Drepturile Umane Fundamentale
/
Derechos Humanos Fundamentales
Site started at 04.10.2016_12:52 (UTC+1 / España)
Fuente documental / Sursa documentară:
Este ceva firesc ca gradul de bunăstare să difere de la o persoană la alta. Bunăstării umane nimeni nu are dreptul să îi impună vreo limită maximă, dar o limită minimă, da.
Es algo natural que el grado de bienestar difiera de una persona a otra. A el bienestar humano nadie tiene derecho imponerle algún limite máximo pero un limite mínimo, si.
Listado de subpáginas / Lista de subpagini .
Drepturile Umane Fundamentale / Derechos Humanos Fundamentales
Declarația Universală a Drepturilor Omului
Carta Drepturilor Omului Art 06 - Dreptul la recunoașterea personalității
Carta Drepturilor Omului Art 09 - Dreptul la libertatea fizică
Carta Drepturilor Omului Art 11 - Dreptul la prezumția de nevinovăție
Carta Drepturilor Omului Art 16 - Dreptul la o viață de familie normală
Carta Drepturilor Omului Art 18 - Dreptul la libertatea de conştiintă
Carta Drepturilor Omului Art 19 - Dreptul la libertatea de expresie
Carta Drepturilor Omului Art 22 - Dreptul la securitate socială
Carta Drepturilor Omului Art 23 - Dreptul la un loc de muncă adecvat
Carta Drepturilor Omului Art 24 - Dreptul la odihnă și la re-creație
Carta Drepturilor Omului Art 25 - Dreptul la un nivel de trai adecvat
Carta Drepturilor Omului Art 26 - Dreptul la o educație adecvată
Drepturile Animalului și ale Omului / Derechos del Animal y del Hombre
Scurt istoric al drepturilor omului/Breve historia de los derechos humanos
(45 páginas web)
básico .
esencial, fundamental, elemental, primordial.
Antónimos: accesorio, secundario, auxiliar.
/
bazic .
esențial, fundamental, elementar, primordial.
Antonime: accesoriu, secundar, auxiliar.
fundamental, sustancial, básico, principal, primario, importante, necesario -
Antónimos: accidental, secundario .
>
fundamental, substanțial, bazic, principal, primar, important, necesar
Antonime: accidental, secundar .
básico, elemental, esencial, primordial, importante, vital
Antónimos: accesorio, secundario
>
bazic, elementar, esențial, primordial, important, vital
Antonime: accesoriu, secundar .
básico, fundamental, primordial, esencial .
Antónimos: secundario
>
bazic, fundamental, primordial, esențial
Antonime: secundar .
- básico, fundamental, esencial, decisivo, principal, capital, crucial
>
- bazic, fundamental, esențial, decisiv, principal, capital, crucial
Eleanor Roosvelt si magnifica Carta.
ES = 19:33 6 nov 2023 SeroBOT discusión contribs. m 50.757 bytes
RO = 23:41 17 mar 2023 Strainubot discusión contribs. m 5.862 bytes
Stimate cititor,
De aici in jos, poți face o comparatie între textul versiunii oficiale ONU in limba romana a Cartei Universale a Drepturilor Umane (adăpostit de "coloana 1") și versiunea adaptata, interpretata și tridimensionalizata... de mine (un simplu cetățean ca si tine), ca realizator al acestei pagini, si expusa in (coloana 2).
<>
Desde aquí hacia abajo, puedes hacer una comparación entre el texto de la versión oficial ONU en rumano de la Carta Universal de los Derechos Humanos (ubicado en la "columna 1") y la versión adaptada, interpretada y tridimensionalizada por mí (un simple ciudadano como tu), como el realizador de esta página, versión expuesta aquí en la columna 2.
COLUMN 1
(text conform cu textul original oficial din pagina oficiala a ONU)
În loc de prefață (la această de față "Column 1")
Această "Column 1" găzduiește versiunea oficială românească (oficială de la aderarea României la prevederile Cartei, prin anii 50, și până acum, la nivel de 18 martie 2018), atât în Monitorul Oficial al Romaniei cât și în pagina Organizației Națiunilor Unite .
Romania s-a deprins să eludeze legile, să se prefacă a le respecta, dar în practică, să facă abstracție de pactele în care este parte.
Si asta, de la cel mai inalt grad al legii, si pana la cel mai mic grad al ei.
Problema, în ce privește Carta, este traducerea, dar până sa înțelegi asta, ca cititor, ceea ce e mai simplu de observat este ca nici măcar azi, textul acestei legislații fundamentale, nu este actualizată la scrierea devenita "oficială" din 1993.
Ce sa mai zici de acuratețea si fidelitatea traducerii?
<
Cum sa înțeleagă corect, un cititor roman văduvit de comunism de tot ce însemna " Termeni capitaliști ", cum sa inteleaga litera si sensul, si nu doar litera, unor legislații internaționale precum . . . "universalele":
- Carta Universala a Drepturilor ; sau,
- Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale ;
sau cum sa inteleaga litera si sensul, si nu doar litera, specificelor legislații constitutive ale "Legislației UE a Tahografului" (legislație universala tuturor șoferilor profesioniști din UE, indiferent căreia dintre cele 24 de limbi oficiale i-ar aparține), precum:
Cum?
Nici măcar Constituția României nu poate fi înțeleasă corect in litera si spiritul ei, ci, doar in litera, având în fata un asa cumplit vid informational.
COLUMN 2
(text îngrijit și adăugit de admin)
În loc de prefață (la aceasta de față "Column 2)
Aceasta "Column 2" este destinata corecției făcută de admin, acelei versiuni românești care se găsește în Monitorul Oficial al României , la data de 18 martie 2018 (și care apare aici in "Coloana 1").
Corecție ortografica, ortoepica și de punctuație (plus inserare de linkuri) făcută de adminul acestei pagini.
Linkurile pe care le inserez eu în text, duc în principal spre pagini cu conținut explicativ în spaniolă (spaniola fiind una dintre cele sase limbi oficiale ale ONU), iar de acolo cititorul (contemporan al acelui multilingvism promovat și de Uniunea Europeana își caută singur sursa analogă cu care el se consideră cel mai compatibil .
<
Observatie!
Aceasta secțiune, coloana, este "în lucru" pana la momentul când va dispărea acest avertisment de "Secțiune în lucru"
<
<
<
<
Comunismul a văduvit pe tot romanul de un anumit volum de cuvinte, un volum deloc mic, iar romanul nu trebuie sa se supere pe mine ca i le arat (ca doar nu l-am văduvit eu), ci doar sa ia aminte, sa vadă, sa cântărească, sa compare, dacă vrea . . . sa-si însușească iară dacă nu, sa întoarcă spatele.
Pana una alta, ca tot "în lucru" e si acolo, privească cine vrea, selecția mea de " Termeni capitaliști " și sa tragă singur concluzii.
De luat aminte!
Textul în limba română, al Declarației Universale a Drepturilor Umane din pagina oficială a ONU este scris și în 2020 cu aceeași grafie care se folosea înainte de ultima notabilă reformă a grafiei române din anul 1993 .
Și asta, nemaitinând cont si de mulțimea de dezacorduri gramaticale.
Digno de observar!
El texto en rumano de la Declaración Universal de Derechos Humanos de la página oficial de la ONU está escrito en 2020 con la misma ortografía que se utilizó antes de la última reforma de la ortografía rumana en 1993 .
Y esto no teniendo en cuenta la multitud de desacuerdos gramaticales .
Declarația Universală a Umanelor Drepturi
Declaration Universal of Human Rights
Declaración Universal de los Derechos Humanos
Column A.
Original text.
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generalã a O.N.U. a adoptat şi proclamat Declaraţia universala a drepturilor omului.
Dupã acest act istoric, Adunarea Generalã a recomandat statelor membre sa nu precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispoziţie pentru a publica în mod solemn textul Declaraţiei şi "pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afişat, citit şi comentat, în principal în şcoli şi în alte instituţii de învãţãmînt, indiferent de statutul politic al ţãrilor sau teritoriilor".
Column B.
Text îngrijit și adăugit de admin.
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generalã a O.N.U . a adoptat și proclamat Declarația Universala a Drepturilor Umane .
După acest act istoric, Adunarea Generalã a recomandat Statelor Membre ONU s ă nu precupețească nici unul din mijloacele care le stau la dispoziție pentru a publica în mod solemn textul Declarației și " pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afișat, citit și comentat, în principal în școli și în alte instituții de învãţãmînt, indiferent de statutul politic al ţãrilor sau teritoriilor ".
PREAMBUL
Considerind ca recunoaşterea demnitãţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertãţii, dreptatii şi pãcii în lume,
Considerind ca ignorarea şi dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii şi ca faurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvintului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teama şi mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,
Considerind ca este esenţial ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurgã, ca soluţie extrema, la revolta impotriva tiraniei şi asupririi,
Considerind ca este esenţial a se incuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între natiuni,
Considerind ca în Carta popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bãrbaţi şi femei şi ca au hotãrît sa favorizeze progresul social şi îmbunãtãţirea condiţiilor de viata în cadrul unei libertãţi mai mari,
Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv fata de drepturile omului şi libertãţile fundamentale, precum şi respectarea lor universala şi efectivã,
Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi şi libertãţi este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,
ADUNEAREA GENERALĂ
proclama Prezenta declaraţie universala a drepturilor omului, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele şi toate natiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societãţii sa se straduiasca, avînd aceasta declaraţie permanent în minte, ca prin învãţãtura şi educaţie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertãţi şi sa asigure prin mãsuri progresive de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universala şi efectivã, atît în sinul popoarelor statelor membre, cît şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor. ( 2.649 bytes )
PREAMBUL
Considerând că libertatea, justiția și pacea în Lume are ca bază recunoașterea demnității intrinseci și ale drepturilor egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane
Considerând că ignorarea și disprețuirea drepturilor de om au condus la acte de barbarie care revoltă conștiința omenirii și că s-a proclamat, ca aspirația cea mai înaltă a omului, producerea unei lumi în care persoanele, eliberate de teroare și de mizerie (sărăcie), să se bucure de libertatea cuvântului și de libertatea credinței.
Considerând esențial ca drepturile umane sa fie ocrotite de un regim de Drept , în ideea ca omul să nu se vadă obligat la a apela, ca soluție extremă, la revolta împotriva tiraniei și a asupririi .
Considerând că este esențială promovarea dezvoltării relațiilor prietenești între națiuni.
Considerând că popoarele Națiunilor Unite și-au reafirmat în aceasta Carta încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și în valoarea persoanei, în demnitate și în egalitate de drepturi între persoanele feminine și masculine si ca au hotărât sa favorizeze progresul social și îmbunatățirea condițiilor de viata în cadrul unui concept mai amplu asupra conceptului "libertate".
Considerând că statele membre s-au angajat să asigure, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, respectul universal și efectiv al drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei , și
Considerând că o concepție comună a acestor drepturi și libertăți este de cea mai mare importanță pentru realizarea deplină a acestui angajament;
.
proclamă prezenta Declarație Universală a Drepturilor Omului , ca ideal comun de realizare al tuturor popoarelor și al tuturor națiunilor, cu scopul ca atât individul cât și instituțiile , sa se inspire constant din ea, promovând, cu ajutorul învățăturii și educației , respectul pentru aceste drepturi și libertăți și, prin măsuri progresive de caracter național și internațional, de recunoaștere și aplicare universala si efectiva, atât în rândul popoarelor statelor membre, cât și al popoarelor din teritoriile aflate sub jurisdicția lor.
ART. 1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi.
Ele sînt înzestrate cu ratiune şi constiinta şi trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.
Articolul 1
Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi, înzestrate cu rațiune și cu conștiință, datoare să se comporte cu fraternitate unele față de altele.
ART. 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertãţile proclamate în prezenta declaraţie fãrã nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau socialã, avere, naştere sau orice alte împrejurãri.
În afarã de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupã statutul politic, juridic sau internaţional al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta ţara sau teritoriu sînt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitãri de suveranitate.
În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranităte.
Articolul 2
Orice persoană are atribuite toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație, fără deosebire de rasă, culoare, gen, limbă, convingere (religioasa, politică sau de altă natură), origine națională, origine socială, avere, naștere sau orice alt fel de condiție .
Mai mult decât asta, nu se va face nici o distincție funcție de condiția politica, de condiția juridica sau de condiția internaționala a țării , sau al teritoriului, de a cărei jurisdicție aparține vreo anume persoană, fie că este vorba de vreo țară independentă, fie că este vorba de vreun teritoriu aflat sub administrare fiduciara, de vreun teritoriu lipsit de autonomie sau de vreunul supus vreunei alte forme de limitare a suveranității.
ART. 3
Orice fiinta umanã are dreptul la viata, la libertate şi la securitatea persoanei sale.
Articolul 3
Orice individ uman are dreptul la viață , la libertate și la securitatea propriei persoane.
ART. 4
Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute: sclavajul şi comerţul cu sclavi sînt, interzise sub toate formele lor.
Articolul 4
Nimeni nu va fi supus sclaviei , nici iobăgiei , sclavajul si comertul cu sclavi fiind interzise in toate formele lor.
ART. 5
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturii , nici pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante .
ART. 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoascã pretutindeni personalitatea juridicã
Articolul 6
Orice om , oriunde s-ar afla, are dreptul s ă i se recunoască personalitatea juridică .
ART. 7
Toţi oamenii sînt egali în fata legii şi au, fãrã nici o deosebire, dreptul la o egala protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egala impotriva oricãrei discriminãri care ar viola prezenta declaraţie şi impotriva oricãrei provocari la o asemenea discriminare.
Articolul 7
Toți oamenii sunt egali în fata legii și au, fără deosebire, dreptul la o egala protecție din partea legii .
Orice om are dreptul la egală protecție împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta Declarație și împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.
ART. 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectivã din partea instanţelor juridice naţionale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin constituţie sau lege.
Articolul 8
Orice persoană are dreptul la o cale de atac efectivă în fata instanțelor juridice naționale competente, care sa o apere împotriva actelor care i-ar viola acele drepturi fundamentale recunoscute prin constituție sau prin lege .
ART. 10
Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiatã în mod echitabil şi public de cãtre un tribunal independent şi impartial care va hotãrî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzari în materie penalã îndreptatã impotriva sa.
Articolul 10
Orice persoană are dreptul, în condiții pe deplină egalitate juridică , la a fi audiată în mod public și just , de către un tribunal independent și imparțial , fie pentru a-i determina drepturile și obligațiile , fie pentru examinarea oricărei acuzații penale formulate împotriva sa.
ART. 11
1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovatã pînã cînd vinovãţia sa va fi stabilitã în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanţiile necesare apãrãrii sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decît aceea care era aplicabilã în momentul cînd a fost savirsit actul cu caracter penal.
Articolul 11
Orice persoan ă acuzată de comiterea unui delict are dreptul la prezumția de nevinovăție până când vinovăția sa va fi stabi lită în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanțiile necesare apărării sale .
Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau un act cu caracter penal (conform dreptului național sau dreptului international ), în momentul când au fost comise, De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decât aceea care era aplicabilă în momentul când a fost săvârșit actul cu caracter penal
ART. 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personalã, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale.
Orice persoana are dreptul la protecţia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 12
Nimeni nu va fi obiect al imixtiunilor arbitrare în viața sa personală , în viata sa de familie , în domiciliul s ă u, în corespondența sa , și nici obiect al atingerilor aduse onoarei și reputației sale.
Orice persoană are dreptul la protecție din partea legii, împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
ART. 13
1. Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi alege resedinta în interiorul graniţelor unui stat.
2. Orice persoana are dreptul de a pãrãsi orice ţara, inclusiv a sa, şi de a reveni în ţara sa.
Articolul 13
Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber și dreptul de a-și alege reședința în interiorul granițelor unui stat .
Orice persoană are dreptul de a părăsi orice țar ă ( inclusiv a sa ), și dreptul de a reveni în țara sa .
ART. 14
1. În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil şi de a beneficia de azil în alte tari.
2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmãrire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept comun sau din acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Articolul 14
În caz de persecuție , orice persoană are dreptul de a-și căuta azil și de a beneficia de azil în oricare altă țară .
Acest drept nu poate fi invocat contra unei acțiuni judiciare ce rezultă în mod real dintr-un delict de drept comun sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor Națiunilor Unite .
ART. 15
1. Orice persoana are dreptul la o cetãţenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetãţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetãţenia.
Articolul 15
Orice persoană are dreptul la o naționalitate .
Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de naționalitatea sa , sau de dreptul de a-și schimba naționalitatea
ART. 16
1. Cu începere de la împlinirea virstei legale, bãrbatul şi femeia, fãrã nici o restrictie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se cãsãtori şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea cãsãtoriei, în decursul cãsãtoriei şi la desfacerea ei.
2. Cãsãtoria nu poate fi încheiatã decît cu consimţãmîntul liber şi deplin al viitorilor soţi.
3. Familia constituie elementul natural, şi fundamental al societãţii şi are dreptul la ocrotire din partea societãţii şi a statului.
Articolul 16
Bărbații și femeile , cu începere de la vârsta legala a căsătoriei , au dreptul (fără vreo restricție pe motiv de rasa , naționalitate sau religie ), de a se căsători și de a-și întemeia o familie , beneficiind de egalitate în drepturi , ca matrimoniu , pe durata căsătoriei după cum și în cazul desfacerii ei .
Căsătoria poate fi încheiată doar ca urmare a liberului și deplinului consimțământ exprimat de fiecare dintre cei doi viitori soți .
Familia constituie elementul natural și fundamental al Societății și are dreptul la protecție din partea Societății și din partea Statului .
ART. 17
1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atît singura, cît şi în asociaţie cu alţii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 17
Orice persoan ă are dreptul la proprietate ( atât singură , cit și în asociere ) .
2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa .
ART. 18
Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de constiinta şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreunã cu alţii, atît în mod public, cît şi privat, prin învãţãtura, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.
Articolul 18
Orice persoan ă are dreptul la libertatea de gândire , la libertatea conștiinței și libertatea religiei (acest drept include dreptul persoanei de a-și schimba religia , convingerea , precum și libertatea de a-și manifesta convingerea singur ă sau împreună cu alte persoane, atât în public cât și în privat), prin metoda învățării , prin practicare , prin cult și prin îndeplinirea riturilor .
ART. 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fãrã imixtiune din afarã, precum şi libertatea de a cauta, de a primi şi de a raspindi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea de opinie și la libertatea de exprimare; acest drept include libertatea de a nu suferi obstrucționări din cauza opiniilor tale, precum și libertatea de a cauta, de a primi și de a răspândi informații și opinii , fără frontiere și prin orice fel de mijloace de comunicare .
ART. 20
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnicã.
2. Nimeni nu poate fi silit sa facã parte dintr-o asociaţie.
Articolul 20
Orice persoan ă are dreptul la libertatea de întrunire și dreptul la asociere pașnică .
Nimeni nu poate fi constrâns s ă facă parte din vreo anume asociație .
ART. 21
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.
2. Orice persoana are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa.
3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimatã prin alegeri nefalsificate, care sa aibã loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Articolul 21
Orice persoană (majoră) are dreptul să ia parte la actul de guvernare al ț ării sale, fie în persoan ă , fie prin reprezentanți liber aleși .
Orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate juridica , la funcțiile publice din țara sa.
Voința poporului trebuie să constituie baza Puterii de Stat ; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate , care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal , egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului .
ART. 22
Orice persoana, în calitatea sa de membru al societãţii, are dreptul la securitatea socialã; ea este indreptatita ca prin efortul naţional şi colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea şi resursele fiecãrei tari, sa obţinã realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalitãţii sale.
Articolul 22
Orice persoană , în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitatea socială ; ea este îndreptățită ca prin efortul național și prin colaborarea internațională, ținându-se seama de organizarea și de resursele fiecărei ț ări, să obțină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa și pentru libera dezvoltare a personalității sale.
ART. 23
1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfãcãtoare de munca, precum şi la ocrotirea impotriva somajului.
2. Toţi oamenii, fãrã nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila şi satisfãcãtoare care sa-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o existenta conformã cu demnitatea umanã şi completatã, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socialã.
4. Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apãrarea intereselor sale.
Articolul 23
1. Orice persoană (majoră) are dreptul la muncă , la libera alegere a muncii sale, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă , precum și la ocrotirea împotriva șomajului .
2. Toți oamenii, fără nici o discriminare , au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.
3. Orice om care muncește are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât și familiei sale, o existența conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecție socială .
4. Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale .
ART. 24
Orice persoana are dreptul la odihna şi recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca şi la concedii periodice plãtite.
Articolul 24
Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreație , inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii periodice plătite .
ART. 25
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sãnãtatea şi bunãstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrãcãmintea, locuinta, îngrijirea medicalã, precum şi serviciilor sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurãri independente de vointa sa.
2. Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie ca sînt nãscuţi în cadrul unei cãsãtorii sau în afarã acesteia, se bucura de aceeaşi protecţie socialã.
Articolul 25
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința , îngrijirea medicală , precum și serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistența, în urma unor împrejurări independente de voința sa.
2. Mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite. Toţi copiii, fie că sunt născuți în cadrul căsătorii sau în afara acesteia, se bucură aceeași protecție socială .
ART. 26
1. Orice persoana are dreptul la învãţãtura. Învãţãmîntul trebuie sa fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învãţãmîntul elementar şi general. Învãţãmîntul tehnic şi profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar învãţãmîntul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
2. Învãţãmîntul trebuie sa urmãreascã dezvoltarea deplina a personalitãţii umane şi întãrirea respectului fata de drepturile omului şi libertãţile fundamentale. El trebuie sa promoveze înţelegerea, toleranta, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activitãţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea pãcii.
3. Pãrinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învãţãmînt pentru copiii lor minori.
Articolul 26
1. Orice persoana are dreptul la învățătură . Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și învățământul general . Învățământul elementar trebuie să fie obligatoriu . Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învățământul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe bază de merit .
2. Învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului fața de drepturile omului și libertățile fundamentale.
El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța , prietenia între toate popoarele și toate grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii .
3. Părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori .
ART. 27
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturalã a colectivitãţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţificã, literarã sau artisticã al carei autor este.
Articolul 27
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturalã a colectivitãţii , de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţificã, literarã sau artisticã al carei autor este.
ART. 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire socialã şi internationala în care drepturile şi libertãţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin infaptuite.
Articolul 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire socialã şi internationala în care drepturile şi libertãţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin infaptuite.
ART. 29
1. Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera şi deplina a personalitãţii sale.
2. În exercitarea drepturilor şi libertãţilor sale, fiecare om nu este supus decît numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenitã recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertãţilor altora şi ca sa fie satisfacute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunastarii generale într-o societate democratica.
3. Aceste drepturi şi libertãţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Articolul 29
1. Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.
2. În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om este supus numai ingrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenită recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi spre a fi satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstarii generale într-o societate democratică.
3. Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite
ART. 30
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretatã ca implic i nd pentru vreun stat, grupare sau persoan a dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a sav i rsi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertãţi enunţate în prezenta declaraţie.
Articolul 30
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretatã ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană, dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savârși vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertãţi enunţate în prezenta declaraţie.
Am incercat sa condensez eu, ca pe o singură pagină, cele 30 de articole (mari și late) care compun "Vitalele Drepturi ale Omului". Este o treabă incompletă, pentru că degeaba ai absorbi cele 30 de articole, dacă nu absorbi și preambulul.
Pentru că "Declarația Universală a Drepturilor de Om" (ale oricărui om), dacă o citesti (și/sau o înțelegi) pe părți (pe fracții), și nu pe de-a-ntregul, nu are nici o valoare.
He condensado yo, en una sola página, los 30 artículos que componen los "Vitales Derechos Humanos". Lo que me ha resultado es un trabajo incompleto, porque en vano absorberías los 30 artículos, si no absorbes y el Preámbulo. Porque la "Declaración Universal de los Derechos Humanos" (de cualquier ser humano), si se lee (y/o se comprende) por partes (por fracciones), y no en su totalidad, no tiene ningún valor.
Deci, ne aflăm în 23.01.2020.
Ultima reformă notabilă a grafiei limbii române s-a făcut în 1993, iar cititorul de limba română găsește în două dintre cele mai oficiale pagini publice pe care le poate accesa (pagina oficială a ONU și Monitorul Oficial al Romaniei), textul Declarației Universale a Drepturilor Omului, scris în limba română cu grafia comunista care se folosea mai înainte de anul 1993.
La asta se adaugă niște dezacorduri gramaticale precum cel de la articolul 1 ("Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele .... înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii"), care lasă impresia unui grav dezinteres al autorităților competente, atât la nivel național cât și la nivelul ONU.
Limba română a suferit grave perturbări, grave amputări, sub dictatura comunistă, perturbări și amputări care nu au mai fost corectate.
Părerea mea este că România se confruntă cu un înalt grad de "analfabetism juridic" (necunoașterea, in general, a Dreptului) și că nu se va putea ieși din această "strâmtoare" fără o cuvenită actualizare adusă limbii române.
Pues, estamos en 23.01.2020.
La última reforma notable de la ortografía del idioma rumano se realizó en 1993, y el lector del idioma rumano encuentra en dos de las páginas públicas más oficiales a las que puede acceder (la página oficial de la ONU y el Monitor Oficial de Rumanía), el texto de la Declaración Universal de Derechos Humanos, escrito en rumano con la ortografía comunista que se utilizó antes de el 1993.
A esto se agregan algunos desacuerdos gramaticales como en el Artículo 1 ("Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele .... înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii"), lo que deja la impresión de un serio desinterés por parte de las autoridades competentes, tanto a nivel nacional como a nivel de la ONU.
La lengua rumana ha sufrido graves perturbaciones, graves amputaciones, bajo la dictadura comunista, perturbaciones y amputaciones que no han sido corregidas.
En mi opinión, Rumanía se enfrenta a un alto grado de "analfabetismo juridico" (falta de conocimiento de el Derecho, en general) y creo yo que no será posible salir de esta "estrecho camino" sin hacerse una adecuada actualización a el idioma rumano.
De aici in jos, opinii si comentarii ale realizatorului acestei pagini
Încercarea de a populariza "cunoștințe, din cunoștințele acumulate", definește autorul acestei pagini.
Autorul a încercat, încearcă și va încerca popularizarea (aducerea la cunoștință) a cât mai multe cunoștințe de gen si de nivel enciclopedic de care are știre, încercând totodată sa indice (ori de câte ori ii este posibil), sursa din care ii provin informațiile respective.
Specia umană este . . . . "una singură" (adică, nu-s două, nici mai multe specii umane, ci doar una)
În realitatea reală, noi oamenii, suntem "coechipieri ai aceleiași echipe" și, și mai corect spus este că suntem "membrii aceluiași echipaj". În realitatea convențională (cea creată de specia umană prin acorduri intre oameni) însă, suntem vreo 200 de echipe (de țări, adică)
Este adevarat ca, la fel ca în cadrul oricărei echipe, sunt posturi mai râvnite, și posturi mai putin râvnite, este adevarat ca exista o "ordine piramidala" (o ierarhie) a calității acestor posturi, și tot adevarat este ca, în același timp cu faptul ca suntem coechipieri, combatem intre noi pentru a ne așeza fiecare (fiecare dintre noi) pe o poziție cat mai buna in cadrul unui ne-vizibil (si pentru unii, ne-perceptibil) clasament.
Ne certam noi oamenii, pe locuri, care sa stam mai in fata, si când ne suim (ca pasageri) într-un amărât de autobuz, in care stam vremelnic, d-apoi pe locurile din Societatea in care vremelnicia noastra tine . . . cat toată viata.
Dar, vrem/ nu vrem, mai inainte de orice suntem "coechipieri", si stim ca "sangele/ apa nu se face".
De când au inventat scrisul, oamenii au tot încheiat "con-veniri scrise" intre ei, prin care conveneau ce anume sa isi respecte unul altuia.
Ca sa se ajungă la forma actuala a principiilor internaționale specifice materiei numite Drept, s-au "cernut" informații (existente la un timp sau altul), vreme de milenii.
Cine crede ca se poate izola (separa) si astfel forma (pe principiul "stat in stat") vreo . . . "societate in Societate", nu intelege corect Viata, iar prin asa procedeu nu face decat sa isi fure singur caciula, aducand afectare si altora.
Cuvântul (ca informație vitala a comunicării), ca și un aliment, depinde cum și cât e luat, poate hrăni, sau dimpotrivă, poate produce daune. Cuvantul (acelasi cuvant) poate lucra, in aceeasi samanta, ori ca un germene, ori ca un virus..
In mod logic, nici unul dintre noi oamenii nu gândim sa ne alimentam corpul cu viruși, ci cu orice nu ne produce . . . dureri de cap.
Daca fiecare dintre noi vrem (atunci când ne lovește necazul), cel mai bun sau cele mai bune medicamente din lume, care sa ne pună (sau re-pună) pe picioare, cand e vorba de sănătatea fizica, tot asa trebuie sa procedam, incercand sa ne apropiem cea mai buna informatie de pe lume, si in ce priveste sanatatea mentala.
Una peste alta, Constitutia Romaniei prevede la al sau: "Art. 11 (Dreptul internațional și dreptul intern"), următoarele:
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției".
la al sau Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
iar la al sau Art. 31 – Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
Desprindem (daca vrem), din cele de mai sus, faptul ca Romania (ca tara, ca stat) are obligația de a "importa" (spre a aduce la îndemâna cetățenilor ei), cea mai buna informație posibila existenta in lume la vreun moment dat (din noianul de informație dovedita ca benefica imensei majorități a oamenilor de pretutindeni), cu aceeași preocupare cu care ar trebui sa se îngrijească de aducerea celor mai bune medicamente, ale celei mai bune medicine sau/ si ai celor mai buni medici.
Din păcate insa, Romania a fost (întotdeauna) departe de a le fi fost cetățenilor sai, acel tutore legal care sa se încadreze in acele limite desenate de catre principiile internationale de Drept, mentinandu-se ca "tutore legal" mereu sub limita normalității..
Cetateanul roman al anului 2016 nu trebuie sa faca abstractie de faptul ca Romania a fost, vreme de 45 de ani, un spatiu social tot atat de izolat de restul lumii ca si un condamnat la temnita grea, si cu asta, sa isi dea seama ca a fost vaduvit cu premeditare de acea informatie care l-ar fi ajutat sa inteleaga corect ce traieste si care ar fi facut astfel din el, un element problema pentru "temnicerii" sai.
"Textul Declarației Universale a Drepturilor Omului a fost adoptat în 10 decembrie 1948, la Paris, de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Declarația a fost adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU, existând mai multe țări care s-au abținut: URSS, țările din Europa de Est, Africa de Sud și Arabia Saudită. Declarația a constituit o necesitate a acelei perioade, după șase ani de război și milioane de vieți masacrate în timpul holocaustului. Statele care au elaborat textul și l-au adoptat au considerat necesară existența unui set de "reguli" care să stabilească anumite drepturi și libertăți universal valabile și recunoscute, astfel încât să se evite cazuri continue și complexe de încălcare a acestora, așa cum se întâmplase cu patru ani înainte, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Declarația a fost redactată, într-o oarecare măsură, după modelul Declarației franceze a drepturilor omului și cetățeanului din 1789 și a Declarației de independență a Statelor Unite din 1776" (vezi capitolul "Istoric" din sectiunea "Declaratia Universala a Drepturilor Omului")
Proiectul Declarației a fost supus votului la 10 decembrie 1948, la Paris, și a fost aprobat (pentru ca pe atunci erau 58 state membre ale Adunării Generale a ONU), cu 48 de "voturi pentru" și 8 "abțineri" ale Uniunii Sovietice, ale unor țări din Europa de Est, ale Arabiei Saudite și ale Africii de Sud. În plus, au mai existat alți doi membri care nu au fost prezenți la vot.
Abtinerea Africii de Sud poate fi văzută ca o încercare de a-si fi protejat sistemul său de apartheid, care încălca în mod clar diverse principii ale Declaratiei.
Abținerea delegației Arabiei Saudite a fost cauzata in principal de dezacordul cu doua dintre articolele ale Declaratiei: 16 (căsătorie fără discriminare și cu consimțământul soților) și 18 (dreptul de a-și schimba religia)
Abtinerile națiunilor comuniste s-au centrat pe faptul că Declarația nu a condamnat de forma specifica fascismul și nazismul. Cu toate acestea, Eleanor Roosevelt a atribuit aceasta abținere lipsei de conformitate a natiunilor comuniste cu articolul 13 (dreptul persoanei de a iesi din țara în mod liber).
Acesta a fost structura votului:
În favoare: Afganistan, Argentina, Australia, Belgia, Birmania, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, China (Taiwan), Columbia, Costa Rica, Cuba, Danemarca, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Statele Unite ale Americii, Etiopia , Filipine, Franța, Grecia, Guatemala, Haiti, Olanda, India, Irak, Iran, Islanda, Liban, Liberia, Luxemburg, Mexic, Noua Zeelandă, Nicaragua, Norvegia, Pakistan, Panama, Paraguay, Peru, Marea Britanie, Siria, Suedia , Tailanda, Turcia, Uruguay și Venezuela.
Împotriva: nici unul
Abțineri: Arabia Saudită, Belarus, Cehoslovacia, Polonia, Africa de Sud, URSS, Ucraina și Iugoslavia.
Absenți: Honduras și Yemen.
Romania a devenit tara semnatara a "Cartei Fundamentale a Drepturilor", la 12 Decembrie 1955, deodata cu aderarea (sau cu admiterea) ei la ONU.
Surse interne spun ca
"Deşi dorinţa României de a face parte din Organizaţia Naţiunilor Unite a fost exprimată oficial încă din 1946, aderarea ţării noastre a fost blocată până în 1955. La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a ONU a decis, prin rezoluţia A/RES/995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state" (vezi "Romania in Onu / Ministry of Foreign Affairs".
Surse externe spun ca Bulgaria, Finlanda, Ungaria si Romania au fost citate in Conferinta de la Postdam (din vara anului 1945) dupa cum urmeaza:
"Textual, Potsdam citează cinci situații anormale: Italia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria și România. Corectarea anormalitatii, din punctul de vedere al semnatarilor acordului acestei Conferinte, insemna în această ordine: concertarea cu ei a unor pace, permiterea accesului la Organizația Națiunilor Unite și acordarea permiterii de stabiliri de relații diplomatice".(vezi "Tratado de la paz y admision en ONU"
Asa ca Romania devine parte semnatara a Declaratiei Universale la sapte ani dupa data "lansarii la apa" a Declaratiei.
Traducerea si adaptarea ei s-a facut pe "calapod comunist" ca si "dictionarele de limba" si tot materialul didactic din 45 pana in 90.
Cum mie unul nu imi place nici sa imi contra-faca altul viata, nici sa o contrafac eu pe a altuia, mi-am dat silinta sa inteleg, punand in balanta ca in cazul determinarilor din chimia analitica, mai multe informații distincte si facand cuvenitele medii aritmetice....