Curs 18.
Cultura muzicală românească

Capitolul 5

Secolul 19 și apariția școlii muzicale naționale românești

Compozitori români din sec. 19

Anton Pann

1796?-1854

Anton Pann, Bat-o Sfântu' de lupoaie

Alexandru Flechtenmacher

1823-1898

Alexandru Flechtenmacher, Saltă române!

Eduard Caudella

1841-1924

Eduard Caudella, Preludiu la opera Petru Rareș

Gavriil Musicescu

1847-1903

Gavriil Musicescu, Luna

Gheorghe Dima

1847-1925

Gheorghe Dima, De ce nu-mi vii

Ciprian Porumbescu

1853-1883

Ciprian Porumbescu, Crai Nou

Ion Vidu

1863-1931

Ion Vidu, Răsunetul Ardealului

Dumitru Georgescu-Kiriac

1868-1928

Dumitru Georgescu-Kiriac, O ce veste minunată

Timotei Popovici

1870-1950

Timotei Popovici, Astăzi s-a născut Hristos

George Enescu

1881-1955


vezi Curs 24. Enescu

George Enescu, Poema română

Considerații finale

  • De-a lungul secolului 19, influența culturii orientale a scăzut, iar cea a culturii occidentale a crescut, în aceeași măsură.

Muzicienii noștri din sec. 19:

  • Au contribuit la crearea vieții muzicale românești.

  • Au îmbinat repertoriul european cu compoziții proprii.

  • Au fost fondate primele instituții muzicale cu activitate permanentă: Opera Română din București (1843), Școala de Muzică și Declamațiune din Iași (1860), Filarmonica București (1868), Corul Mitropolitan din Iași (1876), primul Cvartet de Coarde românesc (1880) etc.

Trăsături ale limbajului muzical de școală națională românească, din a doua jumătate a sec. 19: