Curs 41. Biblioteca
Încăpere...? Dulap...? Colecție...? Instituție...?
Prima condiție: să cunoști o LIMBĂ DE CIRCULAȚIE!
A doua condiție: definirea clară a OBIECTIVULUI cercetării
Obiectivul/Tema cercetării trebuie să se raporteze ȘI LA SURSELE DE INFORMARE:
unde se găsesc/trebuie căutate
dacă sunt accesibile
dacă cercetătorul este capabil să le folosească
Umberto Eco exprimă asta în modul său simplu și plastic:
Umberto Eco, v. Surse, pp. 57-58
Ce cauți?
Te duci la Bibliotecă...
cu o bibliografie precizată
pentru a-ți face o bibliografie
„Cercetătorul bun este cel care este capabil să intre într-o bibliotecă fără a avea nici cea mai mică idee despre un subiect...și a ieși de-acolo știind ceva mai mult despre asta.” [Umberto Eco]
pentru a-ți extinde bibliografia
Cum cauți?
Catalogul alfabetic - se adresează celor care știu ce vor și ce caută
foarte util după ce știi ce cauți
Catalogul tematic - aici găsești cât mai multe despre subiectul pe care îl cercetezi
dependent de competența bibliotecarului
Unde cauți?
Catalogul tematic nu deține cu exactitate tema/subiectul căutat
Ex. Tema Curente și orientări muzicale în secolul 20
1. mai întâi traduci termenii în limba de circulație:
Musical currents and orientations in the 20th century...... dar vei constata că traducătorul automat ajută doar parțial
Musical trends in the 20th century
2. cauți în istorie - sec. 20
3. din lista de autori/lucrări muzicologice alegi aparițiile recente
4. cauți rezumate, recenzii,
5. cauți cuprinsul cărții
Bibliografia
* cu condiția ca obiectivul cercetării să fie bine precizat, clar
idei preluate
citate
citat din citat
imagini
exemple muzicale
citat scris din surse audio/video
surse „la mâna a doua”:deformate de traduceredeformate de autori intermediari
„Unicul lucru pe care NU va trebui să-l faceți este să citați dintr-o sursă de mâna a doua, prefăcându-vă că ați văzut originalul. Și nu numai din etică profesională: gândiți-vă dacă cineva ar veni să vă întrebe cum de ați văzut direct acel manuscris, când e știut că a fost distrus în 1944!”
Eco, v. Surse, p. 62
* Din scrierea lui Herodot despre geți, istoriografia românească a luat (în mod subiectiv) numai ceea ce a considerat „util”; iată în întregime, referirile istoricului antic grec:
„Geţii /…/ sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. (Cartea a IV-a, paragraful 93). /…/ După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt. (Cartea a V-a, par. 3). /…/ Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi. /…/ La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă. (Cartea a V-a, par. 6) /…/ La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare.” (Herodot 1964, p. 29)
Să-ncercăm o „navigare”...
ș.a.m.d.
Numărul Bibliotecilor accesibile astăzi este... amețitor!
... și pentru că pandemia a inaugurat o nouă eră de comunicare-distanțată, trebuie să învățăm:
să ne descurcăm în limbi străine
să lărgim bibliotecile virtuale cu e-Book-uri și audio-Book-uri
să accesăm bibliotecile online
Fișe, Citări, Referințe, Note
În această privință, există încă numeroase versiuni și puncte de vedere, cu o singură excepție:
Toată lumea este de acord că LIPSA MENȚIONĂRII SURSELOR BIBLIOGRAFICE REPREZINTĂ FALS INTELECTUAL - PE SCURT HOȚIE - ȘI SE PEDEPSEȘTE PRIN LEGE.
Surse:
Eco, Umbero, Cum se face o teză de licență, Editura Pontica, Craiova, 2000, pp. 119-125
Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific, Editura Polirom, Iași, 2008
Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 19-131