Curs 23.Compozitori români din secolul 20
Mihail Jora, 1891 - 1971
Creația lui Mihail Jora
balete
La piață, 1928
Demoazela Măriuța, 1940
Curtea Veche, 1948
Când strugurii se coc, 1953
Întoarcerea din adâncuri, 1959
Hanul Dulcineea, 1966
lieduri
miniaturi instrumentale – ex. Poze și pozne pentru pian (cu caracter didactic)
muzică simfonică, vocal-simfonică, corală, de cameră
muzicologie, critică
Date biografice
1891. Mihail Jora s-a născut la Roman.
1909-1911. Studii la Conservatorul din Iași. Facultatea de drept din Iași
1912-1914. Studii la Conservatorul din Leipzig – compoziția cu Max Reger
1915. Este distins cu Premiul I G. Enescu pentru compoziție
1919-1920. Studii la Paris - compoziția cu Florent Schmidt
1920. Membru fondator al Societății Compozitorilor Români
1928-1933. Director muzical al Radiodifuziunii Române
1929-1948. 1957-1962. Profesor la Conservatorul din București – predă armonie, contrapunct, compoziție
1941-1947. Rector al Conservatorului din București
1962-1971. Profesor consultant la Conservatorul din București
1940-1948. Vicepreședinte al Societății Compozitorilor Români
Din 1955. Membru al Academiei Române
1969. Este distins cu Premiul Gottfried von Herder al Universității din Viena
1971. A murit la București.
Trăsături de limbaj muzical [2]
modalism diatonic; influențe folclorice urbane
ritmica – influențe stravinskiene; poliritmii, ostinații, asimetrii ritmice
armonie tono-modală
forme libere
genuri – miniaturi instrumentale; fondatorul baletului și al liedului românesc modern
limbaj de sinteză – influențe din Stravinski, Debussy, folclor urban
elemente expresioniste moderate
Mihail Jora aduce o însemnată contribuție la crearea liedului românesc. În această privință, meritele sale constau în[1]:
Elaborarea unei melodici de lied bazate pe intonația folclorică modală sau derivată din aceasta. Este vorba, în fond, de stabilirea celei mai potrivite formule de recitativ melodic.
Crearea unui acompaniament pianistic adecvat, care să fie în același timp un cadru armonic potrivit și o modalitate originală de a însoți melodia vocală: figurație armonică, acompaniamentul de tip „pastă sonoră”, combinații heterofonice etc.
Liedurile lui Jora respectă în linii mari formele clasice.
Ex: A B sau A A1 sau A A1 A2 sau A B A, strofă/refren ș.a.
***
[1] Vasile Herman, Formă și stil în noua creație muzicală românească Ed. Muz. Buc. 1977, pp. 65-67
[2] C. Chelaru, Cui i-e frică de Istoria muzicii?!, Ed. Muz. Buc. 2020, pp. 446-452
Suită din tabloul coregrafic La piață, 1928
Variațiuni pe o temă de Schumann, pentru pian, op. 22, 1943
6 Cântece și-o rumba, 1931
Poze și Pozne, piese pentru pian,1948
Cvartetul nr. 1 în mi minor, op. 9, 1926
Suita pentru pian Joujoux pour Ma Dame, op. 7, 1924
Suita pentru orchestră Priveliști moldovenești, op. 5, 1924 -
partea IV Alai țigănesc
Simfonia în do major, op. 17, 1937
Curs 23. Compozitori români din secolul 20