Embedded Files
RO-MD Transnational Educational Project - It is all about legends and a translegendary friendship
Florile de cireș simbolizează fertilitatea, fericirea și sărbătoarea. În Japonia, ele sunt considerate flori naționale și întruchipează frumusețea, curtoazia și modestia. Florile de cireș sunt simboluri ale efemeritații și trecerii rapide a vieții, ale vieții războinicilor samurai, dedicați până la sacrificiu unei cauze; sunt asociate vizual ori poetic cu norii și zăpada, dar reprezintă și un semn al norocului, o emblemă a dragostei și afecțiunii.
Cherry blossoms symbolize fertility, happiness, and celebration. In Japan, they are considered national flowers and embody beauty, courtesy, and modesty. Cherry blossoms are symbols of the ephemerality and the rapid passage of life, of the life of samurai warriors, dedicated to the sacrifice of a cause; they are visually or poetically associated with clouds and snow, but they are also a sign of good fortune, an emblem of love and affection.
Odată cu echinoxul de primăvară și mărirea imperceptibilă dar fatidică a zilelor, frigul iernii își pierde vigoarea iar razele soarelui mângâie pomii, îndemnându-i să-și dea la iveală gingașele, imaculatele flori. Florile de cireș (sakura) explodează primele în nuanțe strălucitoare de roz și alb, în această perioadă Japonia devenind „țara florilor de cireș”.
With the spring equinox and the imperceptible but fateful growth of the days, the cold of winter loses its vigor and the sun's rays caress the trees, urging them to reveal their delicate and immaculate flowers. Cherry blossoms (sakura) are the first to explode in bright shades of pink and white, Japan becoming "the land of cherry blossoms" during this period.
Credits Monica Lepcaliuc_RO
Unul din motivele pentru care „sakura” sunt atât de apreciate constă în scurta perioadă de timp în care florile rezistă în crengile cireșului. Credința buddhistă asemuie vremelnicia și frumusețea vieții cu cele ale florilor de cireș. Petalele florilor de cireș se desprind de caliciu la numai două-trei zile de la apariție, iar această scurtă dar magnifică existență a fost reprezentativă pentru spiritul și credința războinicilor samurai și a dorinței lor de a se sacrifica pentru o cauză nobilă.
One of the reasons why "sakura'' is so appreciated is the short period of time that the flowers grow on the cherry branches. Buddhist faith compares the transience and beauty of life to those of cherry blossoms. The petals of the cherry blossoms break away from the calyx only two to three days after their appearance, and this short but magnificent existence was representative of the spirit and faith of the samurai warriors and their desire to sacrifice themselves for a noble cause.
Luptătorii japonezi iși comparau cele câteva ore de glorie dintr-o bătălie cu viața scurtă a florilor de sakura. Traiul samurailor, dedicați trup și suflet stăpânilor lor, era asemănată cu frumusețea de scurtă durată a florilor de cireș. Atât de strânsă a fost această asociere, încât se spune că un samurai din perioada Kamakura, care își conducea trupele către câmpul de luptă, era în stare să își oprească marșul în cazul în care avea de trecut printr-o zonă acoperită cu cireși înfloriți; pătrunderea într-o astfel de regiune echivala cu o profanare a florilor de cireș. Poate că, din această cauză, străvechile castele japoneze sunt înconjurate de întinse plantații de cireși.
Japanese fighters compared their few hours of glory in a battle to the short life of sakura flowers. The life of the samurai, dedicated body and soul to their masters, was compared to the short-lived beauty of cherry blossoms. So close was this association that it is said that a samurai from the Kamakura period, who led his troops to the battlefield, was able to stop his march if he had to pass through an area covered with cherry blossoms; entering such a region was like a desecration of cherry blossoms. Perhaps, because of this, the ancient Japanese castles are surrounded by extensive cherry plantations.
Tot așa, celebrii Kamikaze, piloții japonezi care se angajau în misiuni sinucigașe în timpul celui de-al doilea război mondial, luau cu ei în carlingă o creangă de cireș sau își pictau flori de cireș pe aripile avionelor. Iar în timpul expansiunii colonialiste japoneze, pe teritoriile noi ocupate erau plantați pomi de cireș, semnificând noi spații intrate sub stăpânirea Japoniei.
Similarly, the famous Kamikazes, the Japanese pilots who engaged in suicide missions during World War II, took a cherry branch with them in the cockpit or painted cherry blossoms on the wings of airplanes. And during the Japanese colonialist expansion, cherry trees were planted in the newly occupied territories, signifying new spaces under Japanese rule.
Credits Marina Sașco_MD
Credits Monica Lepcaliuc_RO
O celebră legendă japoneză povestește de ce cireșii din orasul Nago din Okinawa sunt cei dintâi din lume care înfloresc în fiecare primavară… În vremuri străvechi, un țăran sărac își ducea zilele de azi pe mâine alături de soția sa și de cățelușul lor, numit Chintin („micuțul”). Acest câine foarte credincios, care îl însoțea pretutindeni pe țăran, era iubit atât de stăpânul său cât și de nevasta lui. Un vecin răutăcios și ranchiunos îl spiona pe țăran cât era ziua de lungă.
A famous Japanese legend tells why the cherry trees in the city of Nago in Okinawa are the first in the world to bloom every spring... In ancient times, a poor peasant used to live day by day with his wife and their puppy, called Chintin ("the little one"). This very faithful dog, who accompanied the peasant everywhere, was loved by both his master and his wife. A mischievous and resentful neighbour was spying on the peasant all day long.
Într-o zi, Chintin, aflat în curtea stăpânului său, a început să latre zgomotos și să sape pământul cu lăbuțele. Țăranul s-a uitat la el și și-a zis „Aha, ai găsit ceva și vrei să te ajut să îl dezgropi”; apoi, și-a luat sapă și a răscolit pământul până când, în țărână, a început să strălucească o mulțime de aur. Desigur, stăpânul lui Chintin a fost în culmea fericirii, iar vecinul a văzut tot ce s-a întâmplat…
One day, Chintin, in his master’s yard, began barking loudly and digging the ground with his nose. The peasant looked at him and said, "Aha, you found something and you want me to help you dig it up"; then he took his hoeand ransacked the earth until a lot of gold began to shine in the dirt. Of course, Chintin's master was at the height of his happiness, and the neighbour saw everything that had happened...
A doua zi, lacomul vecin a bătut la ușa țăranului, l-a rugat pe acesta să-i dea cu împrumut câinele, iar cererea i-a fost îndeplinită. Vecinul l-a postat pe cățel în curtea lui și, sub amenințarea bătăii, i-a ordonat câinelui să îi găsească aur. Chintin a adulmecat cu atenție peste tot, iar după o vreme a început să latre și să scormonească pământul. Vecinul și-a luat pe dată sapa și a adâncit-o în pământ până când a dat peste o grămadă de gunoi urât mirositor. Înnebunit de furie, omul a bătut cățelul până l-a omorât.
The next day, the greedy neighbour knocked on the peasant's door, asked him to lend him the dog, and his request was fulfilled. The neighbour posted the puppy in his yard and ordered the dog to find him gold under threat of beating. Chintin sniffed carefully everywhere, and after a while began barking and digging the earth. The neighbour took his hoe at once and plunged it into the ground until he came across a pile of smelly garbage. Distraught, the man beat the dog to death.
Atunci când țăranul s-a dus să-l recupereze pe Chintin, vecinul i-a zis că i-a omorât câinele. Îndurerat, țăranul a luat trupul neînsuflețit al cățelușului și l-a îngropat, împreună cu soția sa, după care a plantat peste mormânt un arbore de pin. Soții au îngrijit pinul, iar acesta, odată cu anii, a devenit mereu mai înalt.
When the peasant went to retrieve Chintin, the neighbour told him he had killed his dog. Grieving, the peasant took the puppy's lifeless body and buried it, along with his wife, and then planted a pine tree over the grave. The spouses cared for the pine tree, and over the years it became taller.
Într-o zi, țăranul i-a spus soției lui: „Îți mai aduci aminte ce mult îi plăceau lui Chintin prăjiturile din orez? Ce-ar fi să tăiem pinul și să facem din lemnul lui o piuă mică în care să poți prepara orezul?” Zis și făcut. Când piua a fost gata, iar nevasta a început să fărâmițeze orezul pentru prăjituri, a început să iasă din piuă nimic altceva decât aur; pe măsură ce femeia bătea mai mult orezul în piuă cu atât mai mult aur ieșea la iveală.
One day, the peasant said to his wife, "Do you remember how much Chintin liked rice cakes? Why don't we cut the pine and make its wood a small pit where you can prepare the rice?" Said and done. When the pit was ready, and the wife began to crumble the rise for the cakes, nothing but gold began to come out of the pit; the more the woman beat the rice in the pit, the more gold came to light.
Desigur, furișat la fereastră, vecinul a văzut tot ce se întâmplase, așa că, după o vreme, a venit să ceară cu împrumut piua. Atunci când a ajuns acasă, vecinul i-a spus soției sale că aceasta era o piuă fermecată și cei doi au pus în ea orez, după care au început să îl fărâmițeze cu râvnă, însă, în locul aurului, a apărut un gunoi puturos. Plin de mânie, vecinul a aruncat piua în soba din bucătărie și a lăsat-o să ardă.
Of course, sneaking out the window, the neighbour saw everything that had happened, so, after a while, he came to borrow the pipt. When he got home, the neighbour told his wife that this was an enchanted pit and the two filled it with rice, and then they began to crush it with lust, but instead of gold, nifty garbage appeared. Filled with anger, the neighbour threw the pit into the kitchen stove and let it burn.
Când țăranul a venit să-și ia bunul înapoi, vecinul i-a mărturisit ce făcuse. Țăranul i-a cerut, atunci, să îi dea înapoi măcar cenușa în care se transformase piua. Întors acasă, el și-a găsit nevastă în grădină și i-a zis :”Îți mai aduci aminte cat de mult îi plăceau lui Chintin pomii de cireș? Cum se mai juca sub ei și se odihnea la umbra lor? ” Țăranul a contemplat cireșii, apoi a presărat o parte din cenușă la rădăcinile lor, iar pomii au înflorit, ca prin minune, dintr-o dată.
When the peasant came to get his property back, the neighbour confessed to him what he had done. The peasant then asked him to give back at least the ashes in which the pin had turned. Back home, he found his wife in the garden and said "Do you remember how much Chintin liked cherry trees? How he played under them and rest in their shadow? " The peasant contemplated the cherry trees, then sprinkled some of the ashes at their roots, and the trees flourished, miraculously, all of a sudden.
Credits Georgiana Bivol_RO
Credits Georgiana Bivol_RO
Credits George Bîrgoan_RO
Zvonul despre cireșii țăranului, care înfloriseră înaintea tuturor celorlalți, s-a răspândit peste tot. Prințul care stăpânea acele meleaguri, mâhnit că cireșii din livada lui nu dăduseră încă floare, s-a dus la țăran și l-a rugat să îi dea ajutor. Fără să stea pe gânduri, țăranul a aruncat restul de cenușă în livada stăpânului său, și toți cireșii au înflorit. Recunoscător, prințul l-a înnobilat pe țăran și l-a făcut și mai bogat decât era. Din acea zi, cireșii din Nago sunt cei dintâi din lume.
The rumour of the peasant's cherry trees, which had flourished before all the others, spread everywhere. The prince who ruled those lands, grieved that the cherry trees in his orchard had not yet blossomed, went to the peasant and asked him to offer him help. Without thinking, the peasant threw the rest of the ashes into his master's orchard and all the cherry blossomed. Grateful, the prince ennobled the peasant and made him even richer than he was. From that day on, the cherry trees of Nago are the first in the world.
O altă legendă spune, despre cultul florilor de cireș din Japonia, că este legat de muntele Yoshino și de Ko-no-hana-sakuya-hime, prințesa florilor de cireș. Potrivit mitologiei japoneze, această prințesă, fiică a zeului muntelui Ohoyamatsumi, și-a întâlnit viitorul soț, zeul Ninigi, pe țărmul mării, prilej cu care cei doi s-au îndrăgostit unul de celălalt.
Another legend says, about the cult of cherry blossoms in Japan, that it is related to Mount Yoshino and Ko-no-hana-sakuya-hime, the princess of cherry blossoms. According to Japanese mythology, this princess, the daughter of the mountain god Ohoyamatsumi, met her future husband, the god Ninigi on the shore of the sea, on which occasion the two fell in love with each other.
Inițial, Ohoyamatsumi nu a fost de acord să-i acorde lui Ninigi mâna lui Ko-no-hana-sakuya-hime, propunându-i, în schimb, să se căsătorească cu o altă fiică a lui, pe nume Iwa-Naga. În cele din urmă, cei doi îndrăgostiți s-au căsătorit, dar din cauză că Iwa-Naga, zeița stâncii și a pietrelor, fusese refuzată de către divinul pețitor, viețile oamenilor au devenit scurte și gingașe asemeni florilor de cireș, în loc să fie lungi și rezistente precum pietrele.
Initially, Ohoyamatsumi did not agree to grant Ninigi the hand of Ko-no-Hana-Sakuya-hime, proposing instead to marry another daughter of his named Iwa-Naga. Eventually, the two lovers married, but because Iwa-Naga, the goddess of the rock and stones, had been denied by the divine suitor, people's lives became short and delicate just like cherry blossoms, instead of long and enduring like stones.
Translated by
Solo 18 - Guardian Angel - Bivol Georgiana
Credits Monica Lepcaliuc_RO
Page updated
Google Sites
Report abuse