Ființa umană / Ser humano

Este evident ca prin natura noastra suntem ... egali.

Numai ca, in cadrul acestei depline egalitati, unii posedam anumite abilitati intr-un grad mai mare decat altii.

Este adica ...o egalitate survenita prin compensare.

Vroiam sa spun doar ca, si in "cealalta fateta a lucrurilor" in planul pe care ... comun il numim "abstract" (desi cand vom privi lucrurile din alt unghi "abstractul" va face rocada cu "concretul", dotarile in ceea ce priveste nu ... palpabila (si ... masurabila) inteligența ci "imersiunea" ("pescajul") fiecaruia dintre noi in acel ocean pe care il formeaza acea „convingere adevărată justificată”, comun numita cunoastere.

In orice caz, "cresterea ca om" este analogica "inaltarii" corpului din eprubeta "b" deasupra "liniei de plutire".

"Fiinta umana" este un "bi-nom" ce desemneaza la fel de bine atat "individul" cat si "specia", atat "concretul mic" cat "concret mare", atat "concretul" cat si "CONCRETUL".

Despre "specie" am crezut si eu intotdeauna ca poate fi incadrata la conceptul "abstract" dar am inteles, intre timp, ca fiind "fiinta" in mod automat nu este "abstract".

Daca vorbim in "plan fizic" (al "fatetei fizice a lucrurilor") fiind acest plan un "plan palpabil", un plan al "realitatii imediate" sau, cu alte cuvinte in "plan concret", admitem

(cu evidenta usurinta) mai buna dotare a unora dintre noi pentru "alergare", a altora pentru saritura in lungime, saritura in inaltime, aruncarea greutatii, maraton, etc.

Admitem intr-adevar aceste evidente, dar uitam ca le admitem doar dupa ce am fost mai intai invinsi, proband de mici (fiecare dintre noi) eventualul culoar pe care am

putea sa iesim mai in fata si asezandu-ne (intr-un mod care nu poate fi vizibil privind lucrurile de la inaltimea 1:1 (cum o denumesc eu), dar poate fi "vazut" daca privesti lucrurile ..... din avion).

(Daca dam clic pe "link"-ul "maraton" ne aducem sub ochi imaginea unor alergatori in plin maraton.

Daca ne putem ajuta cu imaginatia sa ne postam in locul oricaruia

dintre alergatori, viziunea asupra acestei (in discutie) imagini, se schimba, trecand de la a fi o imagine captata virtual de un spectator,

dintr-un anumit unghi, la un anumit moment in timp, la a fi o viziune luata din "unghi de vedere 1:1")

Vreau sa spun ca desi .... usor-usor (odata invinsi), ne repliem pe treptele care ni se cuvin si ne asezam ordonat la o coada pe care nu o vedem (si nici nu prea vrem sa o

vedem), suntem mult mai multi cei care nu avem capacitatea sa ne admitem (fiecare lui insusi) propria noastra "determinata dimensiune" (atat si asa cum suntem), adica nu avem "capacitatea de a ne impaca cu noi insine".

Si atunci, daca nici macar in acest palpabil (deci "fizic") "plan concret" nu ramanem in limita "cotelor" pe care le avem si tindem continuu la a pune piciorul dincolo de

dimensiunea a ceea ce suntem, cand vine vorba de cealalta fața a monedei (cea de "plan abstract"), acolo ... auto-asezarea fiecaruia pe locul pe care efectiv si-l merita

este o idealizare la care nici nu are rost sa pretindem sa visam.

In privinta "imersiunii" asteia, unii dispunem de "pescajul" unei gaste, altii dispunem de "pescajul" unei mingi de plaja, altii de "pescajul" al unei ancore de vapor in timp ce doar pentru unii "apa" oceanului astuia constituie ceea ce pentru pesti inseamna apa oceanului "clasic".

"Specia" (nici una dintre ele dar in acest caz ma refer strict la cea umana) nu este o "multime abstracta", ci este o "fiinta" alcatuita "azi" din peste sase miliarde si jumatate de ... "celule" (tot la fel cum la randul ei "fiinta" la nivel de... "individ" nu este nici ea o "multime abstracta" desi e

compusa dintr-o sumedenie de "celule".

 Avem deci pentru fiecare "concept" un "concret" si un "CONCRET", unde putem sa il notam pe "concret" cu "1" iar pe "CONCRET" cu "1".

De mare ajutor ne este aci (la explicarea acestei aparent contradictii),  "Paradoxul soritilor", paradox care ne  ajuta sa intelegem (intre altele) si pe aceea ca ... si daca iei in causul palmei un "fir de nisip", si daca iei in causul palmei o "mana de nisip", si daca ai in fata ochilor tai cantitatea unui "sac de nisip", si daca ai in fata ta o "gramada (sau, o "basculanta") de nisip" sau daca te situezi in mijlocul Saharei si ai in fata ochilor un intreg "desert de nisip", in momentul in care dai sa-l arati cuiva (indicand si cu degetul) spui (pur, si simplu): "nisip" (indicand, sau nu, cantitatea).