unde se găsesc/trebuie căutate
dacă sunt accesibile
dacă cercetătorul este capabil să le folosească
cu o bibliografie precizată
pentru a-ți face o bibliografie
„Cercetătorul bun este cel care este capabil să intre într-o bibliotecă
fără a avea nici cea mai mică idee despre un subiect...
și a ieși de-acolo știind ceva mai mult despre asta.” [Umberto Eco]
pentru a-ți extinde bibliografia
Catalogul alfabetic - se adresează celor care știu ce vor și ce caută
foarte util după ce știi ce cauți
Catalogul tematic - aici găsești cât mai multe despre subiectul pe care îl cercetezi
dependent de competența bibliotecarului
Catalogul tematic nu deține cu exactitate tema/subiectul căutat
Ex. Tema Curente și orientări muzicale în secolul 20
1. mai întâi traduci termenii în limba de circulație:
Musical currents and orientations in the 20th century...
dar vei constata că traducătorul automat ajută doar parțial
Musical trends in the 20th century
2. cauți în istorie - sec. 20
3. din lista de autori/lucrări muzicologice alegi aparițiile recente
4. cauți rezumate, recenzii,
5. cauți cuprinsul cărții
* cu condiția ca obiectivul cercetării să fie bine precizat, clar
idei preluate
citate
citat din citat
imagini
exemple muzicale
citat scris din surse audio/video
surse „la mâna a doua”:
deformate de traducere
deformate de autori intermediari
„Unicul lucru pe care NU va trebui să-l faceți este să citați dintr-o sursă de mâna a doua, prefăcându-vă că ați văzut originalul. Și nu numai din etică profesională: gândiți-vă dacă cineva ar veni să vă întrebe cum de ați văzut direct acel manuscris, când e știut că a fost distrus în 1944!” [Umb. Eco, v. Surse, p. 62]
* Din scrierea lui Herodot despre geți, istoriografia românească a luat (în mod subiectiv) numai ceea ce a considerat „util”; iată în întregime, referirile istoricului antic grec:
„Geţii /…/ sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. [Cartea a IV-a, paragraful 93]. /…/ După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrînt. [Cartea a V-a, par. 3]. /…/ Dar unirea lor e cu neputinţă şi nu-i chip să se înfăptuiască, de aceea sunt ei slabi. /…/ La ei, la traci, trîndăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a trăi de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de viaţă. [Cartea a V-a, par. 6] /…/ La traci există următoarea rînduială: îşi vînd copiii pentru a fi duşi peste hotare.” [Herodot 1964, p. 29]
* apud Carmen Chelaru, Dihotomii necesare în cunoașterea istoriei (muzicii) autohtone – cu referiri la epocile antică și medievală în Artes. Revistă de muzicologie nr. 16/2016vol. II, Editura Științifică, București, 1961
Cartea a V-a, Terpsichora
Despre traci pp. 29-31
Traducere, notițe și note
de Felicia Vanț-Ștef
Felicia Vanț-Ștef a fost o renumită filologă clasică, traducătoare și profesoară universitară din România, recunoscută în special pentru traducerile sale fundamentale din marii autori ai antichității și pentru contribuțiile aduse studiului limbii elene și latine.
să ne descurcăm în limbi străine
să lărgim bibliotecile virtuale cu e-Book-uri și audio-Book-uri
să accesăm bibliotecile online
În această privință, există încă numeroase versiuni și puncte de vedere, cu o singură excepție:
Toată lumea este de acord că
LIPSA MENȚIONĂRII SURSELOR BIBLIOGRAFICE REPREZINTĂ FALS INTELECTUAL - PE SCURT HOȚIE - ȘI SE PEDEPSEȘTE PRIN LEGE.
Surse:
Eco, Umbero, Cum se face o teză de licență, Editura Pontica, Craiova, 2000, pp. 119-125
Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific, Editura Polirom, Iași, 2008
Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 19-131