Curs 23.Compozitori români din secolul 20

Capitolul 5

Curente muzicale europene care au influențat muzica cultă românească din secolul 20

  • Romantismul

  • Neoclasicismul

  • Impresionismul

  • Expresionismul

  • Folclorismul

  • Muzică electronică

Alfred Alessandrescu (1893-1959)

Amurg de toamnă, schiță pentru orchestră de coarde (1910)

Anatol Vieru, Țara de piatră (după Geo Bogza, Țări de piatră, de foc și de pământ - carte-reportaj din Țara Moților, publicată în 1939)

Theodor Rogalski, 3 Dansuri românești (folclorism)

Constantin Silvestri, Dansuri din Transilvania (folclorism)

Marțian Negrea, Suita În munții Apuseni, Ghețarul Scărișoara

Richard Oschanitzky, muzica la filmul Cu mâinile curate (1972)

Tiberiu Olah, muzica la filmul Pe aici nu se trece

Sabin Păutza, Ave Maria

Viorel Munteanu, Glasurile Putnei


Myriam Marbe (1931-1997): Haykus (1993-1994)

Haiku este un gen de poezie japoneză cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe repartizate pe 3 „versuri” formate din 5, 7, 5 silabe, respectiv.

Haiku-urile trebuie să conțină cel puțin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul (kigo) în care acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc.

Anatol Vieru, Scene nocturne (1964)

Ciclu de piese corale à cappella, pe versuri de Federico Garcia Lorca *, dedicat Corului Madrigal

Ciclul cuprinde 7 piese scurte:

Ţipătul, Coridor, Iazuri, Cântec cu mişcare, Conjuraţie–Pumnal, Pe negândite, Clopot.

* Federico Garcia Lorca, 1898-1936, poet, prozator și dramaturg spaniol. A fost arestat și împușcat în timpul dictaturii generalului Franco. „Potrivit istoricilor, García Lorca, în vârstă de 38 de ani (considerat cel mai valoros poet spaniol din secolul 20), a fost arestat la Granada, în 17 august 1936, pentru «activități subversive»: simpatii republicane și orientare homosexuală. Peste o zi sau două, a fost luat cu o mașină a Gărzii Civile și n-a mai fost văzut niciodată. De atunci, istoricii depun eforturi să afle cum s-a petrecut asasinatul.” Dana G. Ionescu, Unde și cum a fost ucis poetul spaniol García Lorca? în rev. Historia

Vasile Spătărelu, Suita brevis (1968)

Maestoso/ Allegretto moderato/ Lento/ Allegro/ Andante/ Allegro moderato/ Allegretto/ Maestoso

Referitor la concertul de închidere a stagiunii 1984–1985, a Filarmonicii de Stat Moldova, dirijat de Ion Baciu, în 14 iunie 1985, criticul muzical Liliana Gherman nota: „Suita brevis de Vasile Spătărelu, prezentată la începutul programului, este o lucrare foarte atrăgătoare, fiind străbătută în întregime de parfumul unor stileme* baroce, asimilate organic de compozitor şi remodelate cu un ireproşabil bun-gust muzical.”

Liliana Gherman, Revista „Cronica”, 26–28 iunie 1985

* stiléms. n. (lingv.) element stilistic considerat ca unitate funcţională. Frază, construcţie, procedeu stilistic tipic pentru un autor, o şcoală sau o epocă, DEX

Pascal Bentoiu, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, op. 12 (1960)

Pascal Bentoiu, Concertul pentru violoncel și orchestră (1989)

Quasi lento/ Lento/ Allegro

Curs 23. Compozitori români din secolul 20