Domnitorul Petru I Muşat (1377 – 1391) a fost cel care a apreciat că târgul Sucevei ar fi indicat în a fi transformat în centrul economic şi administrativ al Moldovei. Acesta a hotărât ca în estul localităţii să fie ridicată o cetate, în actualul sat Şcheia, însă cum terenul era destul de alunecos, construcţia nu a putut fi finalizată.

The ruler Petru I Mușat (1377-1391) was the one who recognized that the Suceava fair would be transformed into Moldova's economic and administrative center. He decided to build a fortress in the town's east, in the current village of Scheia, but due to the slick ground, the construction could not be completed.

„Lui Vladislav, din mila lui Dumnezeu, rege al Poloniei, stăpânitor al Lituaniei şi al Rusiei şi domn al altor multor ţări, sinceră închinare de la Petru voievod al Moldovei. Facem cunoscut înaltei tale Domnii că am dat acestui adevărat pan al Varşoviei trei mii de ruble de argint frâncesc în acea greutate cu care am început să dăm de la Luţc şi le-am dat pe toate în Suceava. În această scrisoare sînt 3 mii de ruble de argint frâncesc; pentru aceasta facem această scrisoare pentru trei mii, iar scrisoarea Domniei tale este făcută pentru patru mii la Lăsatul Secului. Rugăm pe Domnia voastră să faceţi altă scrisoare, ca şi aceasta ce o scrieţi, dar nu pe 4, ci pe 3 mii, sub pecetea regală. Cine ne va aduce zapisul pe trei mii aceluia îi vom da cartea voastră ce e scrisă pentru patru mii. Şi s-a scris cartea, în cetatea Sucevei, luni, în prima săptămână a Postului, sub pecetea noastră, în anul naşterii Domnului 1000 şi 388”, se arată în primul document în care se vorbeşte despre Cetatea Sucevei.

"To Vladislav, by the grace of God, king of Poland, ruler of Lithuania and Russia, and lord of many other countries, honest worship from Petru Voivode of Moldavia. We inform your highness that we have given this true pan of Warsaw three thousand rubles of French silver in that weight with which we started giving from Luţc, and we gave them all in Suceava. There are 3000 rubles of silver brake in this letter; for this, we make this letter for three thousand, and the letter of your reign is made for four thousand to leave the sec. We request that your reign issue another letter like this one, but this time under the royal seal, not 4, but 3 thousand. Whoever brings us the snow on the three thousand, we will give your book what is written for the four thousand. And the book was written on Monday, in the first week of the post, under our seal, in the year of the birth of the thousand and 388, as shown in the first document in which the fortress of Suceava is spoken, as shown in the first document in which the fortress of Suceava is spoken.

„Văzând păstorii că seceta nu mai încetează şi temându-se ca nu cumva să le piară turmele, unica lor avere, de sete şi de foame, se retraseră cu dânsele de la şes în sus spre codru (...). Păstoritul, cum dete cu ochii de poienile acelea, bucuria lui!… Să fi prins pre Dumnezeu de-un picior şi nu i-ar fi părut aşa de bine!… Deci prinsă îndată a căuta în dreapta şi-n stînga ori de nu se află şi apă printr-însele. Şi umblînd el aşa în colo şi-n coace, cât timp va fi îmbiat, dă de-o dată peste o apă mare, care curgea alene la vale. Era Suceava (...).

"When the shepherds realized the drought was not over, and they were afraid of losing their flocks, their only wealth, thirst, and hunger, they retreated from the plains to the woods" the story goes. The shepherd looked at those meadows, and his joy was obvious! ... To have caught God by one leg and it would not have appeared so good! So he found himself looking to the right and left, maybe there was some water among them. And while he was still wandering, he suddenly came across a great river that was flowing down the valley. It was Suceava (...).

Şi-acest pod încă se slobozia numai atunci când avea să iasă sau să intre cineva în cetate. De altmintrelea sta mai totdeauna ridicat, cu deosebire noaptea, precum şi atunci cînd se apropia vreun duşman de cetate şi voia să între cu puterea în nuntru. Şi aşa s-a întemeiat oraşul Suceava, care lung timp a fost scaunul domnitorilor români, fala şi podoaba Moldovei!”, a arătat Simion Florea Marian.

And this bridge was still free when someone would exit or enter the city. Otherwise, it would always stay up, especially at night, as well as when an enemy was approaching and wanted to enter with force. "And thus the city of Suceava was founded, which for a long time was the seat of the Romanian rulers, the glory and adornment of Moldova!" Simion Florea Marian explained.