The article previously processed by Ayord: Tripartism / Tripartismo.

Paginile mele web / Mis paginas web

Cronologie articole create (2023-2024)

The following article processed by Ayord: Repaus / Descanso / Rest.

Column A. 

Original text.

Capitalismo democrático

El capitalismo democrático es una ideología político-económica que describe al sistema económico político y capitalista como socio vinculado al sistema político democrático. La propuesta fue formulada en una elaboraciones teóricas de Michael Novak (The Spirit of Democratic Capitalism, El espíritu del capitalismo democrático, 1982)1​ que incluso dando nombre a algunas instituciones.2​ Está basada en el ensamblaje tripartito de

• una economía de mercado basada predominantemente en incentivos económicos a través del mercado libre;

• una política democrática;

• y un sistema moral-cultural liberal que anima el pluralismo.

(640 bytes)

Column B.  

Machine translation.

capitalism democratic

Capitalismul democratic este o ideologie politico-economică care descrie sistemul economic politic și capitalist ca un partener legat de sistemul politic democratic. Propunerea a fost formulată într-o elaborare teoretică de Michael Novak (The Spirit of Democratic Capitalism, 1982) (​care chiar a dat nume unor instituții.​ 

Se bazează pe adunarea tripartită a

• o economie de piață bazată preponderent pe stimulente economice prin intermediul pieței libere;

• o politică democratică;

• şi un sistem moral-cultural liberal care încurajează pluralismul. 

Column Z.  

Admin translation.

Capitalism democratic

Capitalismul democratic este o ideologie politico-economică care descrie sistemul economico-politic și capitalist ca un partener relationat sistemului politic democratic. Propunerea a fost formulată într-o elaborare teoretică de Michael Novak (The Spirit of Democratic Capitalism, 1982) lucru ​care chiar a dat nume unor instituții.​ 

Propunerea este bazată pe impletirea tripartită a

• unei economii de piață bazată preponderent pe stimulente economice prin intermediul pieței libere;

• unei politici democratice;

• şi unui sistem moral-cultural liberal care încurajează pluralismul. 

Como sistema económico acoge una economía de mercado principalmente capitalista, con algunas limitaciones (regulaciones) creadas de acuerdo con el deseo del público o voluntad popular expresada a través del proceso democrático. Uno de los puntos más cuestionados desde el liberalismo económico es la necesidad de regulaciones económicas desde el poder político, y los límites de éstas (si deben limitarse a garantizar el marco jurídico que proporcione seguridad jurídica a los negocios, deben controlar el sistema financiero y sistema monetario o deben ampliarse a un intervencionismo que permita la existencia de empresa pública y planificación económica -a veces denominado quinto poder-), y si estos extremos atentan contra la libre empresa.3

(745 bytes)

Ca sistem economic, el îmbrățișează o economie de piață preponderent capitalistă, cu unele limitări (reglementări) create în conformitate cu dorința publicului sau voința populară exprimată prin procesul democratic. 

Unul dintre punctele cele mai puse la îndoială din liberalismul economic este necesitatea unor reglementări economice din partea puterii politice, iar limitele acestora (dacă acestea trebuie să se limiteze la garantarea cadrului legal care oferă securitate juridică afacerilor, acestea trebuie să controleze sistemul financiar și monetar. sau ar trebui extins la un intervenționism care să permită existența întreprinderii publice și a planificării economice -numite uneori a cincea stare-), și dacă aceste extreme amenință libera întreprindere. 

Ca sistem economic, îmbrățișează o economie de piață preponderent capitalistă, cu unele limitări (reglementări) create în acord cu dorința publicului (sau a voinței populare), exprimată prin intermediul procesului democratic. 

Unul dintre punctele cele mai chestionate, venite dinspre liberalismul economic o reprezintă necesitatea de reglementare economică (sau nu) din partea puterii politice, și limitările acestora (dacă acestea trebuie să se limiteze la a garantiza cadrul juridic care să confere securitate juridică negoțurilor/afacerilor, dacă trebuie să controleze sistemul financiar și sistemul monetar. sau dacă ar trebui extins la un intervenționism care să permită existența întreprinderii publice și a planificării economice -numite uneori a cincea putere-), și dacă nu cumva aceste extreme atentează la conceptul libertate antreprenorială.

Índice

1 Consenso político y social en Estados Unidos

2 Uso reciente

3 Véase también

4 Referencias

Index

1 Consens politic și social în Statele Unite

2 Utilizare recentă

3 Vezi de asemenea

4 Referințe 

Index

1 Consensul politic și social în Statele Unite

2 Utilizare recentă

3 Vezi de asemenea

4 Referințe

Consenso político y social en Estados Unidos

En Estados Unidos, identificado fuertemente con este sistema político-económico, los dos partidos mayoritarios, el Partido Demócrata y el Partido Republicano suscriben esta filosofía democratic-republican (democrático-republicana; en minúscula -en mayúscula hace referencia al nombre de los partidos, ninguno más democrático o republicano en esencia que el otro-). El término se suele utilizar para contrastar su sistema o modo de vida (American way of life) y su énfasis en las libertades individuales, con el de las economías socialdemócratas de otros países occidentales, como los de la Unión Europea, Canadá o Japón.

Consens politic și social în Statele Unite

În Statele Unite, puternic identificate cu acest sistem politico-economic, cele două mari partide, Partidul Democrat și Partidul Republican, subscriu la această filozofie democrat-republicană (literele mici - cu majuscule se referă la numele partidelor, nici unul mai democratic sau republican în esenţă decât celălalt). 

Termenul este folosit de obicei pentru a pune în contrast sistemul sau modul lor de viață (modul de viață american) și accentul său pe libertățile individuale, cu cel al economiilor social-democrate din alte țări occidentale, precum cele ale Uniunii Europene, Canada sau Japonia.

Consensul politic și social în Statele Unite

În Statele Unite, puternic identificate cu acest sistem politico-economic, cele două partide majoritare, Partidul Democrat și Partidul Republican, subscriu la această filozofie democratic-republicană (in litere mici - in majuscule se referă la numele partidelor, nici unul mai democratic sau mai republican, în esenţă, decât celălalt). 

Termenul este folosit de obicei pentru a pune în contrast sistemul sau modul de viață (American way of life) și accentul său pe libertățile individuale, cu cel al economiilor social-democrate din alte țări occidentale, precum cele ale Uniunii Europene, Canadei sau Japoniei.

Tanto la mayor parte de los que en Estados Unidos se denominan liberales como los que se denominan conservadores (términos que no coinciden con el uso europeo) apoyan generalmente alguna forma de capitalismo democrático en su práctica económica. De hecho, el campo que puede delimitarse con ese término es lo suficientemente amplio como para acoger desde el keynesianismo del New Deal de Franklin D. Roosevelt hasta el monetarismo de la Escuela de Chicago que se planteó como el paradigma económico teórico durante la presidencia de Ronald Reagan, o el denominado libertarianism o liberalismo libertario y todas las ideologías que se reconocen en el amplio concepto de la democracia liberal. Las demás posibles opciones socioeconómicas (desde el corporativismo fascista hasta el comunismo) quedaron restringidas a movimientos marginales y partidos extraparlamentarios). 

(870 bytes)

Atât cei mai mulți dintre cei din Statele Unite care se autointitulează liberali, cât și cei care se autointitulează conservatori (termeni care nu coincid cu uzul european) susțin în general o formă de capitalism democratic în practica lor economică. De fapt, domeniul care poate fi delimitat cu acel termen este suficient de larg pentru a cuprinde totul, de la keynesianismul lui Franklin D. Roosevelt New Deal la monetarismul Școlii din Chicago care a fost propus ca paradigmă economică teoretică în timpul președinției lui Ronald Reagan, sau așa-numitul libertarism sau liberalism libertarian și toate ideologiile care sunt recunoscute în conceptul larg de democrație liberală. Celelalte opțiuni socioeconomice posibile (de la corporatismul fascist la comunism) au fost limitate la mișcările marginale și partidele extraparlamentare). 

Atât cea mai mare parte a celor care în Statele Unite se autointitulează drept liberali, cât și a celor care se autointitulează drept conservatori (termeni care nu coincid cu uzul european) susțin în general o formă de capitalism democratic în practica lor economică. De fapt, domeniul care se poate delimita cu acest termen (capitalism democratic) este suficient de amplu pentru a cuprinde totul, de la keynesianismul New Deal-lului lui Franklin D. Roosevelt la monetarismul Școlii din Chicago care a fost propus ca paradigmă economică teoretică pe timpul președinției lui Ronald Reagan, sau așa-numitul libertarism sau liberalism libertarian și toate ideologiile care sunt recunoscute în amplul concept denumit democrație liberală. Celelalte posibile opțiuni socioeconomice (de la corporatismul fascist până la comunism) au rămas limitate la mișcări marginale și partide extraparlamentare).

Uso reciente

Un ejemplo de uso reciente fue el del expresidente de los Estados Unidos, George W. Bush: «El capitalismo democrático es el mejor sistema jamás concebido».3​ Pretendía describir la amenaza al capitalismo ligado a la democracia tanto en su país como en la mayor parte del mundo, en el contexto del dramático discurso (septiembre de 2008) con el que planteaba la necesidad de salvarlo de la crisis financiera de 2008, que planteaba en términos gravísimos. Al poco tiempo el líder comunista y dictador cubano Fidel Castro manifestó que la respuesta a tal capitalismo democrático es el socialismo del siglo XXI aplicado en Venezuela, que calificaba de socialismo democrático.4

Utilizare recentă

Un exemplu de utilizare recentă a fost cel al fostului președinte al Statelor Unite, George W. Bush: „Capitalismul democratic este cel mai bun sistem conceput vreodată.”​ A căutat să descrie amenințarea la adresa capitalismului legată de democrație atât în ​​țara sa, cât și în cea mai mare parte a lumii, în contextul discursului dramatic (septembrie 2008) cu care a ridicat nevoia de a o salva de criza financiară din 2008, pe care a afirmat-o în termeni foarte serioși. La scurt timp după aceea, liderul comunist și dictatorul cubanez Fidel Castro a declarat că răspunsul la un astfel de capitalism democratic este socialismul secolului 21 aplicat în Venezuela, pe care l-a descris drept socialism democratic.

Utilizare recentă

Un exemplu de utilizare recentă a fost cel al fostului președinte al Statelor Unite, George W. Bush: „Capitalismul democratic este cel mai bun sistem conceput vreodată.”​ A căutat să descrie amenințarea la adresa capitalismului relationat cu democrația atât în ​​țara sa, cât și în cea mai mare parte a lumii, în contextul dramaticului discurs (septembrie 2008) in care a proiecta nevoia de a-l salva de criza financiară din 2008, pe care a descris-o în termeni foarte gravi. La scurt timp după aceea, liderul comunist și dictator cubanez Fidel Castro a declarat că răspunsul la un astfel de capitalism democratic este socialismul secolului 21 aplicat în Venezuela, pe care l-a descris drept socialism democratic.

Véase también

• Libertarismo

• Espectro político

Referencias