Dozarea efortului
Eficiența
Prevenirea unor dificultăți
Claritatea, precizia exprimării, organizării, transmiterii rezultatelor cercetării
Înlănțuiri logice (raționamente)
Toți oamenii sunt muritori.
Socrates este un om.
Prin urmare, Socrate este muritor.
Soarele a răsărit în această dimineață.
Soarele a răsărit ieri.
Soarele a răsărit cu o zi înainte.
Soarele a răsărit în fiecare zi în istoria cunoscută.
Prin urmare, Soarele răsare în fiecare zi.
(Strategie vs Tactică)
Plan pe 4 ani
Planul Tezei
Planul referatelor, articolelor, comunicărilor
Repertoriul recitalurilor/ concertelor
Cât de amplu ar trebui să fie Planul?
Întrebați-vă Coordonatorul!
Dacă nu apare nici o sugestie,
vizați 5 pagini, cu Times New Roman 12, la 1,5 spațiu între rânduri.
Unii vor considera că este prea lung, alții - prea scurt, dar nimeni nu îl va arunca la gunoi din cauza lungimii sale.
Ce se cunoaște deja?
Ce semne de întrebare există (problematica la care nu s-a răspuns)?
Culoare (direcții) de cercetare – posibile; opțiuni → de aici...
→ teme punctuale ce vor fi tratate în referate, în articole/comunicări
Adevăr vs Ficțiune
Întrebări generale:
imn - odă - cântec patriotic?
când și de ce au apărut?
Întrebări punctuale:
care e cel mai vechi/ primul?
ce tipuri de imnuri există?
Planificarea devine dinamică, de la o etapă la alta
Includeți abordări redundante - cercetați/prezentați/argumentați un subiect/aspect din cât mai multe unghiuri de vedere. Ex.
Fiți inventivi, imaginativi, creativi. Nu desconsiderați autorii consacrați, dar nu aceștia reprezintă scopul Dvs., ci Tema aleasă pentru cercetare. Aveți curajul/convingerea propriilor opinii/constatări, chiar dacă ele pot contrazice (parțial sau total) opinii sau personalități cunoscute.
Indiferent cât de cunoscători ați fi, oricât de bine ați luat în considerare planul de cercetare, nu puteți prezice viitorul. Dacă nu ați făcut încă lucrarea, nu știți cum va ieși. Asta înseamnă că unele abordări s-ar putea să nu funcționeze. Deci, dacă doriți să convingeți, nu oferiți una, ci două sau chiar trei, abordări convingătoare, care au toate, șanse mari de succes.
Îndrumător, Coordonator, Adviser...?! „Cum să evitați să fiți exploatați de către conducătorul științific?” [Umberto Eco, Bibl. p. 51]
Sinfonia veneziana versus Simfonia Jupiter
Mai e necesar cântecul-simbol astăzi?
Concizie
Corectitudinea exprimării, a termenilor, a limbii
Însoțirea cu un rezumat
Forma de prezentare și Conținutul → deopotrivă importante!
Caracterul logic al succesiunii ideilor
Un grafic, o figură, o schiță sugestivă pot înlocui cu succes numeroase cuvinte.
Sunt de evitat sublinierile excesive, ca și titlurile în majuscule.
Ce vrei - De ce vrei - Cum vei ajunge...
din punctul A (situația actuală)
în punctul B (situația dorită)... ?
Obiectivul (ce vrei să obții)
Motivația (de ce) — ca să menții direcția în timp
Resursele (cu ce) — timp, bani, abilități, ajutor extern
Acțiunile concrete (pașii)
Termenele (când)
Evaluarea (cum știu că am reușit)
Planul tezei/ referatului - sugestie
Cum știu că reprezintă un plan bun?
Introducere / motivație
Context istoric și teoretic
Analiză repertorială / comparativă
Metodologia interpretativă aplicată
Rezultate practice (recitaluri / înregistrări / observații)
Concluzii + contribuții
Are un fir logic clar
Poți explica în câteva propoziții legătura dintre obiectivul general, obiectivele specifice, metode și calendar.
Dacă cineva ți-ar citi planul fără să te cunoască, ar înțelege imediat de ce pașii sunt în acea ordine.
Este realist (dar nu leneș)
Poți estima cu ușurință cât timp îți ia fiecare etapă?
Dacă ai întârzia două săptămâni, ai loc să recuperezi?
Fiecare activitate are un rezultat concret
De ex. „Revizuirea bibliografiei” nu e doar „citit articole”, ci se încheie cu o bază de date structurată sau o sinteză scrisă de X pagini.
Poți măsura progresul
Ai indicatori: câte studii parcurgi, câte interviuri faci, câte pagini redactezi.
Este flexibil, dar nu vag
Poți modifica ordinea sau extinde o etapă fără să rescrii întregul plan.
Rezistă la întrebările dificile
Răspunde convingător la întrebările:
„Ce se întâmplă dacă nu găsești datele necesare?”
„De ce metoda X și nu metoda Y?”
„Ce aduci nou față de literatura existentă?”
Sursa: AI ChatGPT accesat în 13.10.2025
Atenție
la Artificial Intelligence - Inteligența Artificială!
Foarte util pentru cei ce nu știu suficient cum funcționează AI.
Inteligența artificială e utilă doar când este forțată să gândească critic, nu când este folosită ca oglindă a certitudinilor.
Cea mai mare confuzie publică despre inteligența artificială conversațională – una care nu ține de tehnologie, ci de percepția mitologică a ei - e că oamenii tratează AI ca pe un oracol, nu ca pe un asistent care trebuie ghidat. Deci...
1. ChatGPT nu este un Dumnezeu al adevărului.
Nu posedă conștiință, revelație sau infailibilitate. Este un model statistic de limbaj, antrenat pe date limitate și incomplete. Ceea ce pare „omnisciență” este doar asociere probabilistică a informației.
2. ChatGPT nu știe „ce știe” și nu știe „ce nu știe”.
El nu are certitudinea unui cercetător; doar produce text coerent. Un răspuns „sigur” poate fi fals; un răspuns ezitant poate fi adevărat.
3. ChatGPT este o unealtă, nu o autoritate.
Nu oferă verdicte, ci puncte de plecare.
Eficiența lui depinde de întrebările tale.
Un utilizator exigent extrage cunoaștere; un utilizator pasiv obține platitudini sau chiar falsuri.
4. Cere mereu verificare și documentare.
Dacă subiectul e complex, cere:
– surse,
– cronologie,
– comparații,
– opinii divergente.
Altfel, riști să primești o improvizație elegantă, dar goală.
5. Recunoaște diferența între conversație și cercetare.
ChatGPT poate conversa la nivel uman, dar asta nu e garanție de cunoaștere reală.
El „vorbește frumos”, dar adevărul nu se măsoară în fraze bine turnate.
Sursa textului: Radu Oltean
6. Nu confunda „coerența” cu „adevărul”.
Un răspuns perfect logic și fluent poate fi o eroare bine scrisă.
Limbajul e doar forma – conținutul trebuie verificat.
7. Ghidează-l activ.
– Spune: „Verifică, caută surse.”
– „Explică pas cu pas.”
– „Caută în presă străină, în alte limbi (și nu doar engleză). Cere asta în mod explicit”
– „Nu improviza.”
Altfel, modelul va completa golurile cu ce „pare” plauzibil – nu cu ce e real.
8. Cere transparență.
Întreabă: „De unde știi asta?”
Un AI serios trebuie să poată arăta mecanismul raționamentului, nu doar concluzia.
9. Nu-l lăsa să-ți confirme prejudecățile.
Dacă îți dorești o anumită concluzie, o vei primi.
Modelele lingvistice sunt „oglinzi docile” – reflectă biasul celui care întreabă.
Folosește-le ca să-ți testezi ipoteza, nu ca să-ți întărești credința.
10. Folosește-l ca partener critic, nu ca preot digital.
ChatGPT e cel mai util când îl pui la încercare, nu când te închini la el.
Întreabă-l: „Ești sigur?”, „Există alte interpretări?”, „Cine te contrazice?”
Adevărul se construiește prin dialog, nu prin credință oarbă.
Cu cât domeniul de căutare este mai specializat - Muzica de exemplu! - cu atât răspunsurile AI pot fi mai neclare... mai inexacte... chiar greșite!
Surse:
https://www.sciencemag.org/careers/2002/07/writing-research-plan accesat 09.10.2020
Eco, Umbero, Cum se face o teză de licență, Editura Pontica, Craiova, 2000, pp. 119-125
Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific, Editura Polirom, Iași, 2008
Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 19-131
AI ChatGPT