Curs 23.Compozitori români din secolul 20


Tehnici inedite de scriitură. Heterofonia*

* Cf. Dan Dediu, Contribuții componistice românești după 1960, în Noi istorii ale muzicilor românești, vol. II, Editura Muzicală, București, 2020

Ștefan Niculescu, Eterofonia, în Reflecții despre muzică, Editura Muzicală, București, 1980

heterofonie sau eterofonie (Studiu, pp. 357, 358) =

„superpoziția la o structură primară a aceleiași structuri schimbate ca aspect”

„simultaneitate a melodiei originale și a variantelor sale” (după P. Boulez și Șt. Niculescu)

Mauricio Kagel, 1931-2008, compozitor argenitinian-german de origine evreiască

Heterophonie pentru orchestră, 1959-1961

Piesa cuprinde 5 părți

„[...] Heterofonie, sau „heterofonie”, se referă la o practică tipică în muzica indigenă în care mai multe instrumente cântă o linie muzicală asemănătoare și un tip de polifonie întâmplătoare rezultă din versiunile aceleiași melodii care variază pe scară largă.

[...] Întrucât piesa lasă atât de multă libertate de improvizație interpreților, ne-am putea imagina că ar fi dificil de coordonat și, într-adevăr, prima audiție de la Köln în 1962 a fost un dezastru [...]. Cu toate acestea, Michael Gielen a reînviat piesa cu Symphony Radio de la Frankfurt în 1967 și a dovedit mediul fericit prin care Heterophonie a triumfat în cele din urmă; aceasta este versiunea reprodusă aici.

Modelarea materialului de către Gielen are un sens dramatic; începutul sună ca o orchestră care se acordează, dar multe intervenții „rătăcite” ies din textură.

Orga este, de asemenea, un element semnificativ în această lucrare, în special în a doua secțiune, unde există o lungă pedală de orgă și alte instrumente în mijlocul acesteia. [...]”

Ștefan Niculescu, 1927-2008

Aforisme de Heraclit, 1968-1969, pentru cor a cappella

„Lucrând la Aforisme de Heraclit – spunea Ştefan Niculescu – am fost surprins că o asemenea succesiune se suboronează unui raport mult mai general, şi anume raportul dintre Unu şi Multiplu, subiect de meditaţie – se ştie – atât pentru Heraclit, cât şi pentru întreaga gândire a Greciei antice.

Am dezvoltat, de aceea, în această muzică, raportul dintre Unu şi Multiplu, nu numai în ordinea succesivităţii sau în situaţii care îmbină succesivitatea cu simultaneitatea, toate aceste evoluţii ale heterofoniei slujindu-mi să prezint – sensibil – câteva din abstracţiunile străvechiului gânditor din Efes.”

[...] „Domnilor, s-a terminat. La momentul actual, fiecare compozitor se exprimă liber, fără constrângeri stilistice sau complexe. Până acum, îţi era ruşine să te prezinţi, de exemplu, în Germania cu o muzică de factură melodică. Acum, lumea a revenit la melodie şi la orice tip de muzică, singura condiţie fiind să fie bine scrisă.” **


* Heraclit din Efes: 535-475 îH, filozof grec -
https://ik-ptz.ru/ro/istoriya/geraklit-efesskii-aforizmy-citaty-vyskazyvaniya-geraklit-filosofiya.html

** Fragment din recenzia https://no14plusminus.wordpress.com/2011/01/10/stefan-niculescu-poetica-matematica-si-armonie-muzicala-%E2%80%93-o-carte-semnata-adrian-leonard-mociulschi/