Animalul care, asezat la mijlocul distantei dintre doua capite de fan identice, moare de foame pentru ca nu are nici un motiv sa se indrepte mai degraba intr-o directie decat
in cealalta. Referinta la magar nu exista in Sophismata lui Buridan, dar probabil ca era un exemplu folosit pentru a-l combate, o data ce el sustinea ca alegerea este intotdeauna
intarziata pana in momentul in care ratiunea decide in favoarea unui mod de a actiona si nu al altuia. Un exemplu similar, despre un caine, exista la Aristotel, in De Caelo (295 b 32).