Curs 23.Compozitori români din secolul 20


Compozitorul Dan Dediu despre muzica românească din ultimele cinci decenii


Acest sub-capitol reprezintă un rezumat al studiului cu titlul 

Conbtribuții componistice românești după 1960,
al compozitorului Dan Dediu, 

publicat în cartea Noi istorii ale muzicilor românești, vol. II, Editura Muzicală, București, 2020

Dan Dediu (n. 1967), Levante

Scurt dicționar (împotriva analfabetismului funcțional!)

  • himeră = închipuire, iluzie (DEX)
  • idiomatic 
  • lévante (fr.) = est, orient; denumire generică a țărilor de pe coasta estică a Mării Mediterane, aflate sub dominație musulmană  (DEX)
  • mandala 
  • palindrom
  • recurență = procedeu de expunere a unei idei muzicale de la ultimul la primul sunet (DEX)
  • rune = caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice și scandinave (DEX) 
  • Rustemul
  • vernacular

Dan Dediu:

Am scris această lucrare la rugămintea lui Marin Cazacu, pentru Orchestra Română de Tineret și, desigur, nu este prima lucrare pe care o scriu pentru ei. Ei mi-au mai prezentat piesa Frenezia 2 tot cu maestrul Cristian Mandeal și tot în cadrul festivalului estival de la Berlin - moment prefațat de un concert la București - acum câțiva ani, iar acum „recidivez” cu o primă audiție intitulată Levante.


Care este ideea lucrării? Termenul franțuzesc levante, care înseamnă est, orient a dat titlul piesei mele asemenea unei rune, unui simbol, considerând-o ca un fel de himeră a hărții mentale a unui est generic; așadar, un punct cardinal al unei geometrii spirituale.


Cum am făcut acest lucru? Prin apelul la o formă simbolică, o formă în care recurența joacă un rol determinant, o formă care s-ar putea asemui celei de mandala. În limbajul de specialitate i se spune formă de pod - bridge-form, dar, la un moment dat, am simțit că această formă devine mult prea mecanică și-atunci am ieșit din schematismul său, deraind intenționat într-un domeniu al idiomaticului, aș spune, al... vernacularului.


Din punct de vedere melodic, lucrez cu un motiv construit dintr-o secundă mică și două terțe mici. Acest motiv ia atât înfățișare monstruoasă, cât și înfățișări dansante ori pasionale, cantabile. Există câteva structuri care se înlănțuie în această formă de palindrom și, în final, un accelerando progresiv ajunge într-o coda ce preia și motivul melodic central, acesta format dintr-o secundă mică și două terțe mici și îl prelucrează pe ritmul unui dans românesc intitulat Rustemul.


La ce ne așteptăm de la un est generic? La monstruozitate, la atrocitate, dar și la mângâiere, intensitate emoțională, dansuri drăcești și chiar colocvialitate. Într-un cuvânt, la contraste extreme, cuprinzând trăiri arzătoare, mistuitoare.


NB: Sublinierile din text aparțin site-ului de față.

Tehnici


termenii cu * sunt definiți la finalul paginii 

Trasee ale muzicii românești, după 1960*:

* Dan Dediu o numește muzică savantă - v. Studiu p. 353

tehnici inedite   

Studiu, p. 356

1a. Heterofonia

1960-1970

1970-1980...

Ștefan Niculescu, 

1927-2008

Liviu Glodeanu, Liviu Dănceanu, Doina Rotaru, Adrian Iorgulescu, Violeta Dinescu, Adrian Pop

1b. Teoria sintaxei muzicale

Studiu, p. 358

Categorii ale SINTAXEI MUZICALE: 

FENOMENE SINTACTICE ZONALE

2a. Sisteme de acordaj

= „complex proporțional ce definește raportul sunetelor în cadrul unei scări muzicale simple sau complexe.” 

Studiu, p. 371
Studiu, p. 372

2b. Morfogeneza

= „capacitatea unei forme muzicale de a ajunge la un punct de cotitură, numit catastrofă (prin creștere sau descreștere), de unde să deraieze spre o altă formă.” 

Studiu p. 372 

1960

Aurel Stroe, 1932-2008

1980, 1990...

Șerban Nichifor, Irinel Anghel, Dan Dediu

Tehnici componistice
ale lui 

Aurel Stroe


Studiu pp. 372-374

EX. Capricii et ragas (1990), Chorales et comptines (1992), Carillon et echos (2002)

EX. Fugue dissipative din Concertul pentru acordeon și orchestră (2001)

structură vs. sens - „structura există, sensul ei nu”

amprente asupra gândirii sale muzicale - matematica, fizica, ontologia 

Capricii et ragas (1990)

Concertul pentru acordeon și orchestră (2001

Carillon et echos (2002)

tehnici adaptate

Studiu, p. 376

1. Organizări modale


Studiu, p. 376

Anatol Vieru (1926-1998) - mulțimi de intervale; 

tehnici: clepsidra, sita lui Eratostene, palimpsestul, psalmul armonic [Studiu, pp. 377-378]

Ulpiu Vlad, Sorin Lerescu

Wilhelm Georg Berger (1929-1993)

sistem motivic și leitmotivic

Mihai Moldovan, Liviu Glodeanu

Dumitru Capoianu, Sigismund Toduță, Liviu Comes, Nicolae Beloiu, Vasile Herman, Dan Voiculescu, Hans Peter Türk

2. Spectralism

Studiu, p. 383

Horațiu Rădulescu, Costin Miereanu

Călin Ioachimescu, Liviu Dănceanu, Iancu Dumitrescu, Fred Popovici, Ana-Maria Avram

Arhetipalism*/ Minimalism arhetipal

Studiu, p. 384

Corneliu Cezar, Octavian Nemescu, Corneliu Dan Georgescu, Lucian Mețianu, Mihai Mitrea-Celarianu

Spectralism pragmatic

Studiu, p. 384

Horațiu Rădulescu

3. Serialism

Studu, p. 385

Ludovic Feldman, Zeno Vancea, Dan Constantinescu, Adrian Rațiu, Mircea Istrate, Doru Popovici, Carmen Cârneci..., Cristian Misievici

4. Muzica electonică

Studiu, p. 388

Octavian Nemescu, Corneliu Cezar, Sorin Vulcu, Nicolae Brânduș

Adrian Enescu

Călin Ioachimescu, Maia Ciobanu

5. Polistilismul* și Metastilismul*

Studiu, p. 391

Anatol Vieru, Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Nicolae Brânduș, Liviu Dănceanu, 

Dan Dediu

Mihai Măniceanu, Vlad Maistorovici, Adrian Iorgulescu

Direcții estetice

Direcții estetice inedite

Studiu, p. 394

Corneliu Cezar, Octavian Nemescu, Corneliu Dan Georgescu, Lucian Mețianu, Mihai Mitrea-Celarianu

Doina Rotaru, Adrian Iorgulescu

„utilizarea, într-un mod nonrepetitiv, combinatoriu și transformațional, a câtorva - puține - formule ritmico-melodice elementare, extrase în special din folclor (dar nu obligatoriu), identificate, decretate și auto-asumate ca arhetipuri de către fiecare compozitor” [Studiu, p. 395]

2. Vernacularul* - Poetic ethosului românesc

Studiu, p. 398

Paul Constantinescu

Ștefan Niculescu, Theodor Grigoriu, Doru Popovici, Myriam Marbé, Radu Paladi, Nicolae Brânduș

Adrian Iorgulescu, Liviu Dănceanu, Viorel Munteanu, Violeta Dinescu, Doina Rotaru

George Balint, Dan Dediu

Inspirația din folclor și din cântul bizantin cu ajutorul tehnicilor componistice moderne

3. Onirism

Studiu, p. 400

= „atitudine estetică de avangardă ce ia drept model visul și refuză asumarea unei logici unidirecționale a discursului sonor. Mai degrabă, ruptura și amestecul de lumi sonore devin instrumente de construcție a unei muzici imponbderabile, cu caracter improvizatoric și cu un apăsat aer suprarealist.” [Studiu p. 401]

Ulpiu Vlad, Irinel Anghel, Diana Rotaru

Aurel Stroe, Dan Dediu, Vlad Maistorovici

Direcții estetice adaptate

Studiu pp. 402-406

1. Maximalism/ Integralism postmodern

Studiu, p. 402

= direcție estetică ce apelează la isoria muzicii în integralitatea sa, de unde selectează material sonor preformat și îl prelucrează, comentează, citează sau re-creează într-o manieră liberă și inventivă.” 

„poate fi conceput ca inversul minimalismului, dar nu poate fi considerat o tehnică, ci o atitudine care încurajează folosirea mai multor procedee în cadrul lucrării muzicale.”

procedee: citatul, colajul (folosite și în Polistilism și Metastilism - a se vedea mai sus)

2. Improvizație și Aleatorism

Studiu, p. 402

aleatorism = „implicarea întâmplării, a hazardului în procesul de generare a operei muzicale”

concepte: happening*, instalație*, performance*, jam-session*

Ulpiu Vlad, Irinel Anghel, Mihaela Vosganian, Iancu Dumitrescu, Ana-Maria Avram, Cătălin Crețu, Adrian Borza

3. Retro - Metisaj*/Transgenuri*

Studiu, p. 404

retro = reîntoarcere la forme trdiționale - neo-romantism, neo-tonalism, jazzul simfonic

Dumitru Capoianu, Radu Paladi, Alexandru Pașcanu, Valentin Gheorghiu, Nicolae Coman, Cornelia Tăutu, Felicia Donceanu, Caremen Petra-Basacopol, Irina Odăgescu-Țuțuianu, Dan Buciu, Liana Alexandra, Șerban Nichifor, Sabin Păutza, Ede Terényi

Valentin Timaru, Pascal Bentoiu, Dumitru Capoianu, Richard Oschanitzky, Cornel Țăranu ...

Ștefan Niculescu, Axion (1992)

axion = Imn religios în care se repetă cuvintele „e vrednic”, sau alte expresii sinonime, cu referire la divinitate.  (DEX)

Ștefan Niculescu, Psalmus (1993)

Psalmus pentru șase voci a fost compus în anul 1993, pentru Huddersfield Contemporary Music Festival, din Marea Britanie și dedicat formației King’s Singers. Prima audiție a avut loc la 28 noiembrie 1993. A se vedea prefața partiturii, Ed. Muz. Buc. 1997, ISBN 973-42-0181-6. 

psalm = Compunere poetică biblică, specifică vechilor evrei (care o cîntau cu acompaniament de harpă) de unde a trecut și în biserica creștină; (la pl.) culegere alcătuită din 151 de astfel de compuneri (cele mai multe atribuite lui David).  (DEX)

Dediu-studiu in Noi istorii.pdf

Dediu-studiu in Noi istorii

Termeni 

scurt dicționar - împotriva analfabetismului funcțional

arhetip = Model, tip inițial după care se călăuzește cineva; (în special) manuscris original al unei opere. ♦ (Psih.) Structură profundă a psihicului, înnăscută, care generează imagini simbolice și guvernează organizarea experienței umane (DEX)

happening = mișcare artistică în care produsul este caracterizat printr-o improvizație în direct contact cu publicul, bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. 

heterofonie sau eterofonie (Studiu, pp. 357, 358) = „superpoziția la o structură primară a aceleiași structuri schimbate ca aspect”; „simultaneitate a melodiei originale și a variantelor sale” (după P. Boulez și Șt. Niculescu)

inedit (Studiu, p. 354) = 1. ceva ce n-a mai existat; 2. descoperirea de sine; 3. drept al primului venit (inedit pentru că e primul)

instalație = modalitate de exprimare în arta vizuală contemporană, în care se utilizează diverse materiale dispuse în spațiu tridimensional, pentru a oferi spectatorului o experiență particulară inedită în circumstanțe determinate. Instalația nu este limitată la spațiul unei galerii, ci se poate manifesta prin combinarea diverselor medii de exprimare în orice spațiu public sau privat.  

jam-session = „sesiune aglomerată”; se referă la acțiunea de a improviza o piesă muzicală de către muzicieni care nu obișnuiesc să interpreteze în formula respectivă și care, într-un context relativ familiar, construiesc linii melodice noi bazându-se numai pe inspirația de moment. 

metastilism (Studiu, p. 392) = „extragere a esenței muzicale a unui stil istoric și dezvoltare a acestei esențe într-un mod nou, original”

metisaj = Încrucișare a două rase de animale sau de plante (DEX)

performance = operă de artă sau expoziție de artă creată prin acțiuni executate de artist sau de alți participanți. Poate fi live, prin documentație, spontan sau scris, prezentată publicului într-un context de arte plastice, în mod tradițional interdisciplinar. Termenul a devenit cunoscut și răspândit în anii '1970.

polistilism (Studiu, p. 391) = „amalgam surprinzător de mai multe stiluri istorice concatenate, alăturate, juxtapuse și combinate”

transgen = trecerea de la un gen la altul

vernacular = Care este propriu unei țări. 2 Limbă proprie (numai) unei etnii, unui popor sau unei comunități date (DEX)

în construcție...

Curs 23. Compozitori români din secolul 20