Din 1990 am tot spus că poporul român suferă de pe urma amputării spiritului acționarial pe care a suferit-o fiecare dintre cetățenii săi, sub "bisturiul" acelui "doctor Mengele" numit "sistemul comunist".

Trecerea timpului estompează oricui totul, deci... și mie.

Tot ceea ce azi se află în suspensie, ca în cazul unei agitate disoluții dintr-un pahar, pe măsura trecerii se depune pe fundul paharului, formând o mâzgă care cu greu se mai desprinde de pe fund.

Așa se întâmplă cu sedimentatele noastre amintiri, care... sunt acolo... dar pe multe dintre ele, greu (sau deloc) le mai poți reînvia.

La o vorbă cu cineva, ieri (18 ianuarie 2020), spuneam eu că "democrația este pentru persoanele cu spirit acționarial", și nu pentru  "indivizi cu mentalitate de sclav", și nici pentru "indivizi cu mentalitate de stăpân de sclav", și încercam să recompun din cuvinte, un "film aievea" pe care l-am trăit cam așa:

Prin nu mai știu care din anii cuprinși cam între 1991 și 1995, nu-mi mai amintesc care dintre directorii care s-au perindat pe la conducerea "BAT - Scăieni", care devenise "BAT.SA-Scăieni" (din "intreprindere de stat" devenise "societate pe acțiuni"), ne-a adunat pe toti salariații 

Desde 1990 vengo diciendo que el pueblo rumano sufre la amputación del espíritu accionario que sufrió cada uno de sus ciudadanos, bajo el "bisturí" de ese "doctor Mengele" llamado "sistema comunista".

El paso del tiempo lo desdibuja todo para todos, así que... yo también.

Todo lo que hoy está en suspensión, como en el caso de una solución agitada en un vaso, al pasar se deposita en el fondo del vaso, formando un lodo difícil de separar del fondo.

Esto es lo que sucede con nuestros recuerdos sedimentados, que... están ahí... pero muchos de ellos, difícilmente (o nada) puedes revivir.

En una conversación con alguien, ayer (18 de enero de 2020), dije que "la democracia es para personas con espíritu accionista", y no para "individuos con mentalidad de esclavo", ni para "individuos con mentalidad de amo de esclavos", y estaba tratando de armar a partir de palabras, una "película aievea" que viví así:

No sé cuál de los años entre 1991 y 1995, no recuerdo cuál de los directores que asumieron la dirección de "BAT - Scaieni", que se había convertido en "BAT.SA-Scăieni" (de "empresa de estado" se había convertido en "sociedad anónima"), reunió a todos nuestros empleados