.5.4 Empleo y contratación

2.5.5 Seguros

2.5.6 Transporte 2.5.6.1 Transporte por carretera

2.5.6.2 Transporte ferroviario

2.5.7 Televisión

2.5.8 Telecomunicaciones

2.5.9 Ríos

3 Gramática

3.1 Concordancia sujeto-verbo

4 Estilo

4.1 Uso de that y which en oraciones de relativo restrictivas y no restrictivas

4.2 Subjuntivo

5 Escritura

5.1 Ortografía

5.2 Puntuación

5.2.1 Puntos y aparte en las abreviaturas

5.2.2 Paréntesis/corchetes

5.2.3 Citas

5.2.4 La coma en los titulares

6 Expresiones numéricas

6.1 Importes monetarios

6.2 Fechas

6.3 Hora

6.4 Porcentajes deportivos

7 Véase también

8 Referencias

9 Fuentes generales y citadas

10 Lectura adicional

11 Enlaces externos

Index

1 Derivarea și compunerea cuvintelor

2 Vocabular

2.1 Cuvinte și expresii cu semnificații diferite

2.2 Termeni diferiți în dialecte diferite

2.3 Salutări festive

2.4 Diferențele idiosincratice

2.4.1 Omiterea „și” și „on”.

2.4.2 Figuri de stil

2.4.3 Expresii echivalente

2.5 Diferențele sociale și culturale

2.5.1 Educație

2.5.1.1 Învățământul primar și secundar

2.5.1.2 Universitatea

2.5.1.3 Termeni generali

2.5.2 Guvernul și politica

2.5.3 Afaceri și finanțe

2.5.4 Angajarea și recrutarea

2.5.5 Asigurare

2.5.6 Transport 2.5.6.1 Transport rutier

2.5.6.2 Transportul feroviar

2.5.7 Televiziune

2.5.8 Telecomunicații

2.5.9 Râuri

3 Gramatica

3.1 Acord subiect-verb

4 Stil

4.1 Utilizarea that and which în clauze relative restrictive și nerestrictive

4.2 Conjunctiv

5 Scrierea

5.1 Ortografie

5.2 Punctajul

5.2.1 Puncte și paragrafe în abrevieri

5.2.2 Paranteze/paranteze

5.2.3 Numiri

5.2.4 Virgula din titluri

6 Expresii numerice

6.1 Sume monetare

6.2 Date

6.3 Timp

6.4 Procente sportive

7 Vezi de asemenea

8 Referințe

9 Surse generale și citate

10 Lectură suplimentară

11 Legături externe