Dios / Dumnezeu

Dios puede referirse a:

• Dios, concepto religioso en el politeísmo.

• Dios, concepto religioso en el monoteísmo.

En diferentes credos

• Dios, concepto en la creencia cristiana.

• Dios, concepto en la creencia budista.

• Dios, concepto en la creencia musulmana.

• Dios, concepto en la creencia egipcia antigua.

• Dios, concepto en la creencia mexica.

• Dios, concepto en la creencia romana antigua.

• Dios, concepto en la creencia griega antigua.

Dumnezeu se poate referi la:

• Dumnezeu, concept religios în politeism.

• Dumnezeu, concept religios în monoteism.

În crezuri diferite

• Dumnezeu, concept în credința creștină.

• Dumnezeu, concept în credința budistă.

• Dumnezeu, concept în credința musulmană.

• Dumnezeu, concept în credința egipteană antică.

• Dumnezeu, concept în credința mexica.

• Dumnezeu, concept în credința romană antică.

• Dumnezeu, concept în credința greacă antică

Dumnezeu se poate referi la:

• Dumnezeu, concept religios în politeism.

• Dumnezeu, concept religios în monoteism.

În crezuri diferite

• Dumnezeu, concept în credința creștină.

• Dumnezeu, concept în credința budistă.

• Dumnezeu, concept în credința musulmană.

• Dumnezeu, concept în credința egipteană antică.

• Dumnezeu, concept în credința mexica.

• Dumnezeu, concept în credința romană antică.

• Dumnezeu, concept în credința greacă antică

El concepto teológico, filosófico y antropológico de Diosnota 1​ (del latín: Deus, que a su vez proviene de la raíz protoindoeuropea *deiwos~diewos, ‘brillo’, ‘resplandor’,2​ al igual que el sánscrito deva, ‘ser celestial’, ‘dios’) hace referencia a una deidad suprema. El Diccionario de la lengua española lo define como el «ser supremo que en las religiones monoteístas es considerado creador del universo».1​

Dios es el nombre que se le da en español a un ser supremo omnipotente, omnipresente, omnisciente y personal en religiones teístas y deístas (y otros sistemas de creencias) quien es: o bien la única deidad, en el monoteísmo, o la deidad principal (monolatría) , en algunas formas de politeísmo, como en el henoteísmo.3​

Dios también puede significar un ser supremo no personal como en el panteísmo, y en algunas concepciones es una mera idea o razonamiento sin ninguna realidad subsistente fuera de la mente, como en los sistemas materialistas.

A menudo, Dios es concebido como el creador sobrenatural y supervisor del universo (teísmo). Los teólogos han adscrito una variedad de atributos a las numerosas concepciones diferentes de Dios. Entre estos, los más comunes son omnisciencia, omnipotencia, omnipresencia, omnibenevolencia (perfecta bondad), simplicidad divina, y existencia eterna. Dios también ha sido concebido como de naturaleza incorpórea, un ser personal, la fuente de toda obligación moral, y el «mayor ser concebible con existencia».3​Estos atributos fueron descritos en diferentes grados por los primeros filósofos-teólogos judíos, cristianos y musulmanes, incluidos Maimónides,4​ san Agustín,4​ y Al-Ghazali,5​ respectivamente. Muchos destacados filósofos medievales y filósofos modernos desarrollaron argumentos a favor de la existencia de Dios.5​En forma análoga, numerosos filósofos e intelectuales de renombre han desarrollado argumentos en contra de la existencia de Dios.6​

Índice

1 Concepciones del ser supremo

1.1 Dios definido como un ser supremo personal

1.2 Dios definido como un ser supremo no personal

2 Etimología

2.1 Exposición

2.2 Uso de mayúsculas

3 Nombres de Dios

4 Atributos de Dios

4.1 Posición monoteísta cristiana

4.1.1 Atributos no relacionados

4.1.1.1 Espiritualidad

4.1.2 Infinitud

4.1.3 Unidad

4.1.4 Omnipotencia

4.1.5 Omnisciencia

4.1.6 Sabiduría

5 Historia

6 Teología

6.1 Judaísmo

6.2 Cristianismo

6.3 Islam

6.4 La teología y las leyes

7 Existencia de Dios

7.1 Agnosticismo

7.2 Deísmo

7.3 Ateísmo

7.4 Zoroastrismo

7.5 Judaísmo

7.6 Cristianismo

7.7 Islam

7.8 Otras creencias

8 Dios y la neurobiología

9 Notas

10 Referencias

11 Enlaces externos

(2.607 del total de 53.417 bytes)

¡Seguira! / Va urma!...

Conceptul teologic, filozofic și antropologic al lui Dios nota 1 (din latină: Deus, care la rândul său provine din rădăcina proto-indo-europeană * deiwos ~ diewos, „luminozitate”, „strălucire”, 2 la fel ca sanscrita deva, „a fi ceresc”, „zeu”) se referă la o divinitate supremă. Dicționarul limbii spaniole o definește ca fiind „ființa supremă care în religiile monoteiste este considerată creatorul universului”.1

Dumnezeu este numele dat în spaniolă unei ființe supreme omnipotente, omniprezente, omnisciente și personale în religiile teiste și deiste (și în alte sisteme de credințe) care este: fie singura divinitate, în monoteism, fie zeitatea principală (monolatrie), în unele cazuri. forme de politeism, ca în henoteism.3

Dumnezeu poate însemna și o ființă supremă non-personală ca în panteism, iar în unele concepții este o simplă idee sau raționament fără nicio realitate existentă în afara minții, ca în sistemele materialiste.

De multe ori, Dumnezeu este conceput ca creator supranatural și supraveghetor al universului (teismul). Teologii au atribuit o varietate de atribute multor concepții diferite despre Dumnezeu. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt atotștiința, omnipotența, omniprezența, omnibenevolența (bunătatea perfectă), simplitatea divină și existența eternă. Dumnezeu a fost, de asemenea, conceput ca fiind de natură necorporală, o ființă personală, sursa oricărei obligații morale și „cea mai mare ființă imaginabilă cu existență.” 3 Aceste atribute au fost descrise în diferite grade de filosofii evrei, creștini și creștini timpurii. teologi, musulmani, inclusiv Maimonide, 4 Augustin, 4, și respectiv Al-Ghazali, 5. Mulți filosofi proeminenți medievali și moderni au dezvoltat argumente pentru existența lui Dumnezeu.5 În mod similar, numeroși filozofi și intelectuali renumiți au dezvoltat argumente împotriva existenței lui Dumnezeu.6

Index

1 Concepții despre Ființa Supremă

1.1 Dumnezeu definit ca o ființă personală supremă

1.2 Dumnezeu definit ca fiind o ființă supremă non-personală

2 Etimologie

2.1 Expunere

2.2 Capitalizarea

3 Nume ale lui Dumnezeu

4 Atributele lui Dumnezeu

4.1 Poziția monoteistă creștină

4.1.1 Atribute necorelate

4.1.1.1 Spiritualitate

4.1.2 Infinitul

4.1.3 Unitatea

4.1.4 Atotputernicia

4.1.5 Omniștiință

4.1.6 Înțelepciunea

5 Istorie

6 Teologie

6.1 Iudaismul

6.2 Creștinismul

6.3 Islamul

6.4 Teologie și legi

7 Existența lui Dumnezeu

7.1 Agnosticism

7.2 Deism

7.3 Ateismul

7.4 Zoroastrismul

7.5 Iudaismul

7.6 Creștinismul

7.7 Islamul

7.8 Alte convingeri

8 Dumnezeu și neurobiologia

9 Note

10 Referințe

11 Legături externe

(2.589 bytes)

Conceptul teologic, filozofic și antropologic al lui Dios nota 1 (din latină: Deus, care la rândul său provine din rădăcina proto-indo-europeană * deiwos ~ diewos, „luminozitate”, „strălucire”, 2 la fel ca sanscrita deva, „a fi ceresc”, „zeu”) se referă la o divinitate supremă. Dicționarul limbii spaniole o definește ca fiind „ființa supremă care în religiile monoteiste este considerată creatorul universului”.1

Dumnezeu este numele dat în spaniolă unei ființe supreme omnipotente, omniprezente, omnisciente și personale în religiile teiste și deiste (și în alte sisteme de credințe) care este: fie singura divinitate, în monoteism, fie zeitatea principală (monolatrie), în unele cazuri. forme de politeism, ca în henoteism.3

Dumnezeu poate însemna și o ființă supremă non-personală ca în panteism, iar în unele concepții este o simplă idee sau raționament fără nicio realitate existentă în afara minții, ca în sistemele materialiste.

De multe ori, Dumnezeu este conceput ca creator supranatural și supraveghetor al universului (teismul). Teologii au atribuit o varietate de atribute multor concepții diferite despre Dumnezeu. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt atotștiința, omnipotența, omniprezența, omnibenevolența (bunătatea perfectă), simplitatea divină și existența eternă. Dumnezeu a fost, de asemenea, conceput ca fiind de natură necorporală, o ființă personală, sursa oricărei obligații morale și „cea mai mare ființă imaginabilă cu existență.” 3 Aceste atribute au fost descrise în diferite grade de filosofii evrei, creștini și creștini timpurii. teologi, musulmani, inclusiv Maimonide, 4 Augustin, 4, și respectiv Al-Ghazali, 5. Mulți filosofi proeminenți medievali și moderni au dezvoltat argumente pentru existența lui Dumnezeu.5 În mod similar, numeroși filozofi și intelectuali renumiți au dezvoltat argumente împotriva existenței lui Dumnezeu.6

Index

1 Concepții despre Ființa Supremă

1.1 Dumnezeu definit ca o ființă personală supremă

1.2 Dumnezeu definit ca fiind o ființă supremă non-personală

2 Etimologie

2.1 Expunere

2.2 Capitalizarea

3 Nume ale lui Dumnezeu

4 Atributele lui Dumnezeu

4.1 Poziția monoteistă creștină

4.1.1 Atribute necorelate

4.1.1.1 Spiritualitate

4.1.2 Infinitul

4.1.3 Unitatea

4.1.4 Atotputernicia

4.1.5 Omniștiință

4.1.6 Înțelepciunea

5 Istorie

6 Teologie

6.1 Iudaismul

6.2 Creștinismul

6.3 Islamul

6.4 Teologie și legi

7 Existența lui Dumnezeu

7.1 Agnosticism

7.2 Deism

7.3 Ateismul

7.4 Zoroastrismul

7.5 Iudaismul

7.6 Creștinismul

7.7 Islamul

7.8 Alte convingeri

8 Dumnezeu și neurobiologia

9 Note

10 Referințe

11 Legături externe