Curs 28. Filmul și Muzica
Capitolul 2
Teme originale în film
Odată apărută, coloana sonoră devine o provocare pentru compozitorii secolului 20. Cei mai inspirați au creat pagini nemuritoare care, prin valoarea lor, s-au desprins de peliculă, impunându-se ca valori muzicale în sine.
Compozitorul Serghei Prokofiev este autorul muzicii la filmul Aleksandr Nevski, 1938, regia Serghei Eisenstein.
A se vedea Curs 27. Sincretismul sec. 20
1941 - film regizat și interpretat de actorul Orson Welles.
Muzica: Bernard Herrmann
După moartea lui Kane, un magnat de presă, ascensiunea lui este evocată, prin povestiri întrețesute, de către persoanele care l-au cunoscut.
Filmul este revoluționar după mai multe aspecte, în special prin abundența trucajelor și complexitatea montajului cu flashback-uri.
Filmul sovietic Ivan cel Groaznic,
regia Seghei Eisenstein,
muzica Serghei Prokofiev (1945)
În prima parte a filmului, produsă în anul 1944 sub regia lui Serghei Mihailovici Eisenstein, este prezentată urcarea pe tron și încoronarea la vârsta de 16 ani a lui Ivan al IV-lea ca țar al Rusiei. Noul țar dă de știre norodului că el va apăra Rusia față de puterile străine. Urmează ceremoniile de căsătorie cu prințesa Anastasia Romanovna, dar festivitatea este tulburată de o revoltă a populației, care va fi potolită de țar. Tânărul țar pornește război contra hanatului tătar și trupele ruse ocupă Kazanul, capitala hanatului. După moartea țarinei, Ivan devine evlavios, crezând că moartea ei este o pedeapsă cerească pentru faptele lui. El vrea să abdice și să părăsească Moscova, numai rugămințile norodului îl înduplecă să rămână mai departe ca țar.
În partea a doua a filmului, produsă de același regizor dar distribuită abia în anul 1958, este prezentată perioada de domnie a țarului după întoarcerea sa la Moscova. În acea perioadă el a introdus reformele care au dus la centralizarea puterii monarhului în detrimentul privilegiilor boierilor.
Proiectul original includea trei părți ale filmului despre viața lui Ivan al IV-lea: prima parte a fost produsă și distribuită în 1944, partea a doua (intitulată inițial Conspirația boierilor) a fost filmată în 1946, dar a fost oprită de către cenzura sovietică și distribuită abia în 1958 (la zece ani după moartea regizorului Serghei Eisenstein), iar partea a treia, începută în 1947, nu a fost finalizată din cauza decesului regizorului în 1948, fiind filmate doar câteva secvențe.
Ennio Morricone
A Fistful Of Dollars (Pentru un pumn de dolari), 1964.
Regia Sergio Leone, cu Clint Eastwood
The Godfather (Nașul), 1972.
Muzica Nino Rota
regia Francis Ford Coppola.
În distribuție Marlon Brando și Al Pacino
Once upon a time in America (A fost odată în America), 1984,
muzica Ennio Morricone.
În rolul principal Robert De Niro, regia Sergio Leone.
Compozitori români și Muzica de film
Tiberiu Olah, muzica la filmul Osânda (1976)
T. Olah, Trecătoarele iubiri, 1974
T. Olah, Mihai Viteazul (1971)
Adrian Enescu, Noi, cei din linia întâi (1986)
T. Olah, filmul Horea (1984)
T. Olah, Războiul Independenței
Muzica la filmul Nemuritorii (1974) - Rock cu formația Phoenix
Filmul Osînda, 1976
Filmul relatează povestea unui fost ocnaș pe nume Manlache Preda, care se întoarce acasă după 12 ani: zece ani de ocnă, făcuți pentru că a participat la Răscoala din 1907, și doi ani de război. El este acuzat pe nedrept de uciderea boierului la care muncea, dar fuge în munți și este ucis când coboară din nou în sat de veșnicul său dușman, jandarmul local. Este pus accentul pe tragedia individuală a personajului principal care, chiar și după ispășirea la temniță și apoi pe front a unor păcate mai vechi, este stigmatizat în continuare de societatea rurală în care trăiește.
Filmul Nemuritorii, 1974
Acțiunea filmului are loc după zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul(1601), când un grup de viteji din fosta lui oaste rătăciți prin diferite orașe ale Europei hotărăsc să se îndrepte spre patria lor, având cu ei o ladă și steagul celor trei țări românești unite (Moldova, Țara Românească și Transilvania). Vitejii fac față diverselor obstacole ivite in cale, lucrurile din ladă fiind râvnite atât de austrieci, cât și de unguri sau de turci. În final, foștii oșteni ai lui Mihai Viteazul ajung în țară și mor apărând cu vitejie prețiosul steag al Unirii.