Rumano

Ca sa-mi pot converti "gandurile (rationamentele)" in "cuvinte asezate in pagina" am nevoie sa definesc altfel de cum le-am gasit deja definite, anumite cuvinte,anumite concepte, anumite idei. 

Concepte precum "adevarul", "aproapele", "calea", "inaltare", "lumina", "traire" (ca sa dau doar cateva din exemple) eu le ințeleg altfel decat le-am gasit (in cautarile mele) expuse.

In afara de asta voi incerca sa conexez intre ele toate informatiile lasate de diversi antecesori de-ai nostri, incercand sa nu reinventez eu roata, ci eventual sa-i completez rotii niste spițe pe care le vad eu ca "fiind lipsa", spițe care sa ii dea acea rotunjime de care are nevoie o roata, pentru a fi roata.

Daca voi avea norocul sa-mi gasesc susținerea financiara necesara traiului, imi voi putea dedica timpul meu (atata cat o fi) asezarii in pagina a concluziilor personale pe care le-am tras asupra existentei (vazuta din "punctul meu de vedere").

Voi folosi cat mai puțin diacriticile pentru ca le obtin greu (cu tastatura traducatorului"Google" si pierd mult timp (dupa ce ca nici nu am).

In afara de asta imi cer anticipat scuze pentru greselile "ortografice, ortoepice si de punctuatie", domeniu in care sunt eu departe de a fi un maestru (condamnat precum vad, a ramane pe veci un neindemanatic ucenic).

Nu sunt eu "docent" ("profesional") si nu folosesc "scule" profesionale ci am crescut pe ... hobby, folosind "scule" de "bricolaj".

Printre atatea "alte", mi-a fost (si imi este) de ajutor un "dictionar de filozofie" al lui "Simon Blackburn", "DEX-ul, dictionarul RAE, "Google-ul,

Wikipedia si Internetul in general.

"Google"-ului ii multumesc (in mod deosebit) pentru suportul pe care la el l-am gasit, pentru ca desi pastrez hartiei (ca suport al  "scrisului") maxima consideratie (datorita in primul rand "palpabilitatii"), gasesc in existenta "paginii (in) web" un noroc de care mi-as fi dorit sa fi dispus antecesori ai nostri de talia unui Aristotel, Eminescu sau acel atotcuprinzator filozof care ne-a ramas in istorie (in memorie) sub "nikename"-ul de Isus, pentru ca daca ei ar fi dispus de ea as fi gasit Viata deja in forma pe care (si) eu vreau sa o fac si ma scuteau pe mine de "a-mi bate capul".

Mai fac precizarea ca prin link-urile ce le voi pune voi face trimiteri la ceea ce eu gasesc ca-mi completeza cel mai bine (la 

acel moment) ideea, chiar daca acea pagina de destinatie nu va fi in romana ci de cele mai multe ori poate fi in spaniola, iar cand nu am alta solutie, in engleza (engleza o cunosc prea putin dar imi asum riscul), asa ca cititorul, odata ajuns la acea "trimitere" isi alege singur limba care ii convine mai mult).

Sa mai adaug si ca voi incerca sa dau culoare albastra link-urilor conforme cu "pagina de destinatie" si cu rosu pe acelea care ne-conforme cu "pagina de destinatie".

In orice caz, "link"-urile nu le pun din vreun capriciu ci din "stricta necesitate", la fel cum in orientare (hai sa nu zic in cea "turistica", pentru ca eu nu ... "ma joc", ci mai degraba ca in "Hansel si Gretel" cu diferenta ca nu le pun pentru a gasi eu drumul spre inapoi, ci de a lasa semn al trecerii mele pe acolo) pun "jaloane", "indicatoare de directie", cu cea mai buna intentie de a ajuta vreunui urmator "necesitat ca si mine" sa apuce drumul asta, sa nu mai dea cu capul in aceeasi grinda, sa nu mai calce in acelasi gol, sa nu mai bajbaie la intersectii, intersectii unde sa nu mai fie nevoit sa apeleze la ..."silogismul cainelui".

 Español

Toți oamenii sunt filozofi, numai că... ca și șoferii, unii sunt amatori, iar alții... de profesie. De profesie... eu sunt șofer (și-un pic strungar). Ca amator însă, am și eu hobby-urile mele.

Ca de la amator la amator, mai (inter)schimbăm și noi câte o vorbă :)

Ca și in relația om - șoferie, și în relația om - filozofie, din totalitatea oamenilor de pe Pământ, există un număr mai redus (hai să zicem 10%) de oameni cu licență de profesioniști, există un număr mai măricel (hai să zicem 30%) de oameni cu licență de amatori, dar grosul omenirii îl constituie oamenii care, din diverse motive, nu au licență nici ca amator nici ca profesionist.

Sunt destui cei care prin diverse mijloace îi descurajează, îi dezgustă, pe cei care nu au... să aibă.

De ce asta?

Pentru că sunt mulți cei ce (pe vreo cale sau alta), vor să te aibe la mână, vor să depinzi de ei, vor să stai după ei.

Licența (că e pentru condus un vehicul sau că este pentru a gândi, a raționa, a filozofa) îți conferă o autonomie pe care, altfel, nu o ai.

Suntem, ca oameni, cu atât mai greu de dus de alții... de nas, sau cu preșul, cu cât mai mult studiem și învățăm îndatoririle.

Cunoscându-ne cât mai mulți îndatoririle, facem să existe într-o măsură mereu mai crescândă, propriile noastre (ale fiecăruia în parte), drepturi.

Mulți te vor, să le fii, ca un fel de "client la ia-mă nene", să te servească cu ceea ce tu, ai putea să te auto-servești, ca să-ți ia mălaiul.

Mie nu mi-a plăcut nicicând, nici să am pe altul la mână, nici să fiu la mâna altuia. 

Mie îmi plac oamenii liberi, iar eu devin cu atât mai liber, cu cât mai mulți oameni liberi cultiv.

Toda la persona es filósofo, pero... como los conductores, algunos son aficionados y otros ... de profesión. 

Yo mismo, de profesión... soy conductor (y un poquito tornero). Pero como aficionado, también tengo mis pasiones.

Así que, de a aficionado a aficionado, intercambiamos opiniones :)

Como en la relación entre el hombre y la conducción de vehículos, igual y en la relación entre el hombre y la filosofía, de la totalidad de las personas de la Tierra, hay un número menor (digamos, un 10%) de personas con una licencia de profesional, hay un número mayor (digamos 30%) de personas con licencia de aficionado, pero el grueso de la humanidad son personas que, por diversas razones, no tienen licencia ni para el nivel aficionado ni para el nivel profesional.

Hay muchos que por diversos medios desaniman, repugnan, a los que no tienen ... para no tener.

¿Por qué esto?

Porque hay muchos que (de una forma u otra), quieren tenerte a sus manos, quieren que dependes de ellas.

La licencia (que sea para conducir un vehículo o que sea para pensar, razonar, filosofar) te da una autonomía que, de lo contrario, no tienes.

Somos, como seres humanos, cuanto más difícil de ser llevados por otros ... por la nariz, cuanto más estudiamos y aprendemos nuestros propios deberes.

Cuanto mas sabemos nuestros deberes, cuanto mas hacemos que nuestros propios derechos, existan (en un grado cada vez mayor).

Muchos quieren que tú, seas para ellos, como una especie de "cliente que me lleve tío", que te sirva con lo que tú... te podías auto-servir, y así para llevarse ellos tu dinero.

Nunca me gustó tener a otro en dependencia de mi, ni tampoco ser yo dependiente de otra persona. 

A mi me gusta la persona libre, y yo me vuelvo cuanto más libre, cuanta más gente con inclinación a ser hombre libre, cultivo.