COLUMN 1 

(text conform cu  textul original oficial  din pagina oficiala a ONU)

  În loc de prefață (la această de față  "Column 1") 

 Această "Column 1" găzduiește versiunea oficială  românească (oficială de la aderarea României  la prevederile Cartei, prin anii 50, și  până  acum,  la nivel de 18 martie 2018), atât în Monitorul Oficial al Romaniei cât și în pagina Organizației Națiunilor Unite .

Romania s-a deprins să eludeze legile, să se prefacă a le respecta, dar în practică, să facă  abstracție de pactele în care este parte.

Si asta, de la cel mai inalt grad al legii, si pana la cel mai mic grad al ei.

Problema, în ce privește Carta, este traducerea, dar  până  sa înțelegi asta, ca cititor, ceea ce e mai simplu de observat este ca nici măcar azi, textul acestei legislații fundamentale, nu este actualizată la scrierea devenita "oficială" din 1993.

Ce sa mai zici de acuratețea si fidelitatea traducerii?

<

Cum sa înțeleagă corect, un cititor roman văduvit de comunism de tot ce însemna " Termeni capitaliști ", cum sa inteleaga litera si sensul, si nu doar litera, unor  legislații internaționale precum . . . "universalele":

- Carta Universala a Drepturilor ; sau,

- Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale ;

sau cum sa inteleaga litera si sensul, si nu doar litera, specificelor legislații constitutive ale "Legislației UE a Tahografului" (legislație universala tuturor șoferilor profesioniști din UE, indiferent căreia dintre cele 24 de limbi oficiale i-ar aparține), precum:

- Directiva 2002/15 CEE ,

- Regulamentul 561/2006 CE.

Cum?

Nici măcar Constituția României  nu poate fi înțeleasă corect in litera si spiritul ei, ci, doar in litera, având în fata un asa cumplit vid informational.  

 COLUMN 2   

(text îngrijit și adăugit de admin)

 În loc de prefață (la aceasta de față  "Column 2) 

Aceasta "Column 2" este destinata corecției făcută de admin, acelei versiuni românești care se găsește în Monitorul Oficial al României , la data de 18 martie 2018 (și care apare aici in "Coloana 1").

Corecție ortografica, ortoepica și de punctuație (plus inserare de   linkuri)  făcută de adminul acestei pagini.

Linkurile pe care le inserez eu în text, duc în principal spre pagini cu conținut explicativ în spaniolă  (spaniola fiind una dintre cele sase limbi oficiale ale ONU), iar de acolo cititorul (contemporan al acelui   multilingvism  promovat și de Uniunea Europeana   își caută singur sursa  analogă  cu care el se consideră  cel mai compatibil . 

<

  Observatie!

Aceasta secțiune, coloana, este "în lucru" pana la momentul când va dispărea acest avertisment de "Secțiune în lucru"

<

<

<

<

Comunismul a văduvit pe tot romanul de un anumit volum de cuvinte, un volum deloc mic, iar romanul nu trebuie sa se supere pe mine ca i le arat (ca doar nu l-am văduvit eu), ci doar sa ia aminte, sa vadă, sa cântărească, sa compare, dacă vrea . . . sa-si însușească iară dacă nu, sa întoarcă spatele.

Pana una alta, ca tot "în lucru" e si acolo, privească cine vrea, selecția mea de " Termeni capitaliști " și sa tragă singur concluzii. 

De luat aminte!

Textul în limba română, al Declarației Universale a Drepturilor Umane din pagina oficială a ONU este scris și în 2020 cu aceeași grafie care se folosea înainte de ultima notabilă reformă a grafiei române din anul 1993 . 

Și asta, nemaitinând cont si de mulțimea de dezacorduri gramaticale. 

Digno de observar!

El texto en rumano de la Declaración Universal de Derechos Humanos de la página oficial de la ONU está escrito en 2020 con la misma ortografía que se utilizó antes de la última reforma de la ortografía rumana en 1993 .

Y esto no teniendo en cuenta la multitud de desacuerdos gramaticales .

Column A.

Original text.

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generalã a O.N.U. a adoptat şi proclamat Declaraţia universala a drepturilor omului. 

Dupã acest act istoric, Adunarea Generalã a recomandat statelor membre sa nu precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispoziţie pentru a publica în mod solemn textul Declaraţiei şi "pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afişat, citit şi comentat, în principal în şcoli şi în alte instituţii de învãţãmînt, indiferent de statutul politic al ţãrilor sau teritoriilor". 

Column B.

Text îngrijit și adăugit de admin.

La 10 decembrie 1948,  Adunarea Generalã a O.N.U . a adoptat și proclamat   Declarația Universala a Drepturilor Umane . 

După acest act istoric, Adunarea Generalã a recomandat   Statelor Membre ONU   s ă  nu precupețească nici unul din mijloacele care le stau la dispoziție pentru a publica în mod solemn textul Declarației și " pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afișat, citit și comentat, în principal în școli și în alte instituții de învãţãmînt, indiferent de statutul politic al ţãrilor sau teritoriilor ". 

PREAMBUL

Considerind ca recunoaşterea demnitãţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertãţii, dreptatii şi pãcii în lume,

Considerind ca ignorarea şi dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii şi ca faurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvintului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teama şi mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,

Considerind ca este esenţial ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurgã, ca soluţie extrema, la revolta impotriva tiraniei şi asupririi, 

Considerind ca este esenţial a se incuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între natiuni,

Considerind ca în Carta popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bãrbaţi şi femei şi ca au hotãrît sa favorizeze progresul social şi îmbunãtãţirea condiţiilor de viata în cadrul unei libertãţi mai mari,

Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv fata de drepturile omului şi libertãţile fundamentale, precum şi respectarea lor universala şi efectivã,

Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi şi libertãţi este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament, 

ADUNEAREA GENERALĂ

proclama Prezenta declaraţie universala a drepturilor omului, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele şi toate natiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societãţii sa se straduiasca, avînd aceasta declaraţie permanent în minte, ca prin învãţãtura şi educaţie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertãţi şi sa asigure prin mãsuri progresive de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universala şi efectivã, atît în sinul popoarelor statelor membre, cît şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.  ( 2.649 bytes )

PREAMBUL

Considerând că libertatea, justiția și pacea în Lume are ca bază  recunoașterea demnității intrinseci și ale drepturilor egale  și inalienabile ale tuturor membrilor familiei  umane

Considerând că ignorarea și disprețuirea drepturilor de om au condus la acte de barbarie care revoltă conștiința omenirii și că  s-a proclamat, ca aspirația cea mai înaltă a omului, producerea unei lumi în care persoanele, eliberate de teroare și de mizerie (sărăcie), să  se bucure de libertatea cuvântului  și de libertatea credinței.    

Considerând esențial ca drepturile umane sa fie ocrotite de un regim de Drept , în ideea ca omul să nu se vadă obligat la a apela, ca soluție extremă, la revolta împotriva tiraniei și a asupririi .

Considerând că este esențială promovarea dezvoltării relațiilor  prietenești între națiuni.

Considerând că popoarele Națiunilor Unite și-au reafirmat în aceasta Carta încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și în valoarea persoanei, în demnitate și în egalitate de drepturi între persoanele feminine și masculine si ca au hotărât sa favorizeze  progresul social și îmbunatățirea condițiilor de viata în cadrul unui concept mai amplu asupra conceptului "libertate".

Considerând că statele membre s-au angajat să asigure, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, respectul universal și efectiv al  drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei , și

Considerând că  o concepție comună a acestor  drepturi și libertăți  este de cea mai mare importanță pentru realizarea deplină a acestui angajament;

. 

ADUNAREA GENERALĂ  

proclamă prezenta  Declarație Universală a Drepturilor Omului , ca  ideal  comun de realizare al tuturor popoarelor și al tuturor națiunilor, cu scopul ca atât  individul  cât și  instituțiile , sa se inspire constant din ea, promovând, cu ajutorul  învățăturii  și  educației , respectul pentru aceste drepturi și libertăți și, prin măsuri progresive de caracter național și internațional, de recunoaștere și aplicare universala si efectiva, atât în rândul popoarelor statelor membre, cât și al popoarelor din teritoriile aflate sub  jurisdicția  lor. 

ART. 1

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. 

Ele sînt înzestrate cu ratiune şi constiinta şi trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.

Articolul 1 

Toate ființele umane se nasc libere  și egale în demnitate și în  drepturi,  înzestrate cu  rațiune  și cu  conștiință, datoare să se comporte cu  fraternitate  unele față de altele.

ART. 2

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertãţile proclamate în prezenta declaraţie fãrã nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau socialã, avere, naştere sau orice alte împrejurãri. 

În afarã de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupã statutul politic, juridic sau internaţional al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta ţara sau teritoriu sînt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitãri de suveranitate.

În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităte.

 Articolul 2

Orice persoană are atribuite toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație, fără deosebire de rasă,  culoare,  gen,  limbă,  convingere  (religioasa,  politică  sau de altă natură),  origine națională,  origine socială,  avere,  naștere  sau  orice alt fel de condiție .

Mai mult decât asta, nu se va face nici o distincție funcție de condiția politica, de condiția juridica sau de condiția internaționala a țării , sau al teritoriului, de a cărei jurisdicție aparține vreo anume persoană, fie că este vorba de vreo  țară independentă, fie că este vorba de vreun teritoriu aflat sub administrare fiduciara, de vreun teritoriu lipsit de autonomie sau de vreunul supus vreunei alte forme de limitare a suveranității.

ART. 3

Orice fiinta umanã are dreptul la viata, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

Articolul 3

Orice individ uman are dreptul la viață , la  libertate  și la  securitatea propriei persoane.

ART. 4

Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute: sclavajul şi comerţul cu sclavi sînt, interzise sub toate formele lor.

Articolul 4

 Nimeni nu va fi supus  sclaviei ,  nici  iobăgiei ,  sclavajul si  comertul cu sclavi  fiind interzise  in toate formele lor.

ART. 5

Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 5

Nimeni nu va fi supus  torturii , nici  pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante .

ART. 6

Fiecare om are dreptul sa i se recunoascã pretutindeni personalitatea juridicã

Articolul 6

 Orice  om , oriunde s-ar afla, are dreptul s ă  i se recunoască  personalitatea juridică .

ART. 7

Toţi oamenii sînt egali în fata legii şi au, fãrã nici o deosebire, dreptul la o egala protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egala impotriva oricãrei discriminãri care ar viola prezenta declaraţie şi impotriva oricãrei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 7

Toți  oamenii sunt egali în fata legii  și au, fără deosebire, dreptul la o  egala protecție din partea legii . 

Orice   om   are dreptul la egală protecție împotriva oricărei     discriminări    care ar viola   prezenta Declarație   și împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.

ART. 8

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectivã din partea instanţelor juridice naţionale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin constituţie  sau lege.

Articolul 8

Orice  persoană  are dreptul la o  cale de atac efectivă   în fata instanțelor juridice naționale competente, care sa o apere  împotriva actelor care i-ar viola acele   drepturi fundamentale    recunoscute prin   constituție   sau prin  lege .

ART. 9

Nimeni nu trebuie sa fie arestat, deţinut sau exilat în mod arbitrar.

Articolul 9

 Nimeni nu trebuie să fie  deținut ,  arestat  sau  exilat   în mod   arbitrar ,

ART. 10

Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiatã în mod echitabil şi public de cãtre un tribunal independent şi impartial care va hotãrî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzari în materie penalã îndreptatã impotriva sa.

Articolul 10

Orice  persoană  are dreptul, în condiții pe  deplină egalitate juridică , la a fi audiată în mod  public   și  just , de către un  tribunal independent și imparțial , fie pentru a-i determina  drepturile și obligațiile , fie pentru examinarea oricărei  acuzații penale  formulate împotriva sa.

ART. 11

1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovatã pînã cînd vinovãţia sa va fi stabilitã în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apãrãrii sale.

2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decît aceea care era aplicabilã în momentul cînd a fost savirsit actul cu caracter penal.

Articolul 11

Orice  persoan ă  acuzată  de comiterea unui  delict  are dreptul la  prezumția de nevinovăție  până când  vinovăția  sa va fi stabi lită în mod legal în cursul unui  proces public  în care i-au fost asigurate  toate garanțiile necesare   apărării sale .

Nimeni nu va fi condamnat pentru  acțiuni  sau  omisiuni  care nu constituiau un act cu caracter penal (conform  dreptului național  sau  dreptului international ), în momentul când au fost comise, De asemenea, nu se va aplica nici o  pedeapsă  mai grea decât aceea care era aplicabilă în momentul când a fost săvârșit actul cu  caracter penal   

ART. 12

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personalã, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. 

Orice persoana are dreptul la protecţia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 12

Nimeni nu va fi obiect al imixtiunilor arbitrare în  viața sa personală , în  viata sa de familie ,  în domiciliul s ă u,  în  corespondența sa , și nici obiect al atingerilor aduse  onoarei  și  reputației  sale.

Orice  persoană  are  dreptul la   protecție  din partea legii, împotriva  unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

ART. 13

1. Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege resedinta în interiorul graniţelor unui stat.

2. Orice persoana are dreptul de a pãrãsi orice ţara, inclusiv a sa, şi de a reveni în ţara sa.

Articolul 13

Orice  persoană  are  dreptul de a circula în mod liber  și  dreptul de a-și alege reședința  în interiorul granițelor unui  stat .

Orice  persoană  are dreptul de a părăsi orice țar ă ( inclusiv a sa ), și dreptul de a reveni în  țara sa .

 ART. 14

1. În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil şi de a beneficia de azil în alte tari.

2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmãrire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept comun sau din acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Articolul 14

În caz de  persecuție , orice  persoană  are dreptul de a-și căuta  azil  și de a beneficia de  azil  în oricare altă  țară .

Acest drept nu poate fi invocat contra unei acțiuni judiciare ce rezultă în mod real dintr-un  delict de drept comun  sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor  Națiunilor Unite .

 ART. 15

1. Orice persoana are dreptul la o cetãţenie. 

2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetãţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetãţenia.

Articolul 15

Orice  persoană  are dreptul la o  naționalitate .

Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de  naționalitatea sa , sau de dreptul de a-și schimba  naționalitatea

ART. 16

1. Cu începere de la împlinirea virstei legale, bãrbatul şi femeia, fãrã nici o restrictie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se cãsãtori şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea cãsãtoriei, în decursul cãsãtoriei şi la desfacerea ei.

2. Cãsãtoria nu poate fi încheiatã decît cu consimţãmîntul liber şi deplin al viitorilor soţi.

3. Familia constituie elementul natural, şi fundamental al societãţii şi are dreptul la ocrotire din partea societãţii şi a statului.

Articolul 16  

Bărbații  și  femeile , cu începere de la  vârsta legala a căsătoriei , au dreptul (fără vreo restricție pe motiv de  rasa ,  naționalitate  sau  religie ), de  a se căsători  și de a-și întemeia o  familie , beneficiind de  egalitate în drepturi , ca  matrimoniu , pe durata căsătoriei după cum și  în cazul desfacerii ei .

Căsătoria poate fi încheiată doar ca urmare a   liberului și deplinului consimțământ   exprimat de fiecare dintre cei doi viitori   soți .

Familia constituie  elementul natural  și  fundamental  al  Societății și are dreptul la protecție din partea Societății și din partea  Statului .

ART. 17

1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atît singura, cît şi în asociaţie cu alţii.

2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 17

Orice persoan ă  are dreptul la  proprietate  ( atât singură , cit și  în asociere ) .

2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de  proprietatea   sa .

 ART. 18

Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de constiinta şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreunã cu alţii, atît în mod public, cît şi privat, prin învãţãtura, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.

Articolul 18

Orice persoan ă  are dreptul la  libertatea de gândire , la  libertatea conștiinței și libertatea religiei (acest drept include dreptul persoanei de a-și schimba  religia ,  convingerea , precum și libertatea de a-și manifesta convingerea   singur ă  sau împreună cu alte persoane, atât în public cât și în privat), prin  metoda învățării , prin  practicare , prin  cult  și prin  îndeplinirea riturilor .

ART. 19

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fãrã imixtiune din afarã, precum şi libertatea de a cauta, de a primi şi de a raspindi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.

Articolul 19

Orice om are dreptul la libertatea de opinie și la libertatea de exprimare; acest drept include libertatea de a nu suferi   obstrucționări  din cauza opiniilor tale, precum și  libertatea de a cauta, de a primi și de a răspândi informații și opinii ,   fără frontiere  și prin orice fel de  mijloace de comunicare .

ART. 20

1. Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnicã.

2. Nimeni nu poate fi silit sa facã parte dintr-o asociaţie.

Articolul 20

Orice persoan ă  are dreptul la  libertatea de întrunire  și  dreptul la asociere   pașnică .

Nimeni nu poate fi   constrâns   s ă   facă parte din vreo anume   asociație .

ART. 21

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.

2. Orice persoana are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.

3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimatã prin alegeri nefalsificate, care sa aibã loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

  Articolul 21

Orice  persoană (majoră)  are dreptul  să ia parte  la  actul de guvernare  al  ț ării sale, fie în  persoan ă , fie prin  reprezentanți liber aleși .

Orice persoană are dreptul de acces,   în condiții de egalitate juridica , la   funcțiile publice   din țara sa.

Voința poporului  trebuie să constituie baza  Puterii de Stat ; această voință trebuie să fie exprimată prin  alegeri nefalsificate , care să aibă loc în mod periodic prin  sufragiu universal ,  egal și exprimat prin vot secret  sau urmând o  procedură echivalentă  care să asigure  libertatea votului .

ART. 22

Orice persoana, în calitatea sa de membru al societãţii, are dreptul la securitatea socialã; ea este indreptatita ca prin efortul naţional şi colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea şi resursele fiecãrei tari, sa obţinã realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalitãţii sale.

Articolul 22

Orice  persoană , în calitatea sa de membru al societății, are  dreptul la securitatea socială ; ea este îndreptățită ca prin efortul național și prin colaborarea internațională, ținându-se seama de organizarea și de resursele fiecărei ț ări, să obțină realizarea  drepturilor economice, sociale şi culturale  indispensabile pentru  demnitatea  sa și pentru libera dezvoltare a  personalității  sale.

ART. 23

1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfãcãtoare de munca, precum şi la ocrotirea impotriva somajului.

2. Toţi oamenii, fãrã nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.

3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila şi satisfãcãtoare care sa-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o existenta conformã cu demnitatea umanã şi completatã, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socialã.

4. Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apãrarea intereselor sale.

Articolul 23

1. Orice  persoană (majoră)  are  dreptul la muncă , la  libera alegere  a muncii sale, la  condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă , precum și la  ocrotirea împotriva șomajului .

2. Toți oamenii, fără nici o  discriminare , au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.

3. Orice  om care muncește  are dreptul la o  retribuire echitabilă şi satisfăcătoare  care să-i asigure atât lui, cât și familiei sale, o existența conformă cu  demnitatea umană  şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de  protecție socială .

4. Orice persoană are  dreptul de a întemeia sindicate  și de a se afilia la sindicate pentru apărarea  intereselor sale .

ART. 24

Orice persoana are dreptul la odihna şi recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca şi la concedii periodice plãtite.

Articolul 24

Orice  persoană  are dreptul la  odihnă  şi  recreație , inclusiv la o limitare rezonabilă a  zilei de muncă  şi la  concedii periodice plătite .

ART. 25

1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sãnãtatea şi bunãstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrãcãmintea, locuinta, îngrijirea medicalã, precum şi serviciilor sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurãri independente de vointa sa.

2. Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie ca sînt nãscuţi în cadrul unei cãsãtorii sau în afarã acesteia, se bucura de aceeaşi protecţie socialã.

Articolul 25

1.  Orice   om  are  dreptul la un nivel de trai care să-i asigure  sănătatea şi bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea,  locuința ,  îngrijirea medicală , precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistența, în urma unor împrejurări independente de  voința  sa.

2.   Mama  și  copilul  au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie că sunt născuți în cadrul căsătorii sau în afara acesteia, se bucură aceeași  protecție socială .

ART. 26

1. Orice persoana are dreptul la învãţãtura. Învãţãmîntul trebuie sa fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învãţãmîntul elementar şi general. Învãţãmîntul tehnic şi profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar învãţãmîntul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.

2. Învãţãmîntul trebuie sa urmãreascã dezvoltarea deplina a personalitãţii umane şi întãrirea respectului fata de drepturile omului şi libertãţile fundamentale. El trebuie sa promoveze înţelegerea, toleranta, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activitãţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea pãcii.

3. Pãrinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învãţãmînt pentru copiii lor minori.

Articolul 26

1. Orice  persoana  are  dreptul la învățătură .  Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește  învățământul elementar  și  învățământul general .  Învățământul elementar  trebuie să fie obligatoriu .   Învățământul tehnic și profesional  trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar  învățământul superior  trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturora,  pe bază de merit .

2. Învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a  personalității umane  și întărirea respectului fața de drepturile omului și libertățile fundamentale. 

El trebuie să promoveze înțelegerea,  toleranța , prietenia între  toate popoarele  și toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru  menţinerea păcii .

3. Părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ    pentru  copiii lor minori .

ART. 27

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturalã a colectivitãţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.

2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţificã, literarã sau artisticã al carei autor este.

Articolul 27

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la  viata culturalã a colectivitãţii , de a se bucura de arte şi de a participa la  progresul ştiinţific  şi la binefacerile lui.

2. Fiecare om are  dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale  care decurg din orice lucrare ştiinţificã, literarã sau artisticã al carei autor este.

ART. 28

Orice persoana are dreptul la o orinduire socialã şi internationala în care drepturile şi libertãţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin infaptuite.

Articolul 28

Orice persoana are dreptul la o  orinduire socialã şi internationala  în care drepturile şi libertãţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin infaptuite.

ART. 29

1. Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera şi deplina a personalitãţii sale.

2. În exercitarea drepturilor şi libertãţilor sale, fiecare om nu este supus decît numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenitã recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertãţilor altora şi ca sa fie satisfacute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunastarii generale într-o societate democratica.

3. Aceste drepturi şi libertãţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Articolul 29

1.  Orice persoană are   îndatoriri   faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.

2. În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om este supus numai ingrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenită recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi spre a fi satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstarii generale într-o societate democratică.

3. Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite

ART. 30

Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretatã ca implic i nd pentru vreun stat, grupare sau persoan a dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a sav i rsi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertãţi enunţate în prezenta declaraţie.

Articolul 30

Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretatã ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană, dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savârși vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertãţi enunţate în prezenta declaraţie.