Grigore Vieru (es/ro)
The article previously processed by Ayord: Recepție / Recepción.
Acesta este al 4293-lea articol din Paginile mele web
Este es el artículo número 4293 en Mis páginas web.
The following article processed by Ayord: Receptor (comunicare) / Recepción (comunicación).
Page start up on 14.02.2024_17.25 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 17ºC, Humedad 64%, Viento 10 km/h.
Grigore Vieru - Wikipedia en español.> 19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4 796 bytes.
Grigore Vieru - English Wikipedia. > 14:45, 14 February 2024 2003:e6:df10:4900:c90f:58f6:d7c5:12d9 talk 23 877 bytes.
Виеру, Григорий Павлович - Русская Википедия. > 20:28, 30 сентября 2023 Leganto Esploristo обсуждение вклад м 20 372 байта.
Grigore Vieru - Wikipedia în limba română. > 19:19 5 feb 2024 Gikü discusión contribs. m 28 956 bytes.
+ 16 languages
Grigore Vieru - Wikipedia en español.> 19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4796 bytes.
Grigore Vieru - Wikipedia în limba română. > 19:19 5 feb 2024 Gikü discusión contribs. m 28 956 bytes.
Comentariu Ayord în Bibliotecarii - Wikipedia.
"Mi-au plăcut multe dintre poeziile lui Grigore Vieru. Mi-au plăcut mult Doina și Ioan Aldea Teodorovici și, dacă nu mă înșeală memoria (pe vremea când îmi plăceau, nu erau așa la îndemâna datele ca în ziua de azi), cred că au cântat destul de mult din creațiile lui Vieru. Mie îmi este blocată pentru un an posibilitatea de a edita în RoWiki, dar pot edita în spaniolă, engleză, rusă... sau în oricare altă limbă aș ști. Văd că despre Grigore Vieru apar inadvertențe pe versiunea în limba românâ, și pe cea în limba spaniolă. Îmi place caracterul universal al Wikipediei, și nu m-ar încânta ca nepoții mei din România și nepoții mei din Spania să nu afle aceleași lucruri despre un același subiect. M-am uitat un pic și pe versiunea în limba engleză, și pe cea în limba rusă și sper să se vorbească în fiecare limbă de un singur Grigore Vieru și nu ca despre patru Grigore Vieru diferiți. O sa imi iau de lucru (o să fac un experiment), mai întâi pe o pagină externă, iar apoi, dacă din procesarea celor doua versiuni rezultatele mă vor mulțumi și voi vedea că aș putea îmbogăți cu ceva versiunea din EsWiki, o voi face. Datele din paginile mele web sunt (în marea lor majoritate) de la Wikipedia, si pentru Wikipedia. Oricine este liber să folosească, pentru îmbogățirea Wikipediei universale, oricare dintre datele din paginile mele". Mai multe, sub linkul anexat:
Comentario de Ayord en Bibliotecarios - Wikipedia.
"Me gustaron mucho los poemas de Grigore Vieru. Me gustaron mucho Doina y Ioan Aldea Teodorovici y, si mi memoria no me falla (en la época en que me gustaban, los datos no estaban tan disponibles como hoy), creo que utilizaron para sus canciones bastantes creaciones de Vieru. Yo estoy imposibilitado un año en lo de editar en RoWiki, pero puedo editar en español, inglés, ruso... o en cualquier otro idioma que sepa. Comparando la versión rumana y en la versión española sobre Grigore Vieru, encontre inadvertencias y a ver que puedo hacer para corregir. Me gusta el carácter universal de la Wikipedia y no sería feliz si mis nietos en Rumania y mis nietos en España no aprendieran las mismas cosas sobre el mismo tema. He mirado un poco, tanto la versión en inglés como la versión en ruso, y espero que en cada idioma se hable solo de un Grigore Vieru y no como de unos cuatro Grigore Vieru diferentes. Me pondré manos a la obra (haré un experimento), primero en un página externa, y luego, si los resultados del procesamiento de las dos versiones me satisfacen y veo que puedo enriquecer la versión de EsWiki con algo, lo haré. Los datos de mis páginas web provienen (en su gran mayoría) de Wikipedia y para Wikipedia. Cualquier persona es libre de utilizar, para el enriquecimiento de la Wikipedia universal, cualquiera de los datos de mis páginas web. Más información en el enlace adjunto:
Biografia lui Grigore Vieru văzută din patru direcții mai mult sau mai puțin... diametral opuse: Wikipedia En, Es, Ro, Ru.
La biografía de Grigore Vieru vista desde cuatro direcciones más o menos... diametralmente opuestas: Wikipedia En, Es, Ro, Ru.
Column I. Ro
Grigore Vieru - Wikipedia în limba română.
19:19 5 feb 2024 Gikü discusión contribs. m 28 956 bytes.
Column II. Es
Grigore Vieru - Wikipedia en español.
19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4 796 bytes.
Column III. En
Grigore Vieru - English Wikipedia.
14:45, 14 February 2024 2003:e6:df10:4900:c90f:58f6:d7c5:12d9 talk 23 877 bytes.
Column IV. Ru
Виеру, Григорий Павлович - Русская Википедия.
20:28, 30 сентября 2023 Leganto Esploristo обсуждение вклад м 20 372 байта.
Grigore Vieru in anii 1960.
Date personale
Născut 14 februarie 1935 Pererîta, județul Hotin, Regatul României
Decedat 18 ianuarie 2009 (73 de ani) Chișinău, Republica Moldova
Înmormântat Cimitirul Central din Chișinău
Cauza decesului insuficiență cardiacă
Părinți Pavel și Eudochia Vieru
Căsătorit cu Raisa Vieru, născută, Nacu (c. 1957 – 2009)
Copii Călin Vieru (n. 29 iunie 1965) Tudor Vieru (n. 16 iunie 1960)
Naționalitate Română
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Moldova
Etnie român basarabean
Religie Creștin-Ortodox
Ocupație poet
Limbi vorbite limba română
Informacion personal
Nacimiento 14 de febrero de 1935 Pererîta (Reino de Rumania)
Fallecimiento 18 de enero de 2009 (73 años) Chisináu (Moldavia)
Causa de muerte Insuficiencia cardíaca
Sepultura Cementerio Central de Chișinău
Nacionalidad Moldava y soviética
Religión Iglesia ortodoxa
Personal details
Born 14 February 1935 Pererîta, Kingdom of Romania (now Moldova)
Died 18 January 2009 (aged 73) Chișinău, Moldova
Resting place Chișinău
Political party Popular Front of Moldova
Spouse Raisa Vieru (m. 1957–2009)
Relations Igor Vieru (brother)
Children Teodor and Călin Vieru
Profession Writer
Parents Eudochia and Pavel Vieru
Grigore Vieru in 1990
Дата рождения 14 февраля 1935[1]
Место рождения село Перерыта, Хотинский уезд, Бессарабия, Королевство Румыния
Дата смерти 18 января 2009[2] (73 года)
Место смерти Кишинёв, Молдавия
Гражданство (подданство) СССР, Молдавия
Род деятельности поэт, редактор, поэт-песенник
Годы творчества 1957—2009
Направление лирика, детские стихи
Язык произведений молдавский
Дебют1957
Премии Медаль Госпремии МССР
Награды
Screencast 01: Grigore Vieru (es/ro) 01 > 00:33:46 hrs
Screencast 02: Grigore Vieru (es/ro) 02 > 00:54:03 hrs
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
Versiunea "Grigore Vieru - Wikipedia în limba română" și versiunea "Grigore Vieru - Wikipedia în limba spaniolă", puse față în față, ca în oglindă
La versión "Grigore Vieru - Wikipedia en rumano" y la versión "Grigore Vieru - Wikipedia en español", colocadas frente a frente, como en un espejo
Column RO.
Grigore Vieru - Wikipedia în limba română. >
19:19 5 feb 2024 Gikü discusión contribs. m 28 956 bytes.
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău, Republica Moldova) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.[4]
Biografie
Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul României (astăzi raionul Briceni, Republica Moldova), în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .
La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină, și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 a fost redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
La 16 iunie 1961 se naște primul copil, Tudor, astăzi medic chirurg la București. La 29 iunie 1965 se naște al doilea fiu al scriitorului, Călin, astăzi medic specialist în acupunctură.[necesită citare]
A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În anul 1969 apare volumul Duminica cuvintelor, versuri pentru preșcolari, (Chișinău, Editura „Lumina”).[necesită citare]
Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:
Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.
În anul 1974 scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.
În anul 1979 apar volumele Mama și Albinuța, cartea preșcolarului. Până în prezent Albinuța se editează aproape anual.[5]
În 1988, i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
În anul 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu - 150 de ani de la naștere”.[6]
În anul 2004 la Editura „Litera Internațional” (București-Craiova), Grigore Vieru scoate antologia „Cât de frumoasă ești”, dedicată Mamei, Limbii române și Iubirii „în creația poeților români plecați la strămoși”. Prefața este semnată de academicianul Eugen Simion. Participă la manifestările naționale dedicate lui Ștefan cel Mare.[7]
Decesul
Pe 16 ianuarie 2009, Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire.[8] Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca.[9] La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.[8]
A încetat din viață în data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.[10][11]
Posteritate
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009, la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol.[12] Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce[13].
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru.[14] Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.[15] De asemenea, o stradă din Buzău îi poartă numele.[16]
Momente din viața lui Vieru
În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.[18]
Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.
În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru.[19]
În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija, merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
În 1994 neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat Deșteaptă-te, române și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura și arta următoarele:
Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Național Deșteaptă-te, române, cocoțându-se ei în locul strălucirii și necesității lui istorice.
În 1964 Vieru publică în revista Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile:
Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărții Sale.
După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de mașină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.
Epitaful pe care și l-a ales Vieru:[21]
Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.
Column ES.
Grigore Vieru - Wikipedia en español.
19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4 796 bytes.
Grigore Vieru (Pererita, 14 de febrero de 1935 - 18 de enero de 2009) escritor moldavo de origen rumano, nacido en Briceni, una provincia de la Moldavia, entonces parte de Rumania. Es conocido principalmente por sus poemas y por sus libros de cuentos para niños. Su lírica se caracteriza por una descripción intensa de los paisajes naturales, por el patriotismo rumano, así como por evocar la imagen venerada de su madre, quien era sagrada para él. Vieru es considerado uno de los más importantes escritores rumanos contemporáneos.
Índice
Biografía
Nació en la localidad de Pererita, en la comarca de Hotin, ahora entre Rumania, Ucrania y Moldavia. Sus padres, Pavel Vieru y Eudochia Didic eran granjeros.
En 1957 debutó con un libro de poemas para niños. El año siguiente, Vieru graduó del Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisináu, con títulos en historia y filología. En 1959 fue nombrado editor de la revista "Nistru", publicada por la Unión de Escritores Moldavos. Desde 1960 a 1963, trabajó como redactor jefe de la editorial "Cartea Moldovenească" ("El Libro Moldavo").
En 1967, el libro de Vieru "Lírica para lectores de todas las edades" (publicado en 1965) ganó el "Premio Moldavo para la Literatura de los Escritores Jóvenes". El año siguiente, su libro "Tu nombre" llegó a ser parte de un curriculum de literatura contemporánea en las universidades moldavas, pero por causa de la publicación del poema "Hombres de Moldavia", un número de la revista "Nistru" fue anulado por la censura.
En 1973 Vieru visitó Rumania por la primera vez, afirmando "Si otros soñaron en llegar al espacio cósmico, toda mi vida he soñado con cruzar el Río Prut" (río que separa la Moldavia rumana del estado Moldavia). En 1974 y 1977, invitado por el presidente de la Unión de Escritores Rumanos, Vieru visitó Bucarest, Constanza, Iaşi, así como varias ciudades de Transilvania.
En 1978, la editorial "Junimea" publicó "La estrella de viernes", la primera obra de Vieru publicada en Rumania.
En 1989 Vieru fue elegido miembro del Parlamento, e intentó acercar a Rumania y Moldavia. El año siguiente fue elegido miembro honorífico de la Academia Rumana. En 1992, la Academia Rumana recomendó a Vieru para el Premio Nobel.
En 1995 llegó a ser miembro del Concilio de la Compañía Rumana de Radiodifusión. En 1996 ganó varios premios literarios rumanos.
En 2000, Vieru recibió la medalla "Eminescu" de parte del Gobierno Rumano.
El 18 de enero de 2009, Vieru murió en un hospital de Chisináu, a los 73 años de edad, dos días después de haber sufrido un grave accidente de tráfico.1
Vieru, casado con Raisa Vieru desde 1959, tuvo dos hijos, Teodor y Călin.
Actividad creativa
Literatura
Música
Muchos compositores moldavos se inspiraban por la poesía de Grigore Vieru ("Poftim de intraţi", "Cine crede" etc.). Grigore Vieru mismo es el autor de unas melodÍas de canciones para los niños ("Să creşti mare" etc.), pero la más fructífera era su colaboración con la compositora Yulia Tsibulscaya, ("Soare, soare", "Clopoţeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cîntînd cu iubire" etc).
(3.296 bytes)
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
Grigore Vieru - Wikipedia en español.
19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4 796 bytes.
Grigore Vieru (Pererita, 14 de febrero de 1935 - 18 de enero de 2009) escritor moldavo de origen rumano, nacido en Briceni, una provincia de la Moldavia, entonces parte de Rumania. Es conocido principalmente por sus poemas y por sus libros de cuentos para niños. Su lírica se caracteriza por una descripción intensa de los paisajes naturales, por el patriotismo rumano, así como por evocar la imagen venerada de su madre, quien era sagrada para él. Vieru es considerado uno de los más importantes escritores rumanos contemporáneos.
Índice
Biografía
Nació en la localidad de Pererita, en la comarca de Hotin, ahora entre Rumania, Ucrania y Moldavia. Sus padres, Pavel Vieru y Eudochia Didic eran granjeros.
En 1957 debutó con un libro de poemas para niños. El año siguiente, Vieru graduó del Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisináu, con títulos en historia y filología. En 1959 fue nombrado editor de la revista "Nistru", publicada por la Unión de Escritores Moldavos. Desde 1960 a 1963, trabajó como redactor jefe de la editorial "Cartea Moldovenească" ("El Libro Moldavo").
En 1967, el libro de Vieru "Lírica para lectores de todas las edades" (publicado en 1965) ganó el "Premio Moldavo para la Literatura de los Escritores Jóvenes". El año siguiente, su libro "Tu nombre" llegó a ser parte de un curriculum de literatura contemporánea en las universidades moldavas, pero por causa de la publicación del poema "Hombres de Moldavia", un número de la revista "Nistru" fue anulado por la censura.
En 1973 Vieru visitó Rumania por la primera vez, afirmando "Si otros soñaron en llegar al espacio cósmico, toda mi vida he soñado con cruzar el Río Prut" (río que separa la Moldavia rumana del estado Moldavia). En 1974 y 1977, invitado por el presidente de la Unión de Escritores Rumanos, Vieru visitó Bucarest, Constanza, Iaşi, así como varias ciudades de Transilvania.
En 1978, la editorial "Junimea" publicó "La estrella de viernes", la primera obra de Vieru publicada en Rumania.
En 1989 Vieru fue elegido miembro del Parlamento, e intentó acercar a Rumania y Moldavia. El año siguiente fue elegido miembro honorífico de la Academia Rumana. En 1992, la Academia Rumana recomendó a Vieru para el Premio Nobel.
En 1995 llegó a ser miembro del Concilio de la Compañía Rumana de Radiodifusión. En 1996 ganó varios premios literarios rumanos.
En 2000, Vieru recibió la medalla "Eminescu" de parte del Gobierno Rumano.
El 18 de enero de 2009, Vieru murió en un hospital de Chisináu, a los 73 años de edad, dos días después de haber sufrido un grave accidente de tráfico.1
Vieru, casado con Raisa Vieru desde 1959, tuvo dos hijos, Teodor y Călin.
Actividad creativa
Literatura
Música
Muchos compositores moldavos se inspiraban por la poesía de Grigore Vieru ("Poftim de intraţi", "Cine crede" etc.). Grigore Vieru mismo es el autor de unas melodÍas de canciones para los niños ("Să creşti mare" etc.), pero la más fructífera era su colaboración con la compositora Yulia Tsibulscaya, ("Soare, soare", "Clopoţeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cîntînd cu iubire" etc).
Grigore Vieru - Wikipedia en español.
19:14 26 dic 2023 Semibot discusión contribs. m 4 796 bytes.
Grigore Vieru (Pererita, 14 de febrero de 1935 - 18 de enero de 2009) escritor moldavo de origen rumano, nacido en Briceni, una provincia de la Moldavia, entonces parte de Rumania. Es conocido principalmente por sus poemas y por sus libros de cuentos para niños. Su lírica se caracteriza por una descripción intensa de los paisajes naturales, por el patriotismo rumano, así como por evocar la imagen venerada de su madre, quien era sagrada para él. Vieru es considerado uno de los más importantes escritores rumanos contemporáneos.
Índice
Biografía
Nació en la localidad de Pererita, en la comarca de Hotin, ahora entre Rumania, Ucrania y Moldavia. Sus padres, Pavel Vieru y Eudochia Didic eran granjeros.
En 1957 debutó con un libro de poemas para niños. El año siguiente, Vieru graduó del Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisináu, con títulos en historia y filología. En 1959 fue nombrado editor de la revista "Nistru", publicada por la Unión de Escritores Moldavos. Desde 1960 a 1963, trabajó como redactor jefe de la editorial "Cartea Moldovenească" ("El Libro Moldavo").
En 1967, el libro de Vieru "Lírica para lectores de todas las edades" (publicado en 1965) ganó el "Premio Moldavo para la Literatura de los Escritores Jóvenes". El año siguiente, su libro "Tu nombre" llegó a ser parte de un curriculum de literatura contemporánea en las universidades moldavas, pero por causa de la publicación del poema "Hombres de Moldavia", un número de la revista "Nistru" fue anulado por la censura.
En 1973 Vieru visitó Rumania por la primera vez, afirmando "Si otros soñaron en llegar al espacio cósmico, toda mi vida he soñado con cruzar el Río Prut" (río que separa la Moldavia rumana del estado Moldavia). En 1974 y 1977, invitado por el presidente de la Unión de Escritores Rumanos, Vieru visitó Bucarest, Constanza, Iaşi, así como varias ciudades de Transilvania.
En 1978, la editorial "Junimea" publicó "La estrella de viernes", la primera obra de Vieru publicada en Rumania.
En 1989 Vieru fue elegido miembro del Parlamento, e intentó acercar a Rumania y Moldavia. El año siguiente fue elegido miembro honorífico de la Academia Rumana. En 1992, la Academia Rumana recomendó a Vieru para el Premio Nobel.
En 1995 llegó a ser miembro del Concilio de la Compañía Rumana de Radiodifusión. En 1996 ganó varios premios literarios rumanos.
En 2000, Vieru recibió la medalla "Eminescu" de parte del Gobierno Rumano.
El 18 de enero de 2009, Vieru murió en un hospital de Chisináu, a los 73 años de edad, dos días después de haber sufrido un grave accidente de tráfico.1
Vieru, casado con Raisa Vieru desde 1959, tuvo dos hijos, Teodor y Călin.
Actividad creativa
Literatura
Música
Muchos compositores moldavos se inspiraban por la poesía de Grigore Vieru ("Poftim de intraţi", "Cine crede" etc.). Grigore Vieru mismo es el autor de unas melodÍas de canciones para los niños ("Să creşti mare" etc.), pero la más fructífera era su colaboración con la compositora Yulia Tsibulscaya, ("Soare, soare", "Clopoţeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cîntînd cu iubire" etc).
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Traducerea din limba spaniolă în limba română, cu păstrarea (în coloana B) "textului martor" rezultat din traducătorul automat.
Traducción del español al rumano, manteniendo (en la columna B) el "texto testigo" resultante del traductor automático.
Column A.
Grigore Vieru (Pererita, 14 de febrero de 1935 - 18 de enero de 2009) escritor moldavo de origen rumano, nacido en Briceni, una provincia de la Moldavia, entonces parte de Rumania. Es conocido principalmente por sus poemas y por sus libros de cuentos para niños. Su lírica se caracteriza por una descripción intensa de los paisajes naturales, por el patriotismo rumano, así como por evocar la imagen venerada de su madre, quien era sagrada para él. Vieru es considerado uno de los más importantes escritores rumanos contemporáneos.
Column B.
Grigore Vieru (Pererita, 14 februarie 1935 - 18 ianuarie 2009) Scriitor moldovenesc de origine română, născut la Briceni, provincie a Moldovei, pe atunci parte a României. Este cunoscut în principal pentru poeziile sale și cărțile de povești pentru copii. Versurile sale se caracterizează printr-o descriere intensă a peisajelor naturale, prin patriotismul românesc, precum și prin evocarea imaginii venerate a mamei sale, care îi era sfântă. Vieru este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani.
Column Z.
Grigore Vieru (Pererita, 14 februarie 1935 - 18 ianuarie 2009) scriitor moldovean de origine română, născut la Briceni, provincie a Moldovei, pe atunci parte a României. Este cunoscut în principal pentru poeziile și cărțile sale de povești pentru copii. Versurile sale se caracterizează printr-o descriere intensă a peisajelor naturale, prin patriotismul românesc, precum și prin evocarea imaginii venerate a mamei sale, care îi era sfântă. Vieru este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani.
Index
1 Biografie
2 Activitate creativă
2.1 Literatură
2.2 Muzica
3 Referințe
4 Legături externe
Index
1 Biografie
2 Activitate creativă
2.1 Literatură
2.2 Muzică
3 Referințe
4 Legături externe
Biografía
Nació en la localidad de Pererita, en la comarca de Jotin, ahora entre Rumania, Ucrania y Moldavia. Sus padres, Pavel Vieru y Eudochia Didic eran granjeros.
En 1957 debutó con un libro de poemas para niños. El año siguiente, Vieru graduó del Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisináu, con títulos en historia y filología. En 1959 fue nombrado editor de la revista "Nistru", publicada por la Unión de Escritores Moldavos. Desde 1960 a 1963, trabajó como redactor jefe de la editorial "Cartea Moldovenească" ("El Libro Moldavo").
Biografie
S-a nascut in orasul Pererita, in regiunea Hotin, acum intre Romania, Ucraina si Moldova. Părinții săi, Pavel Vieru și Eudochia Didic, erau fermieri.
În 1957 a debutat cu o carte de poezii pentru copii. În anul următor, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, cu diplome în istorie și filologie. În 1959 a fost numit redactor al revistei „Nistru”, editată de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Din 1960 până în 1963, a lucrat ca redactor-șef la editura „Cartea Moldovenească”.
Biografie
S-a nascut in orasul Pererita, in regiunea Hotin, acum intre Romania, Ucraina si Moldova. Părinții săi, Pavel Vieru și Eudochia Didic, erau fermieri.
În 1957 a debutat cu o carte de poezii pentru copii. În anul următor, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, cu diplome în istorie și filologie. În 1959 a fost numit redactor al revistei „Nistru”, editată de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Din 1960 până în 1963, a lucrat ca redactor-șef la editura „Cartea Moldovenească”.
En 1967, el libro de Vieru "Lírica para lectores de todas las edades" (publicado en 1965) ganó el "Premio Moldavo para la Literatura de los Escritores Jóvenes". El año siguiente, su libro "Tu nombre" llegó a ser parte de un curriculum de literatura contemporánea en las universidades moldavas, pero por causa de la publicación del poema "Hombres de Moldavia", un número de la revista "Nistru" fue anulado por la censura.
En 1973 Vieru visitó Rumania por la primera vez, afirmando "Si otros soñaron en llegar al espacio cósmico, toda mi vida he soñado con cruzar el Río Prut" (río que separa la Moldavia rumana del estado Moldavia).
În 1967, cartea lui Vieru „Versuri pentru cititori de toate vârstele” (publicată în 1965) a câștigat „Premiul moldovenesc pentru literatura tinerilor scriitori”. În anul următor, cartea sa „Numele tău” a intrat într-un programa de literatură contemporană în universitățile din Moldova, dar din cauza apariției poeziei „Bărbații Moldovei”, un număr al revistei „Nistru” a fost anulat de cenzură.
În 1973 Vieru a vizitat pentru prima dată România, declarând „Dacă alții au visat să ajungă în spațiul cosmic, toată viața am visat să trec râul Prut” (un râu care desparte Moldova românească de statul Moldova). În
În 1967, cartea lui Vieru „Versuri pentru cititori de toate vârstele” (publicată în 1965) a câștigat „Premiul Moldovenesc pentru Literatura Tinerilor Tcriitori”. În anul următor, cartea sa „Numele tău” a ajuns sa faca parte dintr-un programa de literatură contemporană în universitățile din Moldova, dar din cauza apariției poeziei „Bărbații Moldovei”, un număr al revistei „Nistru” a fost anulat de cenzură.
În 1973 Vieru a vizitat pentru prima dată România, declarând „Dacă alții au visat să ajungă în spațiul cosmic, toată viața am visat să trec râul Prut” (un râu care desparte Moldova românească de statul Moldova).
En 1974 y 1977, invitado por el presidente de la Unión de Escritores Rumanos, Vieru visitó Bucarest, Constanza, Iaşi, así como varias ciudades de Transilvania.
En 1978, la editorial "Junimea" publicó "La estrella de viernes", la primera obra de Vieru publicada en Rumania.
En 1989 Vieru fue elegido miembro del Parlamento, e intentó acercar a Rumania y Moldavia. El año siguiente fue elegido miembro honorífico de la Academia Rumana.
En 1992, la Academia Rumana recomendó a Vieru para el Premio Nobel.
1974 şi 1977, invitat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Vieru a vizitat Bucureştiul, Constanţa, Iaşi, precum şi mai multe oraşe din Transilvania.
În 1978, la editura „Junimea” a publicat „Steaua de vineri”, prima lucrare a lui Vieru publicată în România.
În 1989, Vieru a fost ales deputat și a încercat să apropie România și Moldova. În anul următor a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
În 1992, Academia Română l-a recomandat pe Vieru pentru Premiul Nobel.
În 1974 şi 1977, invitat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Vieru a vizitat Bucureştiul, Constanţa, Iaşi, precum şi mai multe oraşe din Transilvania.
În 1978, la editura „Junimea” a publicat „Steaua de vineri”, prima lucrare a lui Vieru publicată în România.
În 1989, Vieru a fost ales deputat și a încercat să apropie România și Moldova. În anul următor a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
În 1992, Academia Română l-a recomandat pe Vieru pentru Premiul Nobel.
En 1995 llegó a ser miembro del Concilio de la Compañía Rumana de Radiodifusión. En 1996 ganó varios premios literarios rumanos.
En 2000, Vieru recibió la medalla "Eminescu" de parte del Gobierno Rumano.
El 18 de enero de 2009, Vieru murió en un hospital de Chisináu, a los 73 años de edad, dos días después de haber sufrido un grave accidente de tráfico.1
Vieru, casado con Raisa Vieru desde 1959, tuvo dos hijos, Teodor y Călin.
Actividad creativa
Literatura
În 1995 a devenit membru al Consiliului Societății Române de Radiodifuziune. În 1996 a câștigat mai multe premii literare românești.
În anul 2000, Vieru a primit medalia „Eminescu” de la Guvernul României.
La 18 ianuarie 2009, Vieru a murit într-un spital din Chișinău, la vârsta de 73 de ani, la două zile după ce a suferit un grav accident de circulație1.
Vieru, căsătorit cu Raisa Vieru din 1959, a avut doi copii, Teodor și Călin.
activitate creativă
Literatură
În 1995 a devenit membru al Consiliului Societății Române de Radiodifuziune. În 1996 a câștigat mai multe premii literare românești.
În anul 2000, Vieru a primit medalia „Eminescu” de la Guvernul României.
La 18 ianuarie 2009, Vieru a murit într-un spital din Chișinău, la vârsta de 73 de ani, la două zile după ce a suferit un grav accident de circulație1.
Vieru, căsătorit cu Raisa Vieru din 1959, a avut doi copii, Teodor și Călin.
activitate creativă
Literatură
Música
Muchos compositores moldavos se inspiraban por la poesía de Grigore Vieru ("Poftim de intraţi", "Cine crede" etc.). Grigore Vieru mismo es el autor de unas melodÍas de canciones para los niños ("Să creşti mare" etc.), pero la más fructífera era su colaboración con la compositora Yulia Tsibulscaya, ("Soare, soare", "Clopoţeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cîntînd cu iubire" etc).
Muzică
Mulți compozitori moldoveni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru („Poftim de intrați”, „Cine crede” etc.). Însuși Grigore Vieru este autorul unor melodii de cântece pentru copii („Să crești mare” etc.), dar cea mai fructuoasă a fost colaborarea sa cu compozitoarea Yulia Tsibulscaya, („Soare, soare”, „Clopoțeii”, „Stea - stea, logostea”, „Ramule-neamule”, „Cîntînd cu iubire” etc).
Pădurea e frumoasă cu floarea.(Iu. Țibulschi – Gr.Vieru)
Hristos nu are nicio vină. (Iu. Ţibulschi – Gr. Vieru)
Muzică
Mulți compozitori moldoveni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru („Poftim de intrați”, „Cine crede” etc.). Însuși Grigore Vieru este autorul unor melodii de cântece pentru copii („Să crești mare” etc.), dar cea mai fructuoasă a fost colaborarea sa cu compozitoarea Yulia Tsibulscaya, („Soare, soare”, „Clopoțeii”, „Stea - stea, logostea”, „Ramule-neamule”, „Cîntînd cu iubire” etc).
Pădurea e frumoasă cu floarea.(Iu. Țibulschi – Gr.Vieru)
Hristos nu are nicio vină. (Iu. Ţibulschi – Gr. Vieru)
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău, Republica Moldova) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.[4]
(212 bytes)
Grigore Vieru (n. 14 de febrero de 1935, Pererîta, Rumania - m. 18 de enero de 2009, Chisinau, República de Moldavia) fue un poeta rumano de la República de Moldavia. En 1993 fue elegido miembro correspondiente de la Academia Rumana.
Grigore Vieru (n. 14 de febrero de 1935, Pererîta, Rumania - m. 18 de enero de 2009, Chisinau, República de Moldavia) fue un poeta rumano de la República de Moldavia. En 1993 fue elegido miembro correspondiente de la Academia Rumana.
Biografie
Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul României (astăzi raionul Briceni, Republica Moldova), în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .
La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină, și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 a fost redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
La 16 iunie 1961 se naște primul copil, Tudor, astăzi medic chirurg la București. La 29 iunie 1965 se naște al doilea fiu al scriitorului, Călin, astăzi medic specialist în acupunctură.[necesită citare]
A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În anul 1969 apare volumul Duminica cuvintelor, versuri pentru preșcolari, (Chișinău, Editura „Lumina”).[necesită citare]
Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:
Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.
(2 563 bytes)
Biografía
Grigore Vieru nació el 14 de febrero de 1935 en el pueblo de Pererîta, condado de Hotin, Reino de Rumania (hoy distrito de Briceni, República de Moldavia), en la familia de Pavel y Eudochia Vieru, de soltera Didic. Se graduó de la escuela primaria en su pueblo natal en 1950, después de lo cual asistió a la escuela secundaria en la ciudad de Lipcani, que terminó en 1953.
En 1957 debutó editorialmente (como estudiante) con un libro de poemas para niños, Alarma, apreciado por la crítica literaria. En 1958 se graduó en el Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisinau, Facultad de Filología e Historia. Trabaja como redactor en la redacción de la revista infantil "Scînteia Leninistă", actualmente "Noi", y en el periódico "Tînărul Leninist", actualmente "Florile Dalbe".
El 8 de junio de 1960 se casó con Raisa Nacu, profesora de rumano y latín, y trabajó como redactora en la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicación de la Unión de Escritores de Moldavia. Entre 1960-1963 fue editor de la editorial "Cartea Moldoveneasca".
El 16 de junio de 1961 nació su primer hijo, Tudor, hoy cirujano en Bucarest. El 29 de junio de 1965 nació el segundo hijo del escritor, Călin, hoy médico especialista en acupuntura.
Era un huésped frecuente de la "Casa de la Poesía" en el pueblo de Cociulia, distrito de Cantemir. Aquí también está escrito el famoso libro para niños en edad preescolar "Albinuta".
El año 1968 marca un punto de inflexión en el destino del poeta, registrado en el volumen de versos líricos Tu nombre, con prólogo de Ion Druță. El libro es apreciado por los críticos literarios como la aparición poética más original. En el mismo año de su publicación, se convierte en objeto de estudio en los cursos universitarios de literatura nacional contemporánea. Tres poemas del volumen se titulan: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncusi y otros dos están dedicados a Nicolae Labiș y Marin Sorescu. Este tipo de dedicatorias aparecen por primera vez en la poesía de Besarabia de la posguerra.
En 1969 apareció el libro Domingo de palabras, versos para niños en edad preescolar (Chisinau, editorial "Lumina").
Grigore Vieru era miembro del PCUS desde 1971.
En 1973, Grigore Vieru cruza el Prut como parte de una delegación de escritores soviéticos. Participe en la reunión con los editores de la revista "Secolul 20": Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Visita, a petición suya, los monasterios de Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Regresa a Chisinau con una bolsa de libros. Posteriormente el poeta hace la siguiente confesión:
Si el sueño de algunas personas era alcanzar el Cosmos, yo toda mi vida soñé con cruzar el Prut.
Biografía
Grigore Vieru nació el 14 de febrero de 1935 en el pueblo de Pererîta, condado de Hotin, Reino de Rumania (hoy distrito de Briceni, República de Moldavia), en la familia de Pavel y Eudochia Vieru, de soltera Didic. Se graduó de la escuela primaria en su pueblo natal en 1950, después de lo cual asistió a la escuela secundaria en la ciudad de Lipcani, que terminó en 1953.
En 1957 debutó editorialmente (como estudiante) con un libro de poemas para niños, Alarma, apreciado por la crítica literaria. En 1958 se graduó en el Instituto Pedagógico "Ion Creangă" de Chisinau, Facultad de Filología e Historia. Trabaja como redactor en la redacción de la revista infantil "Scînteia Leninistă", actualmente "Noi", y en el periódico "Tînărul Leninist", actualmente "Florile Dalbe".
El 8 de junio de 1960 se casó con Raisa Nacu, profesora de rumano y latín, y trabajó como redactora en la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicación de la Unión de Escritores de Moldavia. Entre 1960-1963 fue editor de la editorial "Cartea Moldoveneasca".
El 16 de junio de 1961 nació su primer hijo, Tudor, hoy cirujano en Bucarest. El 29 de junio de 1965 nació el segundo hijo del escritor, Călin, hoy médico especialista en acupuntura.
Era un huésped frecuente de la "Casa de la Poesía" en el pueblo de Cociulia, distrito de Cantemir. Aquí también está escrito el famoso libro para niños en edad preescolar "Albinuta".
El año 1968 marca un punto de inflexión en el destino del poeta, registrado en el volumen de versos líricos Tu nombre, con prólogo de Ion Druță. El libro es apreciado por los críticos literarios como la aparición poética más original. En el mismo año de su publicación, se convierte en objeto de estudio en los cursos universitarios de literatura nacional contemporánea. Tres poemas del volumen se titulan: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncusi y otros dos están dedicados a Nicolae Labiș y Marin Sorescu. Este tipo de dedicatorias aparecen por primera vez en la poesía de Besarabia de la posguerra.
En 1969 apareció el libro Domingo de palabras, versos para niños en edad preescolar (Chisinau, editorial "Lumina").
Grigore Vieru era miembro del PCUS desde 1971.
En 1973, Grigore Vieru cruza el Prut como parte de una delegación de escritores soviéticos. Participe en la reunión con los editores de la revista "Secolul 20": Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Visita, a petición suya, los monasterios de Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Regresa a Chisinau con una bolsa de libros. Posteriormente el poeta hace la siguiente confesión:
Si el sueño de algunas personas era alcanzar el Cosmos, yo toda mi vida soñé con cruzar el Prut.