Embedded Files
RO-MD Transnational Educational Project - It is all about legends and a translegendary friendship
Încă din cele mai vechi timpuri s-au tot purtat zvonuri printre oameni că prin unele locuri din munţii ce înconjoară satul Putna ar exista comori, ascunse de cine ştie cine, nedescoperite. Până după primul război mondial oamenii au tot scormonit prin văgăuni şi locuri mai dosnice, despre unele ducându-se vestea că s-ar fi găsit urme şi chiar bani de aur ascunşi de vreun haiduc, vreun hoţ sau vreun fugar care n-a mai apucat a se întoarce pierzându-și urma prin alte locuri. Cel mai des a fost pomenit numele haiducului Darie, despre care este ştiut că l-au purtat des paşii prin locurile Putnei.
Since the earliest times, there were rumors among people as, in some places mountains that surround the village of Putna, would be treasures, hidden by who knows whom, yet undiscovered. Until after the First World War people kept burrowing through the backwoods and hidden places About some of these places news spread that there were tracks found, and even gold money hidden by some outlaw, some thief, or some runaway who didn't get to come back as they had to lose their track throughout other places. Most often the name of the outlaw Darie was mentioned, whose steps often carried him through the places of Putna, as it is told.
Putna a fost vizitată şi de hoţi care în 1844 au prădat biserica satului, iar prin 1845 au prădat din nou mănăstirea jefuindu-i şi pe călugări de bani; aceştia, hoţii, au fost descoperiţi şi predaţi justiţiei. Hoţii de drumul mare care jefuiau caravanele ce transportau mărfuri pe drumul „împărătesc", ce lega Lembergul de Suceava prin Cernăuţi şi Siret, nu este exclus să-şi fi ascuns şi ei comorile în preajma Putnei, din prăzile jefuite, mai ales când erau din părţile locului.
Putna was visited by thieves who looted the church of the village in 1844, and around 1845 they looted the church again, robbing the monks of their money, too. These thieves were discovered and brought to justice. The highwaymen who used to rob the caravans that transported wares on the "imperial" road which connected Lemberg with Suceava via Cernăuți and Siret are not excluded to have also hidden their treasures from plundered spoils somewhere around Putna, especially if they were from the parts of the place.
Din spusele bătrânului Mihai Caba a lui Ţâlică, auzite de la bunicul său Petre Caba a lui Bodrângă, existau pe vremuri două feluri de hoţi: hoţi care furau o singură dată în viaţa lor, când puteau da o lovitură zdravănă, pe care nu-i ştia nimeni şi nici nu-i bănuia - din aceştia au fost pe vremuri şi la Putna câţiva, pe care, chiar dacă-i bănuia cineva, nu-i demasca pentru că nu se legau de vreun gospodar din sat, loviturile le dădeau prin alte părţi ca să nu fie prinși. Haiduc în părţile noastre a fost numai Darie cu câţiva voinici în ceata lui cu care atacau, cum este ştiut, numai pe cei avuţi şi bunurile luate le împărţea celor nevoiaşi.
According to the words of the old man Mihai Caba of Țâlică, as heard from his grandfather Petre Caba of Bodrângă, in the old days there were two types of thieves: thieves who stole only once in their lifetime when could strike big, whom no one knew and suspected. There were a few of this type in Putna in the old days, whom, even if suspected, no one exposed because they did not connect with any householder in the village, they would strike in other parts of the county so as not to be caught. Outlaw in our parts was only Darie with a few strongmen in his band with whom they attacked, as it is known, only the wealthy and distributed the taken goods to the needy.
De numele haiducului Darie sunt legate multe locuri din împrejurimile Putnei. Eudochia lui Dumitru Cenuşă născută în 1892 a povestit că toate dealurile Putnei, de când ţine ea minte, au fost scormonite de oameni care n-aveau linişte nici somn, cu gândul numai la comori. Mult râvnita comoară despre care a spus şi Vasile Andrieş a lui Scridon, n. 1893, ar fi fost cea îngropată de Darie în Priluca lui Arsenie de lângă Măgura Mare. În ceata lui se spune că Darie ar fi avut şi un ţigan căruia i-a venit odată rândul să păzească comoara. Darie le punea cinstea la încercare, fiecare depunând jurământ că nu se va atinge de comoară. Ţiganul, lacom, nu s-a răbdat şi a „ciordit" ceva din comoară. Darie, observând, n-a mai stat mult pe gânduri şi i-a tăiat capul pe care l-a aşezat pe comoară s-o păzească.
The name of the outlaw, Darie, is connected to many places around Putna. Dumitru Cenușă's Eudochia, born in 1892, told that all the hills of Putna, for as long as she can remember, were hunted by people who had no peace or sleep, thinking only of treasure. The much-coveted treasure mentioned by Vasile Andrieș of Scridon, born in 1893, would have been the one buried by Darie in Arsenie's Priluca in the vicinity of Măgura Mare. It is said that Darie also had a gypsy in his band, who once had his turn to guard the treasure. Darie put their honour to the test, each swearing that they would not touch the treasure. The gypsy, being greedy, did not withhold himself and "snapped" something from the treasure. Darie, noticing, didn't even stop to think and cut off his head, which he placed on the treasure to protect it.
Împrejurările nu i-ar mai fi permis lui Darie a se abate pe la locul unde era comoara şi aceasta ar fi rămas neatinsă de-a lungul vremurilor. Oamenii care descopereau locul, văzând capul ţiganului şi mai târziu numai scăfârlia, fugeau cât îi ţineau picioarele zicând că-i locul dracului. Eudochia lui Dumitru Cenuşă a mai povestit: „Bărbatul meu prin 1920, s-a dus în căutarea acelei comori, luând cu el şi un călugăr de la mănăstire să sfinţească locul. Dar se vede lucru că a călcat doar pe acel loc fără a-l nimeri, căci noaptea i s-au arătat în vis patru draci care i-au poruncit să nu mai umble după comori. De atunci piciorul lui n-a mai călcat prin Măgura şi nici nu s-a mai gândit la comori.
Circumstances would not have allowed Darie to stray to the place where the treasure was and it would have remained untouched throughout the ages. The people who discovered the place, seeing the gypsy's head and later only the scrabble, ran as fast as they could saying that it was the place of the devil. Dumitru Cenuşa's Eudochia also told: "My husband, around 1920, went in search of that treasure, taking with him a monk from the monastery to consecrate the place. But it seems that he only stepped on that place without finding it because, at night, four devils appeared to him in a dream and ordered him to stop searching for treasures. From then on, he never set foot in Măgura, nor did he think about treasures anymore."
Multă vreme s-a vorbit că şi sus pe Solotruc (dealul de piatră) sunt ascunse comori. Povesteşte Gh. Fodor, n. 1903, că fiind copil, l-a luat tatăl său împreună cu unchiul său Toader Fodor şi au pornit într-o bună zi să sape pe unde li s-a părut că pământul sună a gol. Şi tot săpând au dat într-un loc de o groapă cu un perete zidit din piatră. Şi-au dat seama c-au nimerit pivniţa despre care auzise din bătrâni c-ar fi existat şi căreia i se spunea „bordeiul lui Darie".
For a long time, it was said that, up on Solotruc (stone hill), there were treasures hidden. Gh. Fodor, born in 1903, tells that when he was a child, his father took him and his uncle Toader Fodor and set out one day to dig where they thought the ground sounded hollow. And, while digging, they found a pit with a stone wall. They realized that they had found the cellar they had heard about from the elders that existed and that was called "Darie's hut".
În groapă au găsit o mătură de cetină uscată, legată cu sârmă şi alte urme că ar fi locuit cineva odată. Obiectul mai important pe care l-au găsit a fost o tavă mare din metal pe care au curăţat-o într-o margine cu poala sumanului şi au văzut că luceşte, iar când au ciocănit-o, au observat că avea un sunet plăcut. Tava era de formă lunguiaţă şi la capete avea câte o toartă. S-au socotit ei mult la ce ar putea folosi, că nu era nici tigaie, nici oală să poată fierbe ceva în ea. În cele din urmă, băiatul a luat-o şi a dus-o nemţoaicii Rezla lui Sepel, care i-a spus că o va folosi pentru surcelele de aţâţat focul şi i-a dat pe ea o pătrare de cartofi. Mult s-a mirat şi tata lui cum de i-a dat atâţia cartofi pe aşa un lucru de nimic. „Bună nemţoaică!".
In the pit, they found a dry cetin broom, tied with wire, as well as other traces that someone had once lived there. The most important object they found was a large metal tray which they cleaned in a corner with the suman's lap and saw that it was shining. When they knocked on it, they noticed that it had a pleasant sound. The tray had an elongated shape and had a handhold at each end. They thought a lot about what they could use it for because it was neither a pan nor a pot to boil anything in it. Finally, the boy took it and gave it to the German Rezla Sepel who told him that she would use it for fire starters and gave him a square of potatoes. His father was very surprised at how many potatoes she had given him so for such a trivial thing. "Good German!".
Se spune că Darie şi-ar fi zidit şi pe pârâul Alunişului o pivniţă ale cărei urme sau văzut până nu demult. După tăierea pădurii, pivniţa s-a surpat, dar locul a rămas până astăzi numit „ascunzătoarea lui Darie". În poiana „Cămări" care a fost a lui Dumitru Scântei unde avea mai multe cămări după care şi-a luat numele şi poiana, îşi ascundea şi Darie prăzile luate de la ciocoi pe care le împărţea la săraci.
It is said that Darie also built a cellar on the Alunişul stream, the traces of which hadn’t been seen until recently. After the cutting of the forest, the cellar was damaged, but the place is still called "Darie's hiding place". In the clearing "Cămări'' (pantries) which belonged to Dumitru Scântei and where he had several pantries after which the clearing had been called, Darie used to hide the prey taken from boyars and which he distributed to the poor.
Mai este cunoscută povestea lui Darie care a ajutat pe o văduvă sărmană cu copii mulţi şi care n-avea vacă. Darie i-a dat o sumă de bani şi a trimis-o în târg la Rădăuţi spunându-i să-și cumpere cea mai frumoasă vacă şi să-i plătească vânzătorului oricât ar cere pe ea. A stat şi el pe aproape. Femeia a cumpărat vaca, a dat banii şi a plecat bucuroasă acasă. Darie, undeva la o răspântie, a ţinut calea vânzătorului luându-i toţi banii, spunându-i că a luat prea mulţi bani de la o femeie săracă.
There is another story according to which Darie helped a poor widow with many children who didn't even have a cow. Darie gave her a sum of money and sent her to the market in Rădăuţi telling her to buy the most beautiful cow and pay the seller whatever he asks for it. He stayed close to watch. The woman bought the cow, gave the money, and went home happy. Somewhere at a crossroads, Darie came in the seller's way and took all his money, telling him that he had charged a poor woman too much.
Au fost şi cazuri când zvonurile despre comori s-au adeverit. Povesteşte Lazăr Timiş, n. 1889, că înainte de 1900 Vasile a Diliţoaiei care stătea argat la un neamţ bogat, a descoperit undeva nişte bănuţi galbeni, lucitori, pe care i-a dat stăpânului spunându-i: „Uite ce „bumbişori", am găsit, n-ar fi bine să ţintuim hamurile cailor cu ei?" Stăpânul s-a prefăcut a nu se mira zicând că are dreptate. L-a luat pe argat să-i arate şi lui locul unde a găsit „bumbişorii". Acolo i-a făcut drum acestuia în altă parte el rămânând să mai sape locul. Vasile l-a tot întrebat pe stăpân când ţintuieşte hamurile, dar stăpânul nu găsea niciodată timp pentru treaba asta.
There were also cases when rumors about treasures came true. Lazar Timiş, b. 1889, tells that, before 1900, Vasile a Diliţoaia, who was a servant at a rich German, discovered somewhere some yellow, shiny pennies, which he gave to his master, saying: “Look what I found, wouldn't it be good to nail the harnesses of the horses with them?” The master pretended not to be surprised saying that he was right. He took the servant to show him the place where he had found the little buttons. There he sent the servant somewhere else, and he stayed to dig the place. Vasile kept asking the master when he was pinning the harnesses, but the master never found time for this job.
Costan Schipor, n. 1895, povesteşte că un bogătan din neamul Bruţacenilor avea de argat pe un băieţandru din Vicov cu numele Pricopie Bălici, poreclit „Chioru". Acesta a descoperit într-o groapă din poiana Sihăstrie bănuţi galbeni pe care i-a dus stăpânului. În acea seară stăpânul i-a dat argatului mâncare bună, l-a lăudat pentru vrednicia lui. Cât despre monedele găsite s-a prefăcut a zice că-s nişte tinichele. A doua zi şi-a făcut drum cu argatul la locul unde a găsit „tinichelele", pe băiat trimiţându-l acasă cu porunca să facă nu ştiu ce treabă şi el s-a apucat să sape locul până a descoperit toată comoara cu care a făcut apoi avere.
Costan Schipor, born in 1895, tells that a rich man from the Bruţaceni clan had a boy servant from Vicov named Pricopie Bălici, nicknamed "The Blind". He discovered yellow pennies in a pit in the Sihăstrie clearing and took them to his master. That evening the master gave the servant good food and praised him for his worth. As for the coins he found, he pretended to say they were only tins. The next day he took the servant to the place where he had found the "tinches", sending the boy home with the order to do some kind of work, and he began to dig the place until he discovered all the treasure with which he then made a fortune.
S-a povestit mult şi s-a făcut haz pe socoteala lui Crăciun Cenuşă şi a lui Scântei Coroamă care prin 1890-1895 au descoperit într-un huciag din Sihăstrie o ulcică plină cu bănuţi de aur şi argint pe care i-au cercetat cu luare-aminte şi, văzând că nu sunt bani „îmblători", i-a predat la primărie, neavând ce face cu ei.
Much has been said and made fun of Crăciun Cenuşă and Scântea Coroama who, around 1890-1895, discovered in a hut in Sihăstrie an urn full of gold and silver coins, which they analyzed carefully and, seeing that it was not "implantable" money, they handed it over to town hall, considering it had no value.
Translated by:
Team 03 - Black Wings - Standolariu Diana & Antohi Ruslana
Page updated
Google Sites
Report abuse