= totalitatea metodelor de cercetare și cunoaștere într-un domeniu
= a da o formă definitivă unei idei, text, obiect...
= expunere oratorială sau scrisă
= bazat pe metodele științei: observația, raționamentul, ipoteza (explicația provizorie), experimentul, teoria, tehnologia
documentare - descoperirea și colectarea informațiilor
prelucrarea informațiilor
organizarea informațiilor
existența unor cunoștințe anterioare
text clar, verificabil, precis
lectură: atentă, lentă, supusă reflecției
lucrări parcurse
lucrări consultate
surse adiacente
faze: anterioară, concomitentă, finală
fișe de lectură științifică: sursa + idei de conținut
integrarea bibliografiei în lucrarea științifică
referatele - un bun exercițiu de conținut și formă
Componenta logică. Caracteristici: fiecare paragraf este legat de cel precedent, direct sau indirect, continuându-l în sens.
Structura piramidală. Piramida se întoarce cu susul în jos, pentru că în baza sa largă, adică de la început, autorul pune toate informațiile de bază.
Structura întrebărilor frecvente (FAQ/ frequently asked questions). În fiecare paragraf există o singură pereche - întrebarea și răspunsul.
Structura combinată
1. Ipoteza: teza de pornire; opinia personală
2. Argumentarea: enunțare, dezvoltare, exemplificare
3. Concluzia: reluarea ideii, fără argumentare
... reprezintă un mijloc de a demonstra un punct de vedere privitor la o anumită temă. Scopul argumentării este acela de a convinge cititorul să ofere crezare opiniilor expuse.
argument: „Un argument e menit să determine a lua o decizie practică, în viața reală, a face o acțiune sau a o evita.”
Surse bibliografice:
COMAN, Mihai (coord.) – Manual de jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare, vol.I-II, Iaşi, Polirom, 1999
DUŢICĂ, Gheorghe – Alegerea temei: concept, metodologie, cazuistică, suport curs, format electronic
ECO, Umberto – Cum se face o teză de licenţă, Iaşi, Polirom, 2006
FERREOL, Gilles; FLAGEUL, Noel – Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi, Polirom,1998
GRAFF, Gerald, Cathy Birkenstein – Manual pentru scrierea academică: Ei spun/Eu spun, Piteşti, Paralela 45, 2015
JORDAN, R.R. – Academic writing course,Collins study skills in english, Collins, London and Glasgow, 1980, 1989
NUNAN, David – Introducing writing, Londra, Penguin English, 1993
NEACŞU, Ion – Metode şi tehnici de învăţare, Bucureşti, Editura Militară,1990
ŞERBĂNESCU, Andra – Cum se scrie un text (Introducere în tehnica redactării), (Ediţia a III-a), Iaşi, Polirom, 2005
Cum trebuie prezentată o lucrare de doctorat?
Prezentarea unei lucrări de doctorat este un moment important în procesul de susținere, iar aceasta trebuie să fie bine organizată, clară și convingătoare. Iată câteva aspecte esențiale care trebuie luate în considerare pentru o prezentare de succes:
Introducere: Prezintă tema și relevanța acesteia. Explică de ce este importantă cercetarea ta și ce problemă vizează să rezolve. Include ipotezele, scopurile și obiectivele cercetării.
Metodologia: Descrie metodele de cercetare utilizate. Aceasta ar trebui să includă tehnicile de colectare a datelor, metodele de analiză și justificarea pentru alegerea lor.
Rezultate: Expune cele mai importante rezultate obținute din cercetare. Utilizează grafice și tabele pentru a evidenția datele relevante, dar explică-le concis.
Discuție: Analizează rezultatele și explică relevanța lor în contextul domeniului de cercetare. Compară cu alte studii și subliniază contribuțiile originale.
Concluzii: Sumarizează principalele concluzii și implicațiile acestora pentru domeniul tău. Poți menționa, de asemenea, posibile direcții pentru cercetări viitoare.
Întrebări: Fii pregătit să răspunzi la întrebările comisiei. Este important să ai o înțelegere profundă a lucrării tale și să poți discuta despre punctele slabe și provocările întâlnite.
Slide-uri PowerPoint: Slide-urile trebuie să fie clare, aerisite și să conțină punctele esențiale. Evită aglomerarea de text și folosește imagini, tabele și grafice pentru a explica vizual informațiile.
Designul: Alege un design simplu și profesional, evitând culorile stridente sau fonturile dificil de citit.
Numărul de Slide-uri: În general, pentru o prezentare de 30 de minute, ar trebui să ai în jur de 20-25 de slide-uri, fiecare conținând informații esențiale.
Claritate și Concizie: Folosește un limbaj clar și evita jargonul excesiv. Prezentarea trebuie să fie ușor de urmărit pentru membrii comisiei care nu sunt experți direcți în subtema ta.
Structurarea Ideilor: Asigură-te că prezentarea urmează o ordine logică și că fiecare secțiune este conectată fluent cu următoarea.
Tonul și Ritmul: Păstrează un ritm constant, nu prea rapid, și un ton profesionist, dar nu robotic. Fii natural și sigur pe tine.
Cronometrează-ți Prezentarea: Repetă prezentarea de câteva ori și cronometrează-te pentru a te asigura că te încadrezi în timpul acordat.
Gestionarea Întrebărilor: După prezentare, va urma o sesiune de întrebări din partea comisiei. Ascultă cu atenție întrebările și răspunde clar și la obiect, chiar dacă nu ai un răspuns exact.
Contact Vizual: Păstrează contactul vizual cu membrii comisiei pentru a demonstra implicarea și încrederea în propria lucrare.
Limbaj Corporal: Fii calm, evită mișcările nervoase sau agitate. Postura corectă și gesturile moderate vor arăta control și profesionalism.
Dosar sau Document Suplimentar: Poți pregăti un dosar cu materiale suplimentare (de exemplu, grafice detaliate sau bibliografie) în caz că sunt cerute informații suplimentare.
O prezentare bine pregătită și clară îți va crește șansele de a impresiona comisia și de a obține un feedback pozitiv. Mult succes!
[Preluat din A.I.ChatGPT, 11.10.2024; ChatGPT poate face greșeli. Verifică informațiile]