Cunoastere

 El conocimiento llega, pero la sabiduria permanece / Cunoașterea vine, dar înțelepciunea rămâne      Lord A. Tennyson

 Adaug azi (27 iulie 2013) inca o formulă (de-a mea), (pe care o consider a fi) mult mai clară (si mai clarificantă) a "cunoasterii" (deoarece trebuie sa demistificăm acest termen).
"Cunoasterea" are foarte multe grade (ierarhice), foarte multe ... graduatii.
A cunoaste  este (prin antonomasie) echivalent cu "a sti" (a avea stiinta despre "ceva anume" sau ... despre un "tot"). Deodata ce o ai (intri in posesia ei) nu ti-o mai poti abstrage (nu poti sa revii la momentul anterior acelei cunoasteri)".
Cunoastere" inseamna (mai intai de orice altceva) "a vorbi in cunostință de cauză", inseamnă ... profesionalism.
Cu cât mai vasta iti este cunoasterea, cu atat mai bine. Dar, oricât de ingustă ți-ar fi a ta cunoastere, trebuie sa vorbesti intotdeauna doar despre ceea ce ... efectiv cunosti.
Atunci cand oamenii vor vorbi doar in cunostință de cauză, abia atunci isi vor gasi pacea.
Poți spune că ai cunoscut o ... mare anume (să zicem ... Marea Neagră), doar după ce ți-ai scufundat cel puțin un deget in apa ei.

Oamenii se incurcă rău in termenii "virtual" si "real".
Nu poți face vorbire la modul real despre un măr decât atunci când efectiv ai "sub ochi" (la modul propriu), un mar.
Marul, pe care il avem in imaginea alaturata, nu este un mar ci ...o icoană (o reprezentare virtuala, o himera). Dintr-o imagine virtuală nu poți mânca, nu te poți nutri, nu-ți poți nutri decat gândul. Nu poți spune ca ai cunoscut un măr decât doar după ce efectiv ai muscat, te-ai nutrit efectivamente cu el.
Restul merelor din universul ăsta (in afara celui din care efectiv ai muscat) iți rămân intangibile (pana la proba contrarie).

Avem aici o altă imagine care reprezintă, virtual, apa. Si această imagine este tot o "icoană" (adica o "reprezentare virtuală").
Cu o poză ca asta, in plin desert, sub soare dogoritor, mori de sete.
Conceptul (precum: "măr" sau "apă" sau
pâine" etc)  nu este "concept obiectiv" decât atunci
când este "prezent si tangibil" propriei tale prezențe.
(Nu iți este o "prezența obiectiva" nici "vrabia de pe gard", nici "iepurele din bataia pustii" si nici "pielea ursului din padure").
Atunci cand efectuam adunarea  a "doua mere" + "doua mere" si ne da ca rezultat ... "patru mere", trebuie sa fim constienți ca avem de-a face cu o "reprezentare virtuala" si ca, nu poate fi vorba de o "reprezentare obiectiva" decat atunci cand doua mere aflate cu adevarat in posesia ta (sunt "ale tale") le alaturi altor doua mere care sunt, efectiv, "ale tale".
"Obiectivismul" (si deci "obiectivistul") nu se hraneste cu nici un gen de himera, cu nici un gen de iluzie.....



 Am gasit azi (04 mai 2013), o formula a "cunoasterii" pe care o cred mai buna decat cele pe care le-am intalnit pana azi. Sunt presat de "alte", asa ca nu o sa dezvolt subiectul dupa meritul sau ci, dupa timpul care, abia-l am.

 "Cunoasterea" are o "analogie reciproca" cu "painea", si ambele sunt constituite dintr-un aluat in compozitia caruia intra toate (100%)
"informatiile-ingredient de maxima eficienta" existente
(la ... "vreun moment dat"), in Natura.

 Analogiind cu "painea" aceste ingrediente sunt: Faina alba de grau, 100,0 ; drojdie comprimata, 2,0 ; Sare, 1,3 ; Zahar, 1,5 ; Apa, l, aproximativ 63,0 ; Maia matura (bas), care apoi se retine, 10,0 (pentru un tot (un "100%") constituind, in cazul "painii fizice" un minim 135 kg de produs).


 Sursa de informatie (in baza careia am si facut analogia):
"Tehnologia fabricarii painii".



: Varianta:

 CUNOÁŞTERE s. 1. înţelegere, percepţie, pricepere. (Proces de ~.) 2. (înv.) ştiinţă, ştire, ştiutură. (~ lucrurilor.) 3. pricepere, stăpânire. (~ mai multor meserii.) 4. posedare,
 stăpânire. (~ mai multor limbi.)  conform DEX


 Cunoastere. În filozofie, studiul cunoașterii este numit epistemologie și fillozoful Platon a dat faimoasa definiție a cunoașterii drept „convingere adevărată justificată”. Cu toate
 acestea, nu există o singură definiție a cunoașterii unanim acceptată și sunt numeroase teorii care o explică. (wikipedia)

 Conocimiento. No existe una única definición de "Conocimiento". Sin embargo existen muchas perspectivas desde las que se puede considerar el conocimiento, siendo un
 problema histórico de la reflexión filosófica y de la ciencia la consideración de su función y fundamento. (wikipedia)

Cand vorbim despre "cunoastere" pentru a-i intelege mai usor "sensul" (acestui atat greu de definit subiect) ne ajuta analogia cu afirmatia "un barbat (persoana determinata,
adica o "cunostinta") a cunoscut o femeie".
Schimband registrul, nu putem spune ca am cunoscut marea (Neagra, Mediterana sau oricare alta) decat doar dupa ce efectiv ne-am scufundat intr-a ei apa.
"Cunoasterea" (a ceva anume) nu este pe de-antregul decat daca-i intreaga (totala, completa).
Ni s-a dat perfectul exemplu cu Ahile, dar oamenii i-au ciuntit intelesul. Nefiindu-i intreaga scufundarea a ramas ... vulnerabil.
Acesta se vroia a fi mesajul "botezului" dar si in acest caz pilda cu botezul a patit ca si cea cu Ahile (adica, a avut parte de o intelegere gresita).
Nimeni nu poate ajunge sa cunoasca "tot" dar multi pot ajunge la o "buna cunoastere".
Spre un exemplu, ca sa ajungi sa cunosti o teorema (hai sa zicem "a lui Pitagora",) trebuie ... sa o stii. Odata stiuta nu mai poti face abstractie de acest "stiut".
Un mar (spre alt celebru exemplu) nu il cunosti decat doar dupa ce efectiv ai muscat din el. Dupa ce ai muscat din el, nu se mai poate abstrage acest "muscat".
Lucrurile pe care ajungi sa le cunosti sunt lucrurile pe care "le probezi".
Ca sa ajungi la stadiul de "cunoastere" in cazul unui un adevar de dimensiunea "teoremei lui Pitagora" trebuie sa ai incluse printre cele "cunoscute tie" multe alte  "adevaruri"
(mai mici si mai mititele) care "se includ"(semnul algebric "se include") in ea.
Spre exemplu 1 + 2 = 3. Efectuaindu-i proba vedem ca 3 - 2 = 1 si atunci avem evidentiat faptul ca ne aflam in fata unui indubitabil adevar.
Omul beneficiaza de cunoastere cand isi bazeaza cunoasterea doar pe "adevaruri indubitabile", doar pe "posibil".
 Am gasit azi (04 mai 2013), o formula a "cunoasterii" pe care o cred mai buna decat cele pe care le-am intalnit pana azi.
Sunt presat de "alte", asa ca nu o sa dezvolt subiectul dupa meritul sau ci, dupa timpul care, abia-l am.

 "Cunoasterea" are o "analogie reciproca" cu "painea", si ambele sunt constituite dintr-un aluat in compozitia caruia intra toate (100%)
"informatiile-ingredient de maxima eficienta" existente (la ... "vreun moment dat"), in Natura.
 Analogiind cu "painea" aceste ingrediente sunt: Faina alba de grau, 100,0 ; drojdie comprimata, 2,0 ; Sare, 1,3 ; Zahar, 1,5 ; Apa, l, aproximativ 63,0 ; Maia matura (bas), care apoi se retine, 10,0 (pentru un "100%" constituind, in cazul "painii fizice"un minim 135 kg de produs).

 Sursa de informatie (in baza careia am si facut analogia):
"Tehnologia fabricarii painii".

 (inca o) Varianta. (05.10.2013):

Natura a elaborat fiinte (individe) ce apartin (fiecare in parte) uneia din cele trei "forme de Viata":

vegetala, animala si umana.

Prin "experimentare" (culegere "de la sursa" de informatie) si prin procesarea (rafinarea) informatiilor captate fiecare din aceste "uzine" ajunge la a elabora (la randu-i) propriile-i concluzii (propriul "produs").

Dintre toate formele de viata, fiinta apartinatoare  . . .  Superreyno (dominio):Eukaryota, reino: Animalia, subreino: Eumetazoa, (sin clasif): Bilateria, superfilo: Deuterostomia, filo: Chordata, subfilo: Vertebrata, infrafilo:Gnathostomata, superclase: Tetrapoda, clase: Mammalia, subclase: Theria, infraclase: Placentalia, superorden: Euarchontoglires, orden: Primates, suborden: Haplorrhini ,infraorden: Simiiformes, parvorden: Catarrhini, (sin clasif): Euarchonta, superfamilia: Hominoidea, familia: Hominidae, tribu: Hominini, subtribu: Hominina, genero: Homo, specie: Homo sapiens . . . 

. . . .aceasta fiind corecta "formula de prezentare" a fiecaruia dintre noi, la care fiecare isi mai adauga propria-i identitate (numele, prenume, data nasterii, etc)  . . . dispune intr-o proportionalitate incomparabila (cu cea de care dispun fiintele (individe) din celelalte doua "forme de Viata") de "capacitatea de optiune", capacitate de optiune care porneste de la faza de "prezumtivitate" (coeficient "mai mare decat "0 %") pana la evidenta (coeficient de 100%) care ii permite sa se "imbrace" (invesmanteze) in "forma de viata" la care propria-i vointa o conduce.

 

Omul se naste deja animal, situat (cand se naste) precum magarul lui Buridan intre doua capite, iar cel ce vrea sa fie (sufleteste sau "in fond") o leguma (notez eu aceasta forma cu "- 1"), lucreaza (activeaza, tinde, "trage, in tot timpul") in directia asta, cel care vrea sa ramana si "in fond" asa cum este "in forma", sta pe loc (forma pe care am s-o notez cu "1") , iar cel ce vrea sa apartina in al sau fond formei "umane" (pe care am s-o notez cu "+1") simte instinctual ca are de umplut un gol imens - tot ce este cuprins intre "locul situarii" (punctul notat de mine cu "b" in aceasta imagine pe care . . .

"puțul vieții"

am botezat-o: "puțul vieții") si "+ infinit" (sau, cu alte cuvinte "infinitul de deasupra situarii lui") iar acest lucru, ca in imaginea cu "escalada" se umple numai

printr-un (principiant) fenomen de "parcurgere" la care incep sa se adauge fenomene precum fenomenul de"acumulare", acestea fiind doar un "start" (o apasare de buton) pentru un sir intreg de fenomene "intregitoare", amestec care conduce la constituirea acestei "paini" numita "cunoastere" analogic procesului de constituire a "painii" (organice)
  



Comments