Plagiat. Citat. Referințe. Drepturi de autor

Din engleză în română:

Krzysztof Eugeniusz Penderecki (n. 23 noiembrie 1933,[3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13] Dębica, A Doua Republică Poloneză[4] – d. 29 martie 2020,[14][15][16][17][12][13] Cracovia, Polonia[18][20]) a fost un compozitor, dirijor și pedagog polonez de muzică clasică, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul din puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate. Muzica sa este calificată adesea ca „postserială” și „postclasică târzie”. El este profesor la Academia de muzică din Cracovia, al cărui rector a fost în trecut.

Între creațiile sale cele mai cunoscute se numără Trena pentru victimele de la Hiroshima, Recviemul polonez, Patimile după Luca,Anaklasis, 4 opere, 8 simfonii și alte piese pentru orchestra, o varietate de concerte instrumentale, coruri, în special pe texte religioase, precum și alte lucrări de cameră și instrumentale.

Născut la Dębica ca fiul mezin al avocatului Tadeusz Penderecki și al soției acestuia, Zofia născută Wittgenstein, Penderecki are în familia sa rădăcini polone ,germane, ucrainene și armene. Unul din bunicii compozitorului din partea mamei, Robert Berger, a fost director de bancă și un pictor talentat, al cărui tată, Johann Berger, se mutase la Dębica de la Breslau la mijlocul secolului al XX-lea. O bunică din partea tatălui, Eugenia Szylkiewicz. era de origine armeană. Krzysztof Penderecki avea o soră (Barbara), și doi frați mai mari - Janusz, student la drept și la medicină, și Tadeusz care era violonist și pianist. La izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial familia Penderecki trebui să evacueze casa pentru a face loc Ministerului Alimentației care avea nevoie de un nou sediu. Ulterior familia se mută într-o casă de unde fuseseră izgoniți unii evrei.

După război Penderecki a învățat începând din 1946 la liceul din localitatea natală. El a luat lecții de vioară de la Stanislaw Darłak, dirijor de fanfară care organizase la Dębica o orchestră a societății muzicale locale. După terminarea liceului Penderecki s-a mutat la Cracovia și s-a înscris la Universitatea Jagellonă. A studiat vioara cu Stanisław Tawroszewicz, iar teoria muzicii cu Franciszek Skołyszewski. În 1954 Penderecki a intrat la Academia de muzică din Cracovia, unde după încheierea studiilor sale de vioară, începând din anul al doilea s-a concentrat cu totul studiului compoziției. Principalul său mentor a fost Artur Malawski, un compozitor cunoscut pentru lucrările sale corale și pentru orchestră. Schimbările politice în spiritul destalinizării din Polonia în anul 1956 au dus la înlăturarea în mare parte a grelei cenzuri culturale comuniste, și a deschis noi orizonturi pentru creație.

După absolvirea studiilor, el a devenit cadru didactic la Academie și și-a făcut debutul de compozitor la Festivalul de toamnă de la Varșovia în 1959.

Trena sa pentru victimele de la Hiroshima pentru 52 instrumente de coarde și lucrarea corală Patimile după Luca s-au bucurat de o primire entuziastă. În schimb prima sa operă „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru vioară fiind axat pe semitonuri și tritonuri. În anii 1980 a compus Recviemul polonez, pe care l-a extins în 1993 și în 2005.

Sursa: Wikipedia, versiunile engleză și română

 Observații:

• virgula = principalul „inamic”

• repetarea - improprie pentru limba română - a pronumelui el

• plasarea adjectivului înaintea substantivului - „a grelei cenzuri”

• traducătorul nu cunoaște sensul termenului threnody = odă funebră, cântec, imn, lamentație, poem funebru, [bocet] în memoria unui defunct.
  Etimologie: θρηνῳδία (threnoidia), gr. - de la threnos = plângere + oide = odă

sens similar cu threni = lamentațiile care constituie Plângerile lui Ieremia din Vechiul Testament

IMPORTANT: AUTOVERIFICARE PLAGIAT