Curs 11. Clasic și Clasicism

Bach

Clavecinul bine temperat vol. 1, Preludiul & Fuga nr. 1 în do major BWV 846 

Bach

Passacaglia & Fuga pentru orgă în do minor 

Mozart

Tema din Sonata pentru pian nr. 11, în la major, KV 331, Partea I 

Bach

Invențiunea la 2 voci nr. 1 

Bach

Sonata nr. 1 pentru vioară - Adagio, Fuga, Siciliana, Presto 

Mozart

Fuga pentru pian la 4 mâini KV 401 (375e) 

Mozart

Simfonia nr. 41 Jupiter, p. 4 - fuga 

Genul Sonatei vieneze și variantele ei:

- sonata instrumentală, 

- cvartetul de coarde,

- simfonia (sonata orchestrală) 

gen instrumental compus din 3 sau 4 părți:

• tonalitate inițială, tempo rapid, formă de sonată bitematică

• tonalitate înrudită, tempo lent, formă diversă

• (tonalitate inițială, tempo moderat, menuet & trio)

• tonalitate inițială, tempo rapid, formă diversă

Mozart

Sonata pentru pian nr. 9 KV 311 - 3 părți (forme: sonată / lied / rondo-sonată) 

Beethoven

Cvartetul op. 18 nr. 1 - 4 părți 

Haydn

Simfonia nr. 95 (londoneză) - 4 părți (forme: sonată / temă cu variații / menuet / rondo) 

Melodica 

• Sistemul de organizare sonoră este în exclusivitate tonalitatea

• Criteriul de bază în organizarea melodică este tema muzicală: construită după reguli tonale; concisă, simetrică, simplă

• Mijloace de prelucrare melodică: repetare, ornamentare, secvenţare, modulare, fragmentare, inversare

• Caracter instrumental – ambitus şi intervalică variate 

Dinamica

• Mai diversificată decât în Baroc, atât în genul vocal-instrumental, cât şi în cel instrumental – de cameră şi simfonic (acesta din urmă prin contribuţia Şcolii de la Mannheim).

• Mai minuţios notată în partituri (decât în Baroc). Trecerile treptate de la o nuanţă la alta – crescendo, decrescendo / diminuendo – reprezintă noutatea adusă mai întâi de Capela de la Mannheim.

Timbrele

• Din nou trebuie menţionat meritul Muzicienilor de la Mannheim - reuniți în Capela [ansamblu instrumental] - în constituirea orchestrei simfonice clasice

• Consacrarea definitivă şi înlocuirea clavecinului cu pianul

• Apogeul familiei viorii şi consacrarea tipurilor moderne de instrumente: arcuşe convexe, coarde metalice  etc.

• Introducerea – către sfârşitul Clasicismului – a instrumentelor de percuţie în orchestra simfonică 

• Începuturile bel-canto-ului în tehnica de interpretare vocală – cu vibrato vocal.

• Scriitura vocală este încă marcată / influenţată de cea instrumentală.

Armonia

Are la bază sistemul tonal

Regulile armoniei tonale stau în egală măsură la baza melodicii ca şi a plurimelodiei:

• pregătirea, prezenţa, rezolvarea disonanţelor

• starea acordurilor – răsturnarea a II-a, mai ales – comportă tratare specială

• notele străine / melodice (apogiatura, întârzierea, pasajul  etc.) presupun de asemenea tratare deosebită

• modulaţia – se face în condiţii stricte, cu pregătire–modulaţie prorpiu-zisă–stabilire pe noul centru; la tonalităţi apropiate / înrudite

Un reușit comentariu despre armonia și cadențele muzicii clasice...

... cu condiția să înțelegeți măcar puțin limba engleză!

Forme muzicale

• Forma reprezentativă a Clasicismului este sonata bitematică (prezentată mai sus). Forma de sonată       bitematică se găsește în genurile instrumentale, cel mai adesea în partea I a genurilor: Sonată, Simfonie, Concert, Cvartet de coarde.

• rondo – A  B  A  C  A  D  A ...

• rondo-sonată - A  B  A  C  A  B  A

• lied - tripartit (A  B  A), bipartit (A  B),
  tripentapartit (A  B  A  B  A)

• tema cu variațiuni