Curs 26. Sinteze stilistice
în secolul 20
Capitolul 3
Capitolul 3
1881, 25 martie Bela Bartok s-a născut la Sânicolau Mare (sau Nagyszentmiklos, în Imperiul austro-ungar, astăzi extremul vest al României).
Tatăl – directorul Școlii de agricultură din localitate – moare în 1888. Mama – Paula Voit – învățătoare.
1886 (5 ani) Începe studiul pianului.
1890 (9 ani) Primele compoziții
1892 (11 ani) Prima apariție în public
1894-1899 Bratislava – studiază cu Laszlo Erkel
1900-1901 Bolnav de plămâni. Călătorește la Viena și Budapesta. Se afirmă ca pianist virtuoz.
1903 Obține bursa „Liszt” cu care își continuă studiile la Berlin. Își amplifică considerabil cultura generală și muzicală.
1906 Împreună cu Kodaly Zoltan, întreprinde prima călătorie pentru culegere de folclor. Publică prima culegere: 20 Cântece populare maghiare
Studiază muzica populară slovacă, românească, ucraineană, sârbă, croată, bulgărească.
1907 Culege folclor în Transilvania.
Este numit profesor de pian la Academia de Muzică din Budapesta.
1910 Se naște fiul său Béla -jr.
1913 Călătorie în nordul Africii. Studiază folclorul arab.
1920 Turnee de concerte în Europa și SUA.
1930 Își manifestă dezaprobarea față de doctrinele pro-naziste și fasciste. Este suspendat din funcția de profesor de la Academia de Muzică din Budapesta din motive politice. Refuză să i se interpreteze muzica în Germania și Italia, în semn de protest.
1931 Este distins, prin ambasadorul Franței la Budapesta, cu Legiunea de Onoare. În același an, primește Medalia Matei Corvin – înaltă distincție a statului maghiar – dar refuză să participe la ceremonia de decernare, deoarece aceasta era prezidată de amiralul Horthy.
1936 Culege și studiază folclorul turcesc din Anatolia.
Este preocupat de aspecte comune ale creației populare în Europa, Asia și Africa.
Este cunoscător al mai multor limbi: engleza, germana, franceza, rusa, ucraineana, româna, italiana, araba, turca, spaniola.
I-a cunoscut direct pe Debussy, Mussogski, Schönberg, Stravinski.
1940 Emigrează în SUA ca urmare a situației politice și ideologice din Europa.
1945, 26 sept. Moare de leucemie la West Side Hospital din New York.
1987 La intervenția celor 2 fii ai săi, rămășițele pământești ale compozitorului sunt aduse la Budapesta și reînhumate în cimitirul central din capitala Ungariei.
A se vedea și articolul "Enescu 60 - Bartók70" din revista Filarmonica Magazin, nr. 12., p. 3.
Béla Bartók, 1881-1945
Creația bartokiană ilustrează cele mai general valabile dualisme estetice:
simetrie ‑ asimetrie
particular – general
unitate – diversitate
libertate ‑ rigoare
național – european
dar și un sistem de gândire sonoră de esență neo‑clasică:
principiul economiei de mijloace, al simplității (nu simplismului),
contrast agogic între părți – lent‑repede‑lent‑repede,
unitate tonală
tipurile plurimelodice consacrate: polifonie (imitativă cu predilecție), monodie acompaniată, omofonie, heterofonie,
forme de sinteză, bazate pe coexistența simetriei cu asimetria.
Mikrokosmos 153, Șase Dansuri în ritm Bulgar
Concertul nr. 2 pentru pian, p.III
Allegro
Adagio — Presto — Adagio
Allegro molto — Più allegro
Concertul pentru violă și orchestră
Muzică pentru coarde, percuție și celestă, p. I, Fuga
Cantata profana sau Cei nouă cerbi fermecați (1930).
Textul provine din colinde românești din Transilvania, culese de compozitor în 1914.
Un tată și-a trimis cei 9 fii la vânătoare, iar aceștia au fost transformați de Zâna Pădurii în cerbi.
Opera Castelul prințului Barbă-Albastră (1918)
Perioade de creație
Prima perioadă de creație
A doua perioadă de creație
A treia perioadă de creație
Trăsături ale limbajului componistic bartókian
Combină tradițiile muzicii clasice europene cu elemente din muzica populară est-europeană.
Studiază și integrează repertoriul folcloric maghiar, românesc, slovac, sârb etc. prin:
citate melodice
formule melodico-ritmice
structuri modale tradiționale sau de sinteză
ritmuri
Limbaj politonal și polimodal
Sistemul sonor de sinteză numit tonalitatea axială sau sistemul axelor =
sunetele sunt organizate în jurul unor „axe” tonale, mai degrabă decât în jurul unei tonalități tradiționale: axa tonicii (T), axa dominantei (D), axa subdominantei (S) - v. Fig. de mai jos
Forme și Sintaxe. Bartók a folosit adesea tehnici contrapunctice complexe, inspirate de tradiția barocă, dar reinterpretate modernist.
Simetrie & Asimetrie în forme, de la micro- la macrostructuri.
Stratificare texturală: Suprapunerea de linii melodice sau ritmuri contrastante creează o densitate muzicală specifică.
Explorări timbrale. Bartók este cunoscut pentru utilizarea creativă a instrumentelor, experimentând cu tehnici noi de interpretare, cum ar fi glissando pe coarde, pizzicato bartokian (o variantă explozivă de pizzicato) sau combinații neobișnuite de instrumente.
În lucrări orchestrale, precum „Concertul pentru orchestră,” exploatează culorile sonore prin schimbarea frecventă a registrului și printr-un dialog între instrumente.
Sinteze între tradiție și modern. Îmbinări între tradițiile clasice (forme precum sonata, fuga, rondoul) cu tehnici moderniste (atonalitate, disonanțe îndrăznețe).
Bartók, Sistemul axelor
Secțiunea de aur (sectio aurea) rezultă din raportul dintre întreaga lungime și partea mai mare care este egal cu raportul dintre partea mai mare și partea mai mică.
EX:
Partea I - Assai lento. Allegro molto - a Sonatei pentru două piane și percuție constă din 443 de măsuri. Dacă 443 este înmulțit cu numărul cheie al secțiunii de aur (adică 0,618), obținem numărul 274 - măsura care marchează începutul Reprizei.
Sistemul armonic-modal bazat pe acordul alpha
legat de sistemul modal pentatonic și de șirul Fibonacci - v. Ex. de mai jos