19.11 Rezumat, Referințe

Acest capitol a prezentat cititorului ideea de bază a procesului de prelucrare ca o modalitate de modelare a materiei prime prin îndepărtarea materialului nedorit. Cititorul este inițial introdus pe larg în diferitele produse secundare ale prelucrării, forma de gol generată și suprafața formată fiind cele mai căutate produse secundare. Sunt introduse bazele mecanicii procesului; descrieri mai detaliate ale mecanicii proceselor pot fi găsite în literatură (de exemplu, (Shaw 2005)).
Unul dintre aspectele importante trecute cu vederea ale prelucrării este că materialul este îndepărtat în bucăți mici; scula mușcă, de obicei, materialul treptat. Aceasta este o consecință directă a constrângerilor energetice și a puterii sculelor de tăiere, în special atunci când aveți de-a face cu noi materiale de inginerie de înaltă rezistență. Un alt aspect important de reținut este că se cheltuiește o energie substanțială în deformarea așchiei în mod inutil; aceasta este o consecință directă a geometriei sculei (dictată din nou de cerințele de rezistență a sculei) care poate fi utilizată. Deformațiile mari induse în așchie afectează și suprafața generată și durata de viață a sculei în sine. Este mult dorit, dar imposibil de prelucrat materiale de inginerie cu o sculă de tăiere subțire de tip cuțit; va economisi energie și va reduce efortul enorm. De asemenea, se subliniază aici că atât sculele de tăiere cu geometrie finită bine definită, cât și cele sub formă de particule abrazive neregulate sunt utilizate în mod obișnuit pentru a provoca îndepărtarea materialului în diferite materiale de inginerie.

Referințe

Astakhov VP (1999) Metal cutting mechanics. CRC Press, Boca Raton

Atkins T (2009) The science and engineering of cutting: the mechanics and processes of separating, scratching and puncturing biomaterials, metals and non-metals. Elsevier/Butterworth Heinemann, Boston

Bhattacharya A (1984) Metal cutting: theory and practice. New Central Book Agency

Childs T, Maekawa K, Obikawa T, Yamane Y (2000) Metal machining. Arnold, London

Ghosh A, Mallik AK (1985) Manufacturing science. Affiliated East West Private, New Delhi

Griffiths B (2001) Manufacturing surface technology. Butterworth Heinemann

Groover MP (2013) Principles of modern manufacturing, 5th edn. Wiley, Hoboken

Honegger AE et al (2006) Development of an automated microfactory: part 1 & 2. Trans NAMRI SME 24:333–340

Kalpakjian S, Schmid SR (2008) Manufacturing processes for engineering materials, 5th edn. ddle River Kennametal 2013 Master Catalog. http://kennametal.com/kennametal/en/resources/catalogs-andliterature.

html#mw. Accessed 08 Jan 2014

Madhavan V, Chandrasekhar S, Farris TN (2000) Machining as a wedge indentation. J Appl Sci 67:128–139

Melkote SN, Subbiah S (2013) Size effects in machining tribology. In: Jane Wang Q, Yip-Wah C (eds) Encyclopedia of tribology. Springer, London

Oberg E et al (2008) Machinery’s handbook. Industrial Press, New York

Online document: WTEC study on micromanufacturing. http://www.wtec.org/micromfg/. Accessed 11 Jan 2014

Online resource. http://www.mikrotools.com. Accessed 11 Jan 2014

Online resource. http://www.microlution-inc.com. Accessed 11 Jan 2014

Shaw MC (2005) Metal cutting principles. Oxford University Press, New York

Subbiah S, Melkote SN (2007) Evidence of ductile tearing ahead of the cutting tool and modeling the energy consumed in material separation in micro-cutting. ASME J Eng Mater Technol 129:321–331. doi:10.1115/1.2712471

Subbiah S, Melkote SN (2013) Engineering materials for micro-cutting. In: Kai C (ed) Microcutting: fundamentals and applications. Wiley, Hoboken, pp 87–114

Trent EM (1991) Metal cutting, 3rd edn. Butterworth Heinemann, Boston