România sfidează UE / Rumania desafia la UE

A Bruselas le crecen las disputas judiciales domésticas. Tras los intentos de Polonia de socavar el Estado de derecho —que ha llevado a la Comisión Europea a abrirle un procedimiento de infracción—, Rumania cuestiona ahora la primacía del derecho comunitario sobre el nacional. El Tribunal Constitucional del país de Europa oriental indicó el pasado jueves en un comunicado que una sentencia del Tribunal de Justicia de la Unión Europea (TJUE) no se puede aplicar sin que se modifique su propia Constitución. Pese a que este pronunciamiento no ha generado polémica ni en los medios rumanos ni en la sociedad —adormecida por el chorro de información sobre el avance de la nueva variante ómicron— puede acarrear importantes consecuencias para el país, sobre todo económicas.

La declaración de la máxima instancia judicial rumana se produjo dos días después de que el órgano europeo señalara que los tribunales de Rumania deberían ignorar las decisiones del Constitucional si estas conducían a la impunidad sistémica en casos de corrupción u otros delitos concernientes a los fondos europeos. El TJUE precisó que los jueces rumanos pueden actuar sin temor a represalias si incumplen las sentencias del Constitucional contrarias a la ley europea.

(1.243 bytes

La decisión del tribunal con sede en Luxemburgo provocó una rápida respuesta de la institución garante de la ley en un país que se halla bajo especial supervisión por parte de la Comisión Europea desde su ingreso en el bloque comunitario en 2007 en materia de lucha contra la corrupción. El TJUE dictó sentencia en base a consultas prejudiciales de tribunales rumanos, inquietos por el hecho de que el Constitucional hubiese anulado por motivos de procedimiento sentencias de altas instancias contra altos cargos tras ser condenados por fraude fiscal y malversación del dinero comunitario. Estas anulaciones podían derivar en la acumulación de demoras e, incluso, que acabaran prescribiendo sus expedientes penales.

“Rumania es un paraíso para los delincuentes”, subraya a EL PAÍS Camelia Bogdan, jueza de la Sala Segunda de lo Penal del Tribunal de Apelación de Bucarest. “Como resultado de una decisión del Constitucional en 2018, Rumania ya no castiga a quienes blanquean dinero para su propio interés, sino solo a quienes lo hacen para otras personas. Por ejemplo, si un infractor gana un millón de euros con la trata de personas o drogas y luego compra esa cantidad en criptomonedas, el peso de la ley no se le echará encima”, explica Bogdan.

(1.248 bytes)

“La declaración del Constitucional no es solo un desafío al tribunal europeo, sino un desprecio total al destino del país”, advierte el centrista Stelian Ion, exministro de Justicia cuya destitución a principios de septiembre desató una crisis política que terminó casi tres meses después con la formación de una coalición gubernamental entre socialdemócratas y liberales. Además, la Ley Fundamental establece que “los preceptos de los tratados constitutivos de la Unión Europea, así como los demás reglamentos comunitarios obligatorios, tienen prioridad sobre las disposiciones contrarias de las leyes internas”, sostiene Ion.

El exministro acusa al presidente del Constitucional, Valer Dorneanu, de “suscribir decisiones controvertidas, con tintes políticos”, por su pasado como diputado socialdemócrata.

Tras su tentativa de despolitizar el poder judicial, Ion cayó fulminado del cargo con el beneplácito del presidente, Klaus Iohannis, quien alcanzó la jefatura de Estado gracias a su cruzada contra la corrupción. Pero este compromiso, según sus detractores y muchos votantes defraudados, se ha evaporado.

Laura Kövesi, antigua fiscal anticorrupción, llevó a juicio a más de 100 altos cargos y metió entre rejas a decenas de políticos.

Sin embargo, tras su marcha del Departamento Nacional de Anticorrupción (DNA), la justicia se está asfixiando bajo montañas de casos y los procesos se están prolongando incluso durante años.

Una de las razones esgrimidas por Bruselas de este atasco es la la creación de la Sección de Investigación de Infracciones de Justicia (SIIJ), creada por el antiguo Gobierno socialdemócrata en 2018, con la que se persigue investigar a jueces y fiscales. (1.686 bytes)

Bruxelles crește disputele juridice interne. În urma încercărilor Poloniei de a submina statul de drept - care a determinat Comisia Europeană să deschidă proceduri de infringement pentru aceasta - România pune acum la îndoială primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Curtea Constituțională a țării est-europene a indicat joia trecută într-un comunicat că o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi aplicată fără modificarea propriei Constituții.

În ciuda faptului că această afirmație nu a generat controverse nici în mass-media românească, nici în societate - adormită de fluxul de informații despre avansarea noii variante de omicron - poate avea consecințe importante pentru țară, în special pe cele economice.

Declarația celei mai înalte instanțe din România a venit la două zile după ce organismul european a indicat că instanțele române ar trebui să ignore deciziile Curții Constituționale dacă acestea conduc la impunitate sistemică în cazuri de corupție sau alte infracțiuni care privesc fonduri europene. CJUE a precizat că judecătorii români pot acționa fără teama de represalii dacă nu respectă hotărârile Constituționale contrare dreptului european.

(1.205 bytes)

Decizia instanței cu sediul la Luxemburg a provocat un răspuns rapid din partea instituției care garantează legea într-o țară care se află sub supraveghere specială de către Comisia Europeană de când a aderat la UE în 2007 în lupta împotriva corupției. CJUE a pronunțat o hotărâre în baza cercetărilor prealabile ale instanțelor române, îngrijorată de faptul că Curtea Constituțională ar fi anulat hotărâri la nivel înalt împotriva unor înalți funcționari din motive procedurale după ce a fost condamnată pentru fraudă fiscală și delapidare de bani comunitari. Aceste anulări ar putea duce la acumularea de întârzieri și chiar să ajungă să le prescrie cazierul judiciar.

„România este un paradis al criminalilor”, subliniază pentru EL PAÍS Camelia Bogdan, judecătorul Camerei a II-a penală a Curții de Apel București. „Ca urmare a unei hotărâri constituționale din 2018, România nu îi mai pedepsește pe cei care spală bani în interes propriu, ci doar pe cei care o fac pentru alte persoane. De exemplu, dacă un infractor câștigă un milion de euro din traficul de persoane sau de droguri și apoi cumpără acea sumă în criptomonede, nu i se va pune greutatea legii”, explică Bogdan.

(1.180 bytes)

„Declarația Curții Constituționale nu este doar o provocare la adresa instanței europene, ci o totală desconsiderare a destinului țării”, avertizează centristul Stelian Ion, fost ministru al Justiției a cărui demitere la începutul lunii septembrie a declanșat o criză politică. care sa încheiat aproape trei luni mai târziu cu formarea unei coaliții guvernamentale între social-democrați și liberali. În plus, Legea fundamentală stabilește că „preceptele tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare imperative, au prioritate față de dispozițiile contrare ale legilor interne”, susține Ion. Fostul ministru îl acuză pe președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că „a semnat decizii controversate, cu tentă politică”, din cauza trecutului său de deputat social-democrat. După încercarea sa de depolitizare a justiției, Ion a fost dat din funcție cu aprobarea președintelui, Klaus Iohannis, care a ajuns la șeful statului grație cruciadei sale împotriva corupției. Dar acest angajament, potrivit detractorilor săi și a multor alegători dezamăgiți, s-a evaporat.

Laura Kövesi, un fost procuror anticorupție, a adus în judecată peste 100 de înalți oficiali și a pus zeci de politicieni după gratii. Cu toate acestea, după plecarea sa din Direcția Națională Anticorupție (DNA), justiția se sufocă sub munți de dosare și procesele se țin chiar și de ani de zile. Unul dintre motivele invocate de Bruxelles pentru acest ambuteiaj este înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor Justiției (SIIJ), creată de fostul Guvern social-democrat în 2018, cu care urmărește anchetarea judecătorilor și procurorilor.

(1.663 bytes)

Bruxellesului ii cresc disputele juridice interne. În urma încercărilor Poloniei de a submina statul de Drept - care a determinat Comisia Europeană să deschidă proceduri de infringement pentru aceasta - România pune acum la îndoială primatul Dreptului comunitar asupra Dreptului național. Curtea Constituțională a acestei țări est-europene a indicat joia trecută într-un comunicat că o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi aplicată fără modificarea propriei Constituții.

În ciuda faptului că această afirmație nu a generat controverse nici în mass-media românească, nici în societatea - adormită de fluxul de informații despre avansarea noii variante de omicron - poate avea importante consecințe pentru țară, în special privindu-le pe cele economice.

Declarația celei mai înalte instanțe judiciare din România a venit la două zile după ce organismul european a indicat că instanțele române ar trebui să ignore deciziile Curții Constituționale Romane dacă acestea conduc la impunitate sistemică în cazuri de corupție sau de alte infracțiuni care privesc fonduri europene. CJUE a precizat că judecătorii români pot acționa fără teama de represalii dacă nu respectă hotărârile Constituționale romanesti care sunt contrare Dreptului Uniunii Europene.

Decizia instanței cu sediul la Luxemburg a provocat un răspuns rapid din partea instituției care garantează legea într-o țară care se află sub supravegherea specială a Comisiei Europene , în materie de lupta împotriva corupției, inca de când a aderat la UE în 2007.

CJUE a pronunțat o hotărâre în baza consultărilor prealabile ale instanțelor române, îngrijorată de faptul că Curtea Constituțională Romana ar fi anulat hotărâri la nivel înalt împotriva unor înalți funcționari din motive procedurale după ce au fost condamnati pentru fraudă fiscală și delapidare de bani comunitari. Aceste anulări ar putea duce la acumularea de întârzieri și chiar la a se ajunge să fie prescrise din cazierul lor judiciar.

„România este un paradis al criminalilor”, subliniază pentru EL PAÍS Camelia Bogdan, judecătorul Camerei a II-a Penală a Curții de Apel București. „Ca urmare a unei hotărâri constituționale din 2018, România nu îi mai pedepsește pe cei care spală bani în interes propriu, ci doar pe cei care o fac pentru alte persoane. De exemplu, dacă un infractor câștigă un milion de euro din traficul de persoane sau de droguri și apoi cumpără acea sumă în criptomonede, greutatea legii nu va mai apasa pe umerii aceluia”, a explicat Bogdan.

(2.522 bytes)

„Declarația Curții Constituționale nu este doar o provocare la adresa instanței europene, ci un total dispret asupra destinului țării”, avertizează centristul Stelian Ion, fost ministru al Justiției a cărui demitere la începutul lunii septembrie a declanșat o criză politică. care sa încheiat aproape trei luni mai târziu cu formarea unei coaliții guvernamentale între social-democrați și liberali. În plus, Legea fundamentală stabilește că „preceptele tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare imperative, au prioritate față de dispozițiile contrare ale legilor interne”, susține Ion.

Fostul ministru îl acuză pe președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că „a semnat decizii controversate, cu tentă politică”, din cauza trecutului său de deputat social-democrat.

După încercarea sa de depolitizare a justiției, Ion a fost dat jos din funcție cu aprobarea președintelui, Klaus Iohannis, care a ajuns la șeful statului grație cruciadei sale împotriva corupției. Dar acest angajament, potrivit detractorilor săi și a multor alegători dezamăgiți, s-a evaporat.

Laura Kövesi, un fost procuror anticorupție, a adus în judecată peste 100 de înalți oficiali și a pus zeci de politicieni după gratii.

Cu toate acestea, după plecarea sa din Direcția Națională Anticorupție (DNA), justiția se sufocă sub munți de dosare și procesele se prelungesc chiar și de ani de zile.

Unul dintre motivele invocate de Bruxelles pentru acest ambuteiaj este înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor Justiției (SIIJ), creată de fostul Guvern social-democrat în 2018, cu care urmărește anchetarea judecătorilor și procurorilor.

(1.675 bytes)

Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, liberala Iulia Scântei (PNL), transmite că reacţia Curţii la decizia CJUE privind supremaţia dreptului european nu reprezintă poziţia oficială a plenului CCR şi poate fi cel mult o părere juridică a preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

(275 bytes)

Redăm poziţia Iuliei Scântei:

"Curtea Constituţională nu reprezintă România în relaţia cu Uniunea Europeană.

Comunicatul CCR publicat pe site-ul instituţiei în data de 23 decembrie, cu referire la ultima decizie CJUE, e nul juridic şi nu are niciun efect juridic obligatoriu pentru nicio autoritate a statului român sau pentru vreun cetăţean! Comunicatul de presă nu reprezintă poziţia Statului român faţă de UE. Statul Român şi-a exprimat angajamentul de a recunoaşte supremaţia dreptului european în 2003 când s-a revizuit Constituţia şi s-a introdus obligativitatea respectării tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu precum Decizia UE privind MCV din 2006.

În prima şedinţă a Comisiei Juridice a Senatului voi pune în discuţia membrilor Comisiei problema acestui aşa-zis comunicat pentru a identifica dacă reprezintă poziţia oficială a CCR, potrivit legii, cine şi-a însuşit-o de fapt şi la sesizarea cui şi ce efecte are acest document câtă vreme Curtea Constituţională nu are nicio atribuţie constituţională în privinţa garantării îndeplinirii obligaţiilor statului român rezultate din actul aderării aşa cum au Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească!

Să fim clari: politica europeană şi externă a României nu se face prin comunicatele de presă ale CCR, ci prin acte oficiale asumate de autorităţile statului care au atribuţii în acest sens:

Guvernul, prin Ministerul Justiţiei şi Ministerul afacerilor externe, a confirmat deja, în luna noiembrie 2021, într-un răspuns oficial adresat comisarului european pentru justiţie Didier Reynders că România recunoaşte supremaţia dreptului european şi că va susţine prin remedii legislative, respectarea deciziilor CJUE.

Senatul României şi-a însuşit punctul de vedere al Comisiei Juridice pe care o conduc şi a transmis prin Biroul Permanent, un mesaj similar la aceeaşi scrisoare a oficialului european: Senatul, cameră decizională pentru proiectele de modificare a Legilor Justiţiei şi pentru cele privind desfiinţarea SIIJ, va legifera respectând principiul cooperării loiale enunţat în tratatul UE, supremaţia dreptului european, precum şi deciziile CJUE.

(2.225 bytes)

Să citeşti pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituţiei pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă! Nu e nevoie de nicio revizuire a Constituţiei ca să respecţi CJUE. “A respecta CJUE” înseamnă de fapt, să respecţi propria Constituţie în vigoare azi, adică prevederile art. 148.

Este inadmisibil ca pe site-ul “garantului supremaţiei Constituţiei” să găseşti acest comunicat de presă, care nu reprezintă nici măcar poziţia oficială a Curţii, adică a plenului CCR format din cei 9 judecători. Acest comunicat neînsuşit de plenul Curţii poate fi doar o “părere juridică” a Preşedintelui CCR Valer Dorneanu care controlează direct Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol care a postat acest text. Iar Valer Dorneanu “nu este CCR” deşi aşa se comportă, iar opinia sa juridică retrogradă specifică anilor ‘90 nu poate reprezenta “poziţia oficială” a Curţii Constituţionale din România.

În mod paradoxal, opoziţia formată azi din AUR şi USR se foloseşte de contextul creat de noua decizie CJUE şi de acest comunicat CCR fără nicio valoare, ca să “apropie” România de Polonia şi Ungaria, ţări aflate deja în procedura de sancţionare a UE pentru nerespectarea statului de drept.

Să fim oneşti, România nu se află într-o astfel de situaţie!

De la AUR nu avem aşteptări, este un partid antieuropean convins, extremist şi ne vrea în afara Europei.

În schimb, USR e un partid proeuropean, condus de un fost comisar UE, care se laudă că militează pentru statul de drept şi pentru statutul european al României, ca parte a UE. Şi cu toate acestea, la nivelul unor postări pe reţele sociale ori în declaraţiile unor lideri, USR face tot posibilul să ne îndepărteze de UE din raţiuni politice proprii şi să aşeze România în linie cu Polonia şi Ungaria. Prin declaraţii neinspirate, USR pare că “invită” Comisia să declanşeze o procedură de infringement împotriva României pe tema statului de drept chiar cu riscul blocării fondurilor din PNRR doar ca să capitalizeze politic.

Îi invit pe colegii parlamentari din USR la o chibzuită analiză înainte de a pune România în situaţii politice nedorite la nivel european. În România nu avem o încălcare sistematică a statului de drept, nu sunt la putere partide extremiste, nu avem un guvern condus de un premier antieuropean şi nici un preşedinte anti-stat de drept.

Dimpotrivă, Preşedintele României Klaus Iohannis şi Premierul Nicolae Ionel Ciucă sunt lideri proeuropeni şi susţin “rule of law” ca fundament al democraţiei, precum şi drumul euro-atlantic al României.

Prezenţa PNL în coaliţia de guvernare este o garanţie că nu vom mai ajunge la derapajele legislative din epoca Dragnea. Mă aştept ca actualul PSD, prin liderii de azi, să aibă o orientare proeuropeană consecventă şi să respecte programul de guvernare care prevede desfiinţarea SIIJ şi recunoaşte supremaţia dreptului european! Îi aştept pe colegii parlamentări din USR în Comisia Juridică cu soluţii bune şi deschişi la dialog pentru a îndeplini obiectivele de referinţă MCV întrucât acesta este proiectul comun de ţară.

Parlamentul împreună cu Ministerul Justiţiei au rolul de a duce la bun sfârşit reforma în Justiţie pentru finalizarea MCV. Timpul pierdut până acum în polemici politice poate fi recuperat şi pot fi identificate soluţii legislative împreună cu sistemul judiciar pentru a desfiinţa SIIJ şi pentru a face din sistemul judiciar un serviciu public eficient pentru cetăţeni.", scrie, pe Facebook, Scântei.

(3.466 bytes)

Reamintim că CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a hotărât că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar, se arată într-un comunicat al CJUE.

Mai mult, în documentul citat, CJUE a reiterat că recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în cadrul MCV, au caracter obligatoriu.

Redăm câteva dintre argumentele CJUE:

* Dreptul european are întâietate în faţa dreptului naţional, dacă deciziile CCR contravin dreptului european.

* Interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Apare riscul de prescripţie în dosarele penale ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european.

* Instanţele nu pot lăsa neapărate interesele financiare ale Uniunii Europene prin aplicarea unor decizii ale unor Curţi Constituţionale lipsite de independenţă politică.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în mai multe cazuri, printre care şi cele în care Înalta Curte a întrebat CJUE dacă poate lăsa neaplicate deciziile CCR privind aşa-zisa nelegala compunere a completurilor de 3 şi 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Detalii aici.

Ulterior, Curtea Constituţională a României (CCR) a transmis, joi, un răspuns la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care stabilise la începutul săptămânii că judecătorii naţionali sunt independenţi faţă de deciziile Curţilor Constituţionale dacă acestea contravin dreptului Uniunii Europene, putând să nu le aplice fără riscul de a fi anchetaţi disciplinar. Concret, CCR susţine că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după o revizuire a Constituţiei României.

„CJUE recunoaşte, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional să poată împiedica acest lucru, şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar în Constituţia României”, se arată în comunicatul CCR. Detalii aici.

(2.766 bytes)

La presidenta de la Comisión Jurídica del Senado, la liberal Iulia Scântei (PNL), transmite que la reacción del Tribunal a la decisión del TJUE sobre la supremacía del derecho europeo no representa la posición oficial del pleno de la CCR y puede ser, como mucho, una opinión jurídica de el presidente de la CCR, Valer Dorneanu.

(327 bytes)

Reproducimos la posición de Iulia Scântei:

"El Tribunal Constitucional no representa a Rumania en sus relaciones con la Unión Europea.

El comunicado de la CCR publicado en el sitio web de la institución el 23 de diciembre, en referencia a la última decisión del TJUE, es legalmente nulo y no tiene ningún efecto legal vinculante para ninguna autoridad estatal rumana ni para ningún ciudadano. El comunicado de prensa no representa la posición del Estado rumano hacia la UE. El estado rumano expresó su compromiso de reconocer la supremacía del derecho europeo en 2003 cuando se revisó la Constitución y la obligación de cumplir con los tratados constitutivos de la Unión Europea, así como otras regulaciones vinculantes de la UE como la Decisión de la UE de 2006 sobre CVM.

En la primera reunión de la Comisión Jurídica del Senado, discutiré el tema de este llamado comunicado con los miembros de la Comisión a fin de identificar si representa la posición oficial de la RCC, según la ley, quiénes efectivamente se apropiaron de ella. este documento mientras el Tribunal Constitucional no tenga atribución constitucional en cuanto a la garantía del cumplimiento de las obligaciones del Estado rumano resultantes del acto de adhesión como el Parlamento, el Presidente de Rumanía, el Gobierno y la autoridad judicial!

Seamos claros: la política europea y exterior de Rumanía no se hace a través de los comunicados de prensa de la ICR, sino a través de actos oficiales asumidos por las autoridades estatales que tienen atribuciones al respecto:

El gobierno, a través del Ministerio de Justicia y el Ministerio de Asuntos Exteriores, ya confirmó en noviembre de 2021, en una respuesta oficial al comisario europeo de Justicia Didier Reynders, que Rumanía reconoce la supremacía del derecho europeo y apoyará el cumplimiento de las decisiones del TJUE a través de medidas legislativas. remedios.

El Senado rumano ha adoptado el punto de vista de la Comisión Jurídica, que lidero y envié a través de la Oficina Permanente, un mensaje similar a la misma carta del funcionario europeo: el Senado, cámara de toma de decisiones, legislará de acuerdo con el principio de cooperación sincera consagrado en el Tratado de la UE, el Estado de derecho y las decisiones del TJUE.

(2.265 bytes)

¡Es una broma leer en el sitio web de la CCR que es necesario revisar la Constitución para respetar las decisiones del TJUE! No es necesaria una revisión de la Constitución para respetar el TJUE. "Respetar el TJUE" significa, de hecho, respetar la propia Constitución vigente en la actualidad, es decir, las disposiciones del art. 148.

Es inadmisible encontrar en la página web del "garante de la supremacía de la Constitución" este comunicado de prensa, que ni siquiera representa la posición oficial de la Corte, es decir, del Pleno de la CCR integrado por los 9 jueces. Este comunicado no adoptado por la Corte en pleno sólo puede ser una "opinión legal" del presidente de la RCC, Valer Dorneanu, quien controla directamente el Departamento de Relaciones Exteriores, Relaciones con la Prensa y Protocolo que publicó este texto. Y Valer Dorneanu "no es un CCR" aunque se comporta de esta manera, y su opinión jurídica retrógrada específica de los años 90 no puede representar la "posición oficial" del Tribunal Constitucional rumano.

Paradójicamente, la oposición formada hoy por AUR y USR utiliza el contexto creado por la nueva decisión del TJUE y este inútil comunicado de la CCR para “acercar” Rumanía a Polonia y Hungría, países que ya están en proceso de sancionar a la UE por incumplimiento. con el estado de derecho.

Seamos honestos, ¡Rumanía no se encuentra en tal situación!

No tenemos expectativas de AUR, es un partido antieuropeo convencido, extremista y nos quiere fuera de Europa.

En cambio, USR es un partido proeuropeo, dirigido por un ex comisionado de la UE, que se jacta de defender el estado de derecho y el estatus europeo de Rumanía como parte de la UE. Y sin embargo, a nivel de algunos posts en las redes sociales o en las declaraciones de algunos dirigentes, RSU hace todo lo posible por distanciarnos de la UE por sus propias razones políticas y por poner a Rumanía en la línea de Polonia y Hungría. A través de declaraciones sin inspiración, USR parece "invitar" a la Comisión a iniciar un procedimiento de infracción contra Rumanía sobre el estado de derecho, incluso a riesgo de bloquear los fondos del PNRR solo para capitalizar políticamente.

Invito a los colegas parlamentarios de la RSU a un análisis profundo antes de poner a Rumanía en situaciones políticas indeseables a nivel europeo. En Rumanía no tenemos una violación sistemática del estado de derecho, no hay partidos extremistas en el poder, no tenemos un gobierno dirigido por un primer ministro antieuropeo ni un presidente contra el estado de derecho. Por el contrario, el presidente de Rumanía Klaus Iohannis y el primer ministro Nicolae Ionel Ciucă son líderes proeuropeos y apoyan el "estado de derecho" como base de la democracia, así como la ruta euroatlántica de Rumanía.

La presencia del PNL en la coalición de gobierno es garantía de que no llegaremos a los deslices legislativos de la era Dragnea. ¡Espero que el PSD actual, a través de los líderes de hoy, tenga una orientación proeuropea coherente y respete el programa de gobierno que prevé la abolición del SIIJ y reconoce la supremacía de la ley europea! Estoy a la espera de los colegas parlamentarios de la RSU en la Comisión Jurídica con buenas soluciones y abiertos al diálogo para cumplir con los objetivos de referencia del MCV, ya que este es el proyecto común del país.

El papel del Parlamento junto con el Ministerio de Justicia es completar la reforma del Poder Judicial para completar el MCV. Se puede recuperar el tiempo perdido hasta ahora en controversias políticas y se pueden identificar soluciones legislativas junto con el poder judicial para abolir el SIIJ y hacer del poder judicial un servicio público eficiente para los ciudadanos ”, escribe Scântei en Facebook.

(3.753 bytes)

Recordemos que el TJUE (Tribunal de Justicia de la Unión Europea) ha dictaminado que los jueces nacionales son independientes de las decisiones de los Tribunales Constitucionales si son contrarias al Derecho de la Unión Europea, y no pueden aplicarlas sin riesgo de investigación disciplinaria.

Además, en el documento citado, el TJUE reiteró que las recomendaciones dirigidas a Rumanía por la Comisión Europea, dentro del MCV, son vinculantes.

Estos son algunos de los argumentos del TJUE:

* La legislación europea prevalece sobre la legislación nacional si las decisiones del CCI son contrarias a la legislación europea.

* Los intereses financieros de la UE no pueden quedar desprotegidos como resultado de la aplicación de decisiones de CCR contrarias a la legislación europea.

* Existe riesgo de limitación en los casos penales como consecuencia de la aplicación de decisiones CCR contrarias a la legislación europea.

* Los tribunales no pueden abandonar necesariamente los intereses económicos de la Unión Europea aplicando decisiones de algunos Tribunales Constitucionales que carecen de independencia política.

Según la fuente citada, la decisión del Tribunal de Justicia de la UE se ha adoptado en varios casos, incluidos aquellos en los que el Tribunal Superior preguntó al TJUE si podía anular las decisiones de la CCR sobre el Tribunal Superior de Casación y Justicia. Detalles aquí.

Posteriormente, el Tribunal Constitucional Rumano (CCR) envió este jueves una respuesta a la decisión del Tribunal de Justicia de la Unión Europea, que había establecido a principios de esta semana que los jueces nacionales son independientes de las decisiones de los Tribunales Constitucionales si contravienen la Unión Europea. Ley. aplicarlos sin riesgo de ser investigado disciplinariamente. Específicamente, la RCC afirma que la decisión del TJUE solo puede implementarse después de una revisión de la Constitución rumana.

El TJUE reconoce, en su Sentencia de 21 de diciembre de 2021, el carácter vinculante de las decisiones del Tribunal Constitucional. Sin embargo, las conclusiones de la sentencia del TJUE de que los efectos del principio de Estado de Derecho sobre el Estado de Derecho se imponen a todos los órganos de un Estado miembro, sin que las disposiciones internas, incluidas las de carácter constitucional, impidan a los tribunales nacionales ex officio, cualquier regulación o práctica nacional contraria a una disposición de la legislación de la UE presupone una revisión de la Constitución vigente. En términos prácticos, los efectos de esta Decisión sólo pueden darse después de la revisión de la Constitución vigente, que, sin embargo, no puede ser hecha por ley, sino exclusivamente por iniciativa de determinados sujetos de derecho, en cumplimiento del procedimiento y en el marco de la condiciones previstas en la Constitución rumana.se muestra en el comunicado de la CCR. Detalles aquí. (2.919 bytes)

La presidenta de la Comisión Jurídica del Senado, la liberal Iulia Scântei (PNL), transmite que la reacción del Tribunal a la decisión del TJUE sobre la supremacía del derecho europeo no representa la posición oficial del pleno de la CCR y puede ser, como mucho, una opinión jurídica de el presidente de la CCR, Valer Dorneanu.

(327 bytes)

Reproducimos la posición de Iulia Scântei:

"El Tribunal Constitucional no representa a Rumania en sus relaciones con la Unión Europea.

El comunicado de la CCR publicado en el sitio web de la institución el 23 de diciembre, en referencia a la última decisión del TJUE, es legalmente nulo y no tiene ningún efecto legal vinculante para ninguna autoridad estatal rumana ni para ningún ciudadano. El comunicado de prensa no representa la posición del Estado rumano hacia la UE. El estado rumano expresó su compromiso de reconocer la supremacía del derecho europeo en 2003 cuando se revisó la Constitución y la obligación de cumplir con los tratados constitutivos de la Unión Europea, así como otras regulaciones vinculantes de la UE como la Decisión de la UE de 2006 sobre CVM.

En la primera reunión de la Comisión Jurídica del Senado, discutiré el tema de este llamado comunicado con los miembros de la Comisión a fin de identificar si representa la posición oficial de la RCC, según la ley, quiénes efectivamente se apropiaron de ella. este documento mientras el Tribunal Constitucional no tenga atribución constitucional en cuanto a la garantía del cumplimiento de las obligaciones del Estado rumano resultantes del acto de adhesión como el Parlamento, el Presidente de Rumanía, el Gobierno y la autoridad judicial!

Seamos claros: la política europea y exterior de Rumanía no se hace a través de los comunicados de prensa de la ICR, sino a través de actos oficiales asumidos por las autoridades estatales que tienen atribuciones al respecto:

El gobierno, a través del Ministerio de Justicia y el Ministerio de Asuntos Exteriores, ya confirmó en noviembre de 2021, en una respuesta oficial al comisario europeo de Justicia Didier Reynders, que Rumanía reconoce la supremacía del derecho europeo y apoyará el cumplimiento de las decisiones del TJUE a través de medidas legislativas. remedios.

El Senado rumano ha adoptado el punto de vista de la Comisión Jurídica, que lidero y envié a través de la Oficina Permanente, un mensaje similar a la misma carta del funcionario europeo: el Senado, cámara de toma de decisiones, legislará de acuerdo con el principio de cooperación sincera consagrado en el Tratado de la UE, el Estado de derecho y las decisiones del TJUE.

(2.265 bytes)