Newsletter SAMRO #210 (octombrie 2026)

Editorial - Prof.univ.dr. Ion Popa, Președinte SAMRO

Un nou an universitar- un nou început pentru comunitatea managementului 

Luna octombrie aduce, în fiecare an, energia unui nou început în mediul universitar. Odată cu debutul noului an academic, universitățile își redeschid porțile, amfiteatrele redevin spații ale dialogului și învățării, iar comunitatea academică își reia activitățile de predare, cercetare și colaborare. Pentru specialiștii în management, această perioadă reprezintă mai mult decât reluarea unui calendar de activități: este o invitație la reflecție, la noi inițiative și la consolidarea eforturilor dedicate dezvoltării cunoașterii și practicii manageriale.

Un nou an universitar înseamnă noi întrebări, noi perspective și noi oportunități de a transforma ideile în rezultate. Este momentul în care cursurile și seminariile se reiau, proiectele de cercetare prind din nou contur, iar dialogul dintre profesori, cercetători, studenți și practicieni capătă noi dimensiuni. Într-un domeniu aflat în continuă transformare, precum managementul, această dinamică este esențială pentru înțelegerea schimbărilor din organizații și pentru identificarea unor răspunsuri adecvate.

Pentru noi, cei implicați în educația și cercetarea din domeniul managementului, constituie și un prilej de a ne reevalua prioritățile, de a actualiza conținuturile didactice și de a căuta metode prin care să apropiem mai mult teoria de realitatea organizațiilor. Cursurile și seminariile nu sunt doar contexte de transmitere a cunoștințelor, ci spații în care se formează gândirea critică, se dezvoltă competențe și se încurajează inițiativa. În același timp, cercetarea științifică ne oferă instrumentele necesare pentru a înțelege fenomene complexe, pentru a testa idei și pentru a contribui la dezvoltarea unor practici manageriale mai eficiente și mai responsabile. 

Începutul noului an universitar constituie, totodată, o invitație pentru a acorda o atenție deosebită colaborării. Provocările cu care se confruntă organizațiile contemporane nu pot fi abordate izolat, iar progresul în domeniul managementului depinde, în mare măsură, de capacitatea noastră de a construi punți între universități, mediul de afaceri, instituțiile publice și alte organizații. Proiectele comune, schimburile de experiență, conferințele și inițiativele interdisciplinare pot contribui la o mai bună circulație a ideilor și la valorificarea rezultatelor cercetării în practică.

În acest context, Societatea Academică de Management din România își reafirmă rolul de spațiu al dialogului profesional și științific, al colaborării și al promovării excelenței în educația și cercetarea managerială. Comunitatea noastră are oportunitatea de a-și continua proiectele începute, de a iniția noi direcții de cercetare și de a încuraja implicarea specialiștilor în dezbaterile relevante pentru evoluția managementului. Prin participare activă, schimb de idei și eforturi comune, putem contribui la consolidarea unei comunități academice conectate la realitățile actuale și deschise către perspectivele viitorului.

Nu în ultimul rând, începutul lui octombrie ne amintește că fiecare generație de studenți aduce cu sine întrebări, aspirații și așteptări noi. Responsabilitatea noastră este să le oferim nu doar cunoștințe și instrumente de analiză, ci și repere pentru dezvoltarea unei gândiri autonome, a integrității profesionale și capacității de a adopta decizii într-un mediu complex și incert. Viitorii specialiști și lideri au nevoie de o educație managerială solidă, relevantă și conectată la transformările lumii în care vor activa. 

Dragi colegi, vă invit ca, odată cu începerea noului an universitar, să privim înainte cu încredere și deschidere. Să reluăm cursurile, seminariile și cercetările cu aceeași curiozitate intelectuală, să continuăm proiectele aflate în desfășurare și să avem curajul de a iniția altele noi. Să valorificăm oportunitățile de colaborare și să rămânem preocupați de calitatea activității noastre, de relevanța rezultatelor obținute și de contribuția pe care o putem aduce la dezvoltarea managementului din România.

Vă doresc tuturor un an universitar cu împliniri profesionale, cercetări valoroase, colaborări fructuoase și satisfacții pe măsura eforturilor depuse!

Prof.univ.dr. Ion Popa 

Decan al Facultății de Management, Academia de Studii Economice din București

Activități ale filialelor SAMRO

Filiala București (Asist.cerc. Mădălina Mazăre, madalina.mazare@man.ase.ro)

Academia de Studii Economice din București:

Seminar despre acreditarea internațională și excelența în educația de management

Vineri, 9 octombrie, Facultatea de Management a organizat, în sala Virgil Madgearu, seminarul de instruire Acreditarea internațională și dezvoltarea unei facultăți de management de excelență. Perspective AACSB, EFMD și PMI asupra cercetării, educației, impactului și excelenței instituționale. Evenimentul, deschis de prof. univ. dr. Ion Popa, decanul Facultății de Management, a reunit cadre didactice, personal administrativ și studenți ai facultății. Sesiunea centrală a fost susținută de prof. Univ. Dr. John Parnell, de la University of North Alabama. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului Consolidarea procesului de internaționalizare și acreditarea internațională a programelor de masterat în domeniul Management, coordonat de către decanul facultății.

Schimb de bune practici la Barcelona

În perioada 14–18 septembrie, o delegație ASE formată din studenți și reprezentanți ai Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC-ASE) a participat la Barcelona la un schimb de bune practici, în cadrul proiectului Șanse Egale pentru Viitor: Acces extins la învățământul superior la ASE. Vizitele la HP Inc., Capgemini și Hewlett Packard Enterprise le-au oferit participanților o perspectivă directă asupra cerințelor pieței muncii internaționale și a mediilor profesionale interculturale.

Conferința regională a universităților francofone din Europa Centrală și de Est

Pe 18 septembrie, ASE a participat la reuniunea regională a Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), unde au fost discutate direcțiile noii strategii AUF pentru 2026–2029 și consolidarea rețelei universităților francofone din regiune.

Ediția a VII-a a programului Becoming a Leader

Studenții ASE au participat la un program intensiv de leadership și dezvoltare personală, la Centrul de Perfecționare ASE din Predeal. Timp de cinci zile, aceștia au analizat studii de caz și experiențe profesionale alături de cadre didactice ASE și de experți ai Future of Leadership Institute, inițiatorul programului. Activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului Șanse Egale pentru Viitor.

Conferința NewMoney.Talks

ASE a găzduit a doua ediție a conferinței NewMoney.Talks, unde a fost prezentat INDEXUL Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP, realizat de NewMoney.ro și Informat.ro în parteneriat cu ASE. Dezbaterile au reunit reprezentanți ai BNR, Consiliului Fiscal, mediului de afaceri și institutelor de sondare. Indexul măsoară periodic percepțiile populației privind încrederea, consumul, economisirea, situația financiară personală și perspectivele economiei românești.

Conferința Anuală CEEMAN 2026

ASE a găzduit cea de-a 34-a Conferință Anuală CEEMAN, cu tema Business Schools as Ecosystem Orchestrators: Engaging Business, Government and Society. Evenimentul a reunit aproximativ 150 de lideri ai școlilor de business și universităților, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților și ai societății civile din Europa, Asia, SUA și America Latină. Discuțiile au vizat rolul școlilor de business într-un context în schimbare, contribuția universităților la inovare și dezvoltare regională, impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii și competențele viitorului.

Lansarea studiului Transparența banilor din sistemul medical românesc

Pe 30 septembrie, în sala Virgil Madgearu, a fost lansat studiul Transparența banilor din sistemul medical românesc, realizat de o echipă de experți și cadre didactice ASE la solicitarea rețelei Regina Maria. Evenimentul a subliniat rolul mediului academic în înțelegerea mecanismelor de finanțare a sistemului de sănătate din România. (Studiul poate fi consultat aici: https://surl.li/qqgkks) 

Filiala Cluj (Lect.univ.dr. Beleiu Ioana, ioana.beleiu@econ.ubbcluj.ro)

Negocierile în era digitală: oportunități, limite și competențe necesare

Articolul „Demystifying negotiations in the digital age: a comprehensive analysis of emerging trends and competencies”, semnat de Dan-Cristian Dabija, Luiela Magdalena Csorba, Liana Stanca, Maria Luiza Souca și Oana Iulia Enasel, a fost publicat în Business Process Management Journal, la Emerald Publishing. Cercetarea analizează evoluția negocierilor de afaceri desfășurate online, urmărind experiențele profesioniștilor și particularitățile negocierilor organizaționale în contextul perioadelor recente de criză.

Studiul se bazează pe răspunsurile a 36 de reprezentanți ai unor organizații din sectoare diferite. Autorii utilizează analiza de conținut și tehnici de procesare a limbajului natural (NLP), prin intermediul bibliotecii NLTK din Python, pentru identificarea cuvintelor-cheie și a temelor recurente. Rezultatele evidențiază trei direcții principale: nivelul actual de utilizare a negocierilor online, motivațiile care determină adoptarea acestora și importanța lor strategică pentru organizații.

Cercetarea evidențiază tranziția de la practicile tradiționale de negociere către o abordare orientată prioritar spre mediul digital („digital-first”), susținută de avantajele privind economia de timp, accesibilitatea și continuitatea activităților organizaționale, indiferent de constrângerile geografice. În același timp, pornind de la teoria încărcării cognitive și teoria bogăției media, autorii argumentează că dificultățile asociate interacțiunilor digitale („digital friction”) pot afecta procesarea informațiilor și luarea deciziilor strategice.

Articolul subliniază că performanța în negocierile online necesită un ansamblu de competențe complementare, precum alfabetizarea tehnologică, comunicarea sintetică, ascultarea activă și capacitatea de a construi relații de încredere în condițiile limitărilor impuse de interfața digitală. Concluziile evidențiază importanța investițiilor în dezvoltarea competențelor profesionale și în infrastructura tehnologică, atât pentru organizații, cât și pentru instituțiile de învățământ superior.

Referință: Dabija, D.-C., Csorba, L. M., Stanca, L., Souca, M. L. și Enasel, O. I. (2026). „Demystifying negotiations in the digital age: a comprehensive analysis of emerging trends and competencies”. Business Process Management Journal. https://doi.org/10.1108/BPMJ-05-2026-0716

Dezinformarea din social media și consumul de îmbrăcăminte sustenabilă

Un al doilea studiu, „The impact of fake news on sustainable apparel consumption through social media”, semnat de Monica Ioana Burcă-Voicu, Romana Emilia Cramarenco, Lucian-Ionel Cioca, Diana Alexandra Mich și Dan-Cristian Dabija, a apărut în revista Amfiteatru Economic, volumul 28, numărul 73. Articolul analizează modul în care informațiile false distribuite prin rețelele sociale influențează comportamentul consumatorilor și intenția acestora de a cumpăra îmbrăcăminte sustenabilă.

Studiul se bazează pe un chestionar online aplicat unui eșantion de 539 de respondenți, datele fiind analizate prin modelarea ecuațiilor structurale (SEM), cu ajutorul SmartPLS. Cercetarea integrează perspectiva teoriei fluxului („Flow Theory”) pentru a explica relația dintre experiența intensă a utilizării rețelelor sociale, încrederea în conținutul întâlnit și vulnerabilitatea la dezinformare.

Autorii arată că încrederea în platformele sociale poate spori vulnerabilitatea consumatorilor la știrile false referitoare la produsele vestimentare sustenabile. Atunci când utilizatorii sunt absorbiți de experiența online, evaluarea critică a informațiilor poate fi diminuată, iar deciziile de cumpărare pot ajunge să contrazică propriile valori declarate privind protecția mediului.

Pentru companii, implicația principală privește credibilitatea comunicării despre sustenabilitate. Mesajele promoționale atractive nu sunt suficiente: transparența, informațiile verificabile și certificările autentice pot contribui la limitarea efectelor dezinformării și ale practicilor de tip greenwashing. Cercetarea atrage astfel atenția asupra legăturii dintre marketingul digital, încrederea consumatorilor și consumul responsabil.

Referință: Burcă-Voicu, M. I., Cramarenco, R. E., Cioca, L. I., Mich, D. A. și Dabija, D.-C. (2026). „The impact of fake news on sustainable apparel consumption through social media”. Amfiteatru Economic, 28(73), 901–920. https://doi.org/10.24818/EA/2026/73/901

Cele două contribuții evidențiază importanța competențelor de comunicare și a evaluării critice a informațiilor într-un mediu economic tot mai digitalizat. Din perspectiva managementului, transformarea tehnologică aduce oportunități, dar și noi cerințe privind încrederea, calitatea informațiilor și responsabilitatea deciziilor.

Filiala Iași (Prof.univ.dr. Valentin Niță, valnit2003@gmail.com) 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a devenit membră a BUSINET Global Higher Education Network, rețea internațională de instituții de învățământ superior cu experiență de aproape patru decenii în dezvoltarea cooperării academice internaționale. Înființată în anul 1987, BUSINET Global Higher Education Network reunește în prezent 149 de instituții membre din 37 de țări din Europa, Asia, Africa, Australia, America de Nord și America de Sud. Rețeaua facilitează cooperarea între instituțiile de învățământ superior și dezvoltarea de inițiative comune în domenii academice și profesionale diverse. În cadrul BUSINET funcționează mai multe grupuri de lucru și grupuri de interes, dedicate unor domenii precum Interdisciplinary, Wellbeing at Work, Research, Internationalisation at Home, Tourism, Entrepreneurship, Law and Business Law, Intercultural Competences, Communications, Marketing and International Trade, Supply Chain Management, STEM, Sustainability, Information and Computer Technologies, Creative Industries și International Relations Managers Group.

Mai multe detalii la: https://www.uaic.ro/uaic-devine-membra-a-retelei-universitare-internationale-businet/

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a fost reprezentată, în zilele de 24 și 25 septembrie 2026, la ceremoniile aniversare organizate de două dintre universitățile partenere din Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova (USM), care a marcat 80 de ani de la înființare, și Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), care a aniversat 35 de ani de activitate. Participarea UAIC la cele două evenimente aniversare a constituit un prilej de celebrare a parcursului instituțional al celor două universități și, totodată, de reafirmare a relațiilor academice construite și dezvoltate de-a lungul timpului între universitatea ieșeană și partenerii săi din Republica Moldova. 

Mai multe detalii la: https://www.uaic.ro/uaic-alaturi-de-partenerii-academici-din-republica-moldova-la-aniversarea-universitatii-de-stat-din-moldova-si-a-academiei-de-studii-economice-a-moldovei/

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a primit sâmbătă, 3 octombrie 2026, vizita unei delegații din Statele Unite ale Americii, în contextul înfrățirii și al consolidării relațiilor de cooperare dintre orașele Iași și Denver. Din delegație au făcut parte Vanessa Simsick, Senior Global Engagement Manager în cadrul Denver Economic Development & Opportunity (DEDO), și Julia Costin, consul onorific al României în Colorado. Discuțiile au urmărit identificarea unor direcții de colaborare între comunitățile din Iași și Denver, cu accent pe cooperarea academică, industriile creative și capitalul uman. Au fost analizate modalitățile prin care relațiile dintre mediul universitar, administrația publică și ecosistemul economic și creativ pot genera beneficii pentru cele două comunități, inclusiv prin conectarea studenților și a tinerilor profesioniști la contexte internaționale și prin inițiative comune.din profesori, mentori, antreprenori și parteneri regionali. 

Mai multe detalii la: https://www.uaic.ro/uaic-consolideaza-cooperarea-cu-statele-unite-ale-americii-in-contextul-parteneriatului-dintre-iasi-si-denver/

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI)

Proiectul transfrontalier xDIH – Cross-Border Digital Innovation Hub este implementat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI), UTM – Universitatea Tehnica a Moldovei, Digital Innovation Zone (DIZ) și ACETI – Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale, prin Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova. Conf. dr. ing. Simona Caraiman – Prorector Informatizare și Comunicații Digitale TUIASI și Manager proiect a subliniat că scopul principal al programului xDIH este construirea unei infrastructuri digitale moderne și dezvoltarea unui centru regional de competențe în Iași și în Republica Moldova. 

Mai multe detalii la: https://www.tuiasi.ro/evenimente/proiectul-transfrontalier-xdih-cross-border-digital-innovation-hub-reprezinta-o-initiativa-strategica-pentru-a-accelera-transformarea-digitala-regionala/

Filiala Sibiu (Prof.univ.dr. Mihail Țîțu, mihail.titu@ulbsibiu.ro) 

Noaptea Cercetătorilor 2026 – ULBS și AFT împreună pentru știință și inovare

Pe data de 25 septembrie 2026, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (AFT) s-au implicat, în calitate de organizatori, într-o nouă ediție „Noaptea Cercetătorilor”, eveniment dedicat apropierii științei de comunitate. Cele două universități și-au reunit expertiza, resursele și comunitățile academice într-un program care a adus cercetarea mai aproape de public prin experimente, demonstrații, tehnologii, activități interactive și întâlniri cu cercetătorii. Laboratoarele și spațiile universitare au devenit astfel locuri ale descoperirii și dialogului dintre știință și societate. Pentru comunitatea SAMRO, colaborarea dintre ULBS și AFT a evidențiat și o dimensiune importantă a managementului universitar și al inovării: capacitatea organizațiilor de a construi parteneriate, de a integra competențe și resurse și de a transforma cunoașterea în inițiative cu impact asupra comunității. Parte a Agendei pentru cultură și dezvoltarea comunității a Consiliului Județean Sibiu, Noaptea Cercetătorilor 2026 a demonstrat încă o dată valoarea colaborării interinstituționale în promovarea cercetării, inovării și educației.

ULBS pe harta excelenței europene în cercetare

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) marchează o nouă performanță în cercetarea europeană: cercetătorul Ștefan Baghiu se numără printre câștigătorii unui ERC Starting Grant, în valoare de 1,5 milioane de euro, pentru proiectul MEELNA – Measuring East European Literary Nations: Quantitative History, Geographies of Production, and Networks of Prestige. Granturile European Research Council (ERC) reprezintă cel mai important program european de finanțare a cercetării fundamentale de frontieră, competiția reunind cercetători din instituții academice de prestigiu precum University of Oxford, University of Cambridge, ETH Zürich, University College London, CNRS sau Max Planck. Prin această reușită, ULBS ajunge să găzduiască proiecte din toate cele trei mari categorii individuale ERC: Starting Grant, prin proiectul lui Ștefan Baghiu, Consolidator Grant, prin proiectul profesorului Andrei Terian, și Advanced Grant, prin proiectul profesoarei Lavinia Stan. O performanță care consolidează prezența ULBS în cercetarea europeană de excelență și confirmă capacitatea universității de a dezvolta proiecte competitive la cel mai înalt nivel internațional.  (Copyright ULBS, 2026)

Filiala Timișoara (Prof.univ.dr. Valentin Munteanu, valentin.munteanu@e-uvt.ro & Conf.dr. Diana Sala, diana.sala@e-uvt.ro)

Universitatea Politehnica Timișoara a găzduit cea de-a treia întâlnire transnațională organizată în cadrul proiectului Erasmus+ KA2 EcoAI EduNetwork Initiative (EAIEN), eveniment care a reunit partenerii proiectului pentru două zile de dialog, activități de lucru și schimb de experiență. Desfășurată în România, la Timișoara, precum și la Sântana (județul Arad), întâlnirea a oferit participanților oportunitatea de a analiza activitățile și rezultatele obținute până în prezent, de a discuta etapele următoare ale proiectului și de a identifica noi direcții de colaborare în domeniul educației, al tehnologiilor digitale, al inteligenței artificiale și al managementului sustenabil al organizațiilor.

Cuvântul de deschidere din partea Universității Politehnica Timișoara a fost rostit de către prof. univ. dr. Claudiu Albulescu, membru SAMRO, directorul Departamentului de Relații Internaționale al UPT, care a subliniat importanța cooperării internaționale și a schimbului de experiență facilitat de proiecte europene ca EAIEN, dedicate educației și inovării.

Finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+ KA2, proiectul EAIEN (EcoAI EduNetwork Initiative) își propune să creeze un cadru de cooperare între universități, școli și instituții active în domeniul educației și al tehnologiei, facilitând schimbul de experiență și explorarea unor noi modalități de integrare a inteligenței artificiale în procesele educaționale, dar și aplicabilitate în mediul socio-economic. În același timp, proiectul acordă o atenție deosebită educației pentru sustenabilitate și dezvoltării competențelor necesare tinerilor într-o societate aflată într-o permanentă transformare.

La Universitatea de Vest din Timișoara a demarat al doilea an de funcționare a programului MBA (Masterat în Administrarea Afacerilor), un program cu dublă certificare organizat în cadrul parteneriatului dintre Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) și University of West London (UWL). 

Programul aduce o premieră în spațiul universitar din regiune, fiind singurul de acest tip din regiune cu dublă specializare, destinat persoanelor din middle management, cu minimum cinci ani de experiență profesională, specialiști care doresc să avanseze către poziții de conducere superioare și/sau să își schimbe cariera, fără a fi nevoie de o întrerupere semnificativă în viața profesională.

Toate cursurile se desfășoară în Timișoara, iar absolvenții sunt dublu certificați, după parcurgerea celor patru semestre de studii, printr-o diplomă de MBA de la UWL și o diplomă de Master de la UVT. Disciplinele sunt predate atât de către experți din mediul academic, cât și din mediul de afaceri, profesori de la UVT și UWL, dar și de profesioniști din sectorul privat și public. 

Universitatea din Oradea a găzduit, miercuri 23 septembrie 2026 evenimentul BUSINESS PLAN SHOWCASE & COMPETITION 2026, etapa finală a programului BIP „Entrepreneurship and Innovation for Sustainability 2.0”, organizat de echipa EU GREEN WP4 – Entrepreneurship and Innovation for Sustainability. Juriul a decis ca toți cei 12 studenți participanți să ia parte la etapa finală a competiției, care se va desfășura la Universidade de Évora (Portugalia).

Timișoara a găzduit U.S.-Romania AI & Business Summit, un eveniment care creează cadrul pentru conexiuni directe între ecosistemul antreprenorial de tehnologie românesc și fondatori de tehnologie și fonduri de investitii din SUA. Romania AI & Business Summit a avut loc în perioada 22–25 septembrie 2026 și este organizat de Ionuț Alexandru Antiu, antreprenor român și specialist în tehnologie cu legături puternice cu mediul antreprenorial și investițional american. AmCham România, ADR Vest, Universitatea Politehnica Timișoara, Vest Ventures și Asternova Vest susțin inițiativa în calitate de parteneri.

Summitul a adus în România o delegație de manageri de fonduri de investiții, parteneri și fondatori din Silicon Valley și New York, interesați să descopere companii românești cu potențial de creștere, oportunități de investiții și parteneriate.

Știri și actualități naționale și internaționale din domeniile managementului 

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: Centrul Regional European PATLIB din Sibiu

Fiind la Newsletter-ul din OCTOMBRIE 2026, menționez că în perioada 10 septembrie 2026 – 10 octombrie  2026 în cadrul Centrului Regional European PATLIB din Sibiu s-au prestat 4 ședințe de consultanță către cei  interesați în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale. Cei interesați au fost din Sibiu și București. 

Oferim consultanță primară și nu numai în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale  (proprietate industrială – brevete de invenție, mărci, indicații geografice, desene și modele, design ETC) tuturor celor interesați din România sub tutela Oficiului European de Brevete și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci. Vă așteptăm și vă invităm să ne contactați (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu) dar și la adresa de e-mail: mihail.titu@ulbsibiu.ro 

Se derulează pregătirile pentru participările noastre în 2026 la concursurile de inventică respectiv la Saloanele Internaționale de Inventică de la Cluj Napoca (PRO INVENT), București (EURO POLITEHNICUS) și HONG  KONG. 

Menționez o informație extrem de onorantă pentru SAMRO: La toate evenimentele la care participăm se prezintă implicit și SAMRO ca și organizație de lucru care contribuie la promovarea valorilor SAMRO în țară și în lume.

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Mihail ȚÎȚU

Președinte SAMRO Filiala SIBIU

Director Centrul European PATLIB OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@ulbsibiu.ro 

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Vă invităm să vizitați PRO INVENT 2026, Salonul Internațional al Cercetării Științifice, Inovării și Inventicii, care se desfășoară în perioada 14–16 octombrie 2026, la HUB UTCN, str. George Barițiu nr. 4–8, în Cluj-Napoca.Participarea la vizitarea Salonului este o ocazie de a descoperi idei și soluții care pot inspira noi proiecte și colaborări.

În plus, vă invităm să participați la workshopul „Noile politici ERA – suport pentru dezvoltarea carierelor în cercetare și Open Science”, organizat în data de 15 octombrie 2026. Workshopul va aborda evoluțiile politicilor europene în domeniul cercetării, dezvoltarea carierelor de cercetare și rolul practicilor de Open Science. Detalii despre workshop: https://proinvent.utcluj.ro/workshopsProgramul evenimentului se găsește la adresa https://proinvent.utcluj.ro/#program-salon

În numele colectivului de organizare: Professor Ovidiu Nemes, Dr.Habil.Eng.; Technical University of Cluj-Napoca, Department for Research, Development, and Innovation Management

Proprietatea intelectuală: actualități și perspective (Prof.univ. dr.ing. dr.ec.  Aurel Mihail Țîțu)

Subiect abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale: Henry Ford

În luna OCTOMBRIE 2026 prezint în continuare un subiect extrem de atractiv cu privire la o personalitate în lumea inventicii pe plan mondial: Henry Ford

În continuare Vă prezint episodul cu numărul 20 din acest serial - o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți: 

Ford și obiectivul neutrаlității emisiilor de cаrbon până în 2050

Industriа аuto trаverseаză unа dintre cele mаi importаnte trаnsformări din istoriа sа. Electrificаreа, utilizаreа energiei regenerаbile și reducereа emisiilor din întregul lаnț vаloric аu devenit elemente centrаle аle strаtegiilor dezvoltаte de mаrii producători. În аcest context, Ford Motor Compаny și-а аsumаt în 2020 obiectivul de а аtinge neutrаlitаteа emisiilor de cаrbon lа nivel globаl până în аnul 2050. Neutrаlitаteа emisiilor de cаrbon presupune reducereа cât mаi аmplă а emisiilor generаte de аctivitățile unei orgаnizаții și compensаreа emisiilor cаre nu pot fi eliminаte. Pentru Ford, аtingereа аcestui obiectiv implică trаnsformări semnificаtive аtât în ceeа ce privește produsele oferite clienților, cât și procesele industriаle și relаțiile cu furnizorii.

Strаtegiа compаniei se concentreаză аsuprа а trei domenii cаre, lа momentul аnunțului, generаu аproximаtiv 95% din emisiile sаle de CO₂: utilizаreа vehiculelor comerciаlizаte, lаnțul de аprovizionаre și funcționаreа fаcilităților proprii. Аceаstă аbordаre evidențiаză fаptul că impаctul аsuprа mediului nu este determinаt exclusiv de procesul de fаbricаție. O mаre pаrte dintre emisii аpаre în timpul utilizării vehiculelor și în аctivitățile desfășurаte de furnizorii de componente și mаterii prime. Electrificаreа portofoliului reprezintă unа dintre principаlele direcții prin cаre Ford urmărește reducereа emisiilor аsociаte utilizării аutomobilelor. În 2020, compаniа аnunțа investiții de peste 11,5 miliаrde de dolаri în vehicule electrice până în 2022. Plаnurile includeаu lаnsаreа unor modele cu emisii zero аsociаte unor gаme importаnte, precum Mustаng Mаch-E, Trаnsit și versiuneа complet electrică а modelului F-150.

Pe lângă dezvoltаreа vehiculelor electrice, Ford și-а propus cа până în 2035 toаte fаbricile sаle să utilizeze energie regenerаbilă provenită din surse locаle. Energiа hidroelectrică, geotermаlă, solаră și eoliаnă poаte contribui lа reducereа emisiilor indirecte generаte de producereа electricității necesаre аctivităților industriаle. Compаniа а urmărit, de аsemeneа, definireа unor obiective bаzаte pe criterii științifice pentru cele trei cаtegorii principаle de emisii. Emisiile Scope 1 provin direct din sursele deținute sаu controlаte de compаnie. Scope 2 include emisiile indirecte аsociаte energiei cumpărаte și consumаte, iаr Scope 3 аcoperă, printre аltele, emisiile generаte în timpul utilizării vehiculelor și cele provenite din lаnțul de аprovizionаre.

Reаlizаreа neutrаlității emisiilor de cаrbon rămâne o provocаre complexă. Ritmul trаnziției depinde de аcceptаreа noilor tehnologii de către clienți, dezvoltаreа infrаstructurii de încărcаre, reglementările guvernаmentаle, condițiile economice și disponibilitаteа energiei regenerаbile. În plus, producătorii trebuie să аnаlizeze impаctul complet аl vehiculelor, de lа extrаcțiа mаteriilor prime și fаbricаreа bаteriilor până lа utilizаre, reciclаre și scoаtereа din funcțiune. Аngаjаmentul аnunțаt de Ford аrаtă că sustenаbilitаteа nu mаi poаte fi trаtаtă sepаrаt de strаtegiа de аfаceri. Reducereа emisiilor, inovаreа tehnologică și dezvoltаreа unor produse competitive trebuie аbordаte împreună. Pentru industriа аuto, trаnzițiа către neutrаlitаteа climаtică nu reprezintă doаr o responsаbilitаte fаță de mediu, ci și o oportunitаte de redefinire а mobilității și а modului în cаre vor fi proiectаte și fаbricаte vehiculele viitorului.

De reținut: Ford a fost unul dintre cei mai mari inventatori ai lumii !

Cum este testаt un аutomobil înаinte de lаnsаre?

Înаinte cа un аutomobil nou să аjungă în showroom și аpoi pe drumurile publice, аcestа pаrcurge un proces complex de verificаre și vаlidаre. Testаreа nu începe odаtă cu аpаrițiа primului prototip complet funcționаl, ci încă din fаzа de proiectаre, când inginerii аnаlizeаză digitаl comportаmentul componentelor și аl sistemelor. Obiectivul este identificаreа problemelor cât mаi devreme și demonstrаreа fаptului că vehiculul îndeplinește cerințele de sigurаnță, performаnță, durаbilitаte, confort și conformitаte legаlă. Dezvoltаreа unui аutomobil modern începe cu modele digitаle. Inginerii utilizeаză simulări pentru а аnаlizа rezistențа structurii, аerodinаmicа, mаnаgementul termic, consumul de energie și comportаmentul vehiculului în diferite situаții de rulаre.

În cаzul sistemelor electronice, funcțiile softwаre pot fi verificаte prin metode precum Softwаre-in-the-Loop și Hаrdwаre-in-the-Loop. Primа metodă permite testаreа аlgoritmilor într-un mediu virtuаl, iаr ceа de-а douа conecteаză unități electronice reаle lа simulаtoаre cаre reproduc comportаmentul vehiculului. Аstfel, pot fi testаte numeroаse situаții, inclusiv unele dificil sаu periculos de reprodus cu un аutomobil reаl. Industriа se orienteаză tot mаi mult către strаtegii integrаte, în cаre simulаreа și testаreа fizică sunt utilizаte complementаr pe tot pаrcursul dezvoltării. Motoаrele, bаteriile, invertoаrele, trаnsmisiile, sistemele de frânаre și unitățile electronice sunt testаte inițiаl sepаrаt, pe stаnduri speciаlizаte. Аceste încercări urmăresc performаnțа, eficiențа, rezistențа mecаnică, comportаmentul termic și funcționаreа în regimuri extreme. Ulterior, componentele sunt integrаte în subsisteme și аpoi în vehicule prototip. Аceаstă аbordаre progresivă permite identificаreа mаi precisă а cаuzei unei defecțiuni. Dаcă testаreа s-аr reаlizа direct аsuprа аutomobilului complet, locаlizаreа unei probleme de integrаre аr necesitа mаi mult timp și аr puteа generа costuri suplimentаre. Prototipurile sunt testаte în cаmere climаtice, lа temperаturi foаrte scăzute sаu foаrte ridicаte, pentru а verificа pornireа, climаtizаreа, etаnșаreа, mаteriаlele și sistemele electronice. Аlte încercări reproduc expunereа lа аpă, prаf, umiditаte, sаre și rаdiаție solаră.

Durаbilitаteа este evаluаtă pe piste speciаle și stаnduri cаre simuleаză denivelări, gropi, vibrаții și solicitări repetаte. Prin rulаre аccelerаtă, constructorii înceаrcă să reproducă într-o perioаdă relаtiv scurtă efectele utilizării îndelungаte. Sunt urmărite uzurа, аpаrițiа jocurilor mecаnice, fisurile, zgomotele pаrаzite și degrаdаreа performаnțelor. Un domeniu distinct este аnаlizа NVH, prescurtаre provenită de lа „noise, vibrаtion аnd hаrshness”. Speciаliștii măsoаră zgomotele și vibrаțiile trаnsmise către hаbitаclu, аstfel încât аutomobilul să ofere nivelul de confort аcustic stаbilit prin cerințele de proiectаre. Structurа cаroseriei, centurile, аirbаgurile și sistemele de reținere sunt evаluаte prin simulări, teste pe componente și încercări de impаct. Sepаrаt, orgаnizаțiile independente аplică propriile protocoаle de evаluаre. De exemplu, Euro NCАP verifică protecțiа ocupаnților și а pаrticipаnților vulnerаbili lа trаfic, precum și performаnțа sistemelor de evitаre а coliziunilor.

Frânаreа аutomаtă de urgență, menținereа benzii și аlte funcții de аsistență sunt testаte pe piste controlаte, folosind ținte cаre reproduc аutomobile, pietoni sаu bicicliști. Rezultаtele trebuie să fie repetаbile, motiv pentru cаre vitezа, trаiectoriа, suprаpunereа și condițiile încercării sunt măsurаte riguros. După corectаreа problemelor identificаte, vehiculul trece prin teste finаle de vаlidаre și omologаre. Sunt verificаte conformitаteа cu reglementările аplicаbile, performаnțele declаrаte și cаpаcitаteа procesului de fаbricаție de а produce аutomobile constаnte din punct de vedere cаlitаtiv.

Prin urmаre, lаnsаreа unui model nu reprezintă rezultаtul unui singur test, ci finаlul unui proces iterаtiv: proiectаre, simulаre, prototipаre, încercаre, аnаliză, modificаre și retestаre. Fiecаre etаpă reduce riscul cа o problemă să аjungă în producțiа de serie și, în cele din urmă, lа client.

Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale: Spre managementul agentic centrat pe om (Prof.univ. dr. Rodica M.Cândea)

Cum evaluăm eficacitatea comunicării manageriale agentice?

Preambul

În articolele precedente și în postările mele pe LinkedIn am explorat modul în care comunicarea managerială se schimbă atunci când, alături de oameni, intervin și agenți AI capabili să inițieze schimburi de informații, să participe la coordonarea activităților și să solicite intervenția umană atunci când este necesar.

Aceste schimbări ridică o întrebare care mă preocupă: cum putem aprecia dacă noua formă de comunicare, comunicarea managerială agentică, este într-adevăr eficace?

Comunicarea managerială agentică este încă un concept în curs de conturare și nu dispunem de un cadru consacrat pentru evaluarea sa. În încercarea de a răspunde acestei întrebări, aș porni de la trei perspective complementare.

Prima perspectivă, calitatea comunicării propriu-zise. Informațiile sunt corecte, ajung la timp, însoțite de contextul necesar și într-o formă care permite înțelegerea și verificarea lor?

A doua perspectivă privește contribuția comunicării la coordonare. Schimburile de informații dintre oameni și agenți AI facilitează coordonarea sarcinilor, clarificarea mandatelor, identificarea blocajelor și solicitarea intervenției umane atunci când este necesară?

A treia perspectivă privește contribuția comunicării la rezultate. În ce măsură putem identifica o contribuție a comunicării la calitatea deciziilor, desfășurarea activităților și performanța organizației?

Calitatea comunicării influențează coordonarea, iar coordonarea influențează rezultatele. Această relație justifică abordarea celor trei perspective în trei ediții succesive ale rubricii.

Prima perspectivă: Când viteza și eficiența nu sunt suficiente?

În evaluarea tradițională a comunicării acordăm atenție clarității exprimării mesajelor, acurateței informațiilor, rapidității transmiterii și reacțiilor destinatarilor. Aceste criterii rămân importante, dar nu mai sunt suficiente atunci când comunicarea poate declanșa și coordona acțiuni realizate de agenți AI.

Să presupunem că un manager solicită unui agent AI să coordoneze livrarea urgentă a unei comenzi, pentru un client. Agentul de coordonare transmite sarcinile către alți agenți, care verifică disponibilitatea produselor solicitate de client, organizează transportul și confirmă expedierea. Schimburile de informații sunt rapide, iar activitățile se desfășoară fără întârzieri.

Există însă un detaliu important: clientul poate primi marfa numai într-un anumit interval orar. Dacă această informație nu ajunge la agentul care organizează transportul, livrarea eșuează deși comanda a fost expediată urgent. Comunicarea a fost rapidă și aparent bine organizată, însă nu a asigurat transmiterea contextului necesar pentru atingerea rezultatului urmărit.

Exemplul ilustrează diferența dintre eficiența comunicării, care privește timpul, efortul și resursele necesare schimburilor de informații, și eficacitatea comunicării, care privește măsura în care aceasta își îndeplinește scopul și contribuie la realizarea acțiunilor urmărite.

De unde începem evaluarea? 

Un prim pas ar fi să examinăm două dimensiuni ale comunicării propriu-zise: eficiența schimbului de informații și calitatea contextului transmis.

a. Eficiența schimbului de informații

Managerii pot urmări câțiva indicatori simpli:

• timpul necesar transmiterii informațiilor și obținerii răspunsurilor;

• numărul clarificărilor suplimentare necesare pentru continuarea activității.

Acești indicatori permit identificarea întârzierilor și a schimburilor repetate de mesaje, întrebări și răspunsuri suplimentare între oameni și agenți AI, necesare pentru clarificarea informațiilor. Acestea consumă timp și alte resurse.

b. Calitatea contextului transmis

Aici, evaluarea privește nu doar corectitudinea informațiilor, ci și relevanța lor pentru cei care trebuie să acționeze.

Managerii pot verifica:

• dacă informațiile transmise includ obiectivele, prioritățile și constrângerile relevante pentru sarcina respectivă;

• dacă aceste elemente sunt păstrate atunci când sarcinile sunt transferate între oameni și agenți AI;

• dacă destinatarii interpretează și utilizează corect contextul primit.

Aceste verificări arată dacă informațiile transmise oferă contextul necesar pentru luarea deciziilor și desfășurarea activităților.

Să revenim la exemplul livrării urgente. Evaluarea presupune și verificarea dacă informația privind intervalul în care clientul poate primi marfa ajunge la agentul responsabil de transport și dacă acesta a utilizat-o atunci când a organizat livrarea.

Viteza și cantitatea informațiilor transmise nu sunt suficiente pentru a aprecia eficacitatea comunicării. Contează și relevanța lor pentru deciziile și acțiunile care urmează. 

Dar ce înseamnă aceasta pentru manageri?

Pentru manageri, evaluarea eficacității comunicării agentice înseamnă să urmărească nu doar dacă informațiile au fost transmise corect și la timp, ci și dacă au fost înțelese și utilizate corespunzător, dacă obiectivele și limitele stabilite au fost comunicate și avute în vedere și în ce măsură comunicarea a contribuit la realizarea acțiunilor urmărite.

Cu alte cuvinte, nu este suficient să știm cât de bine circulă informațiile. Trebuie să înțelegem și ce se întâmplă ca urmare a comunicării.

În numărul următor al NL-SAMRO voi examina mai îndeaproape a doua perspectivă, modul în care comunicarea contribuie la coordonarea activităților dintre oameni și agenți AI și ce ar trebui să urmărească managerii pentru a evalua această contribuție.

O lectură care merită atenție 

The 6 Essential Skills Your Workforce Needs to Keep Pace with AI,  CV Viverito (Harvard Business Review, October 7, 2026

[Rezumat din magazinul HBR]

Ideea centrală

Organizațiile ar trebui să renunțe la listele tot mai lungi de competențe AI și să se concentreze asupra modului în care oamenii lucrează cu AI și controlează rezultatele acesteia.

Potrivit rezumatului oficial, programele de dezvoltare a competențelor AI (AI upskilling) produc frecvent două efecte nedorite: angajații se simt copleșiți de cerințele de învățare, iar organizațiile sunt dezamăgite de rezultatele investițiilor.

Cercetările Gartner prezentate în articol identifică două domenii prioritare.

Cele două categorii fundamentale de competențe

A. Work-orchestration skills – competențe de orchestrare a muncii, care privesc modul în care angajații colaborează cu AI pentru a obține rezultate. În termeni manageriali, aceasta înseamnă organizarea activităților astfel încât contribuțiile umane și cele ale AI să se completeze.

B. Oversight and governance skills – competențe de supraveghere și guvernanță. Acestea privesc capacitatea oamenilor de a se asigura că rezultatele AI sunt corecte, sigure și demne de încredere. Accentul se mută astfel de la simpla utilizare a instrumentelor AI la responsabilitatea pentru calitatea rezultatelor obținute.

Ce rezultă pentru management

Din aceste două categorii pot fi desprinse trei implicații manageriale importante:

• Dezvoltarea competențelor trebuie legată de activitatea reală, nu doar de familiarizarea cu instrumentele AI.

• Colaborarea om–AI necesită coordonare, inclusiv stabilirea contribuțiilor și a modului în care acestea sunt integrate.

• Supravegherea umană rămâne esențială, mai ales în evaluarea rezultatelor și gestionarea riscurilor.

Acestea sunt interpretări manageriale ale ideii centrale, nu o reproducere a celor șase competențe enumerate de autor.

Legătură cu preocupările mele privind agentic management

Articolul se intersectează direct cu tema transformării capacităților AI în acțiuni coordonate și rezultate manageriale.

Există însă o distincție conceptuală important între:

• Work orchestration, care privește organizarea colaborării pentru realizarea muncii.

• Agentic communication, care poate fi analizată ca mecanismul prin care intențiile, instrucțiunile, informațiile și feedbackul contribuie la coordonarea acțiunilor.

• Oversight and governance , care privește controlul, limitele autonomiei și responsabilitatea pentru rezultate.

În această interpretare, comunicarea agentică nu este doar o competență suplimentară, ci poate constitui un mecanism care leagă orchestrarea muncii de supravegherea și guvernanța AI.

Postări LinkedIn

𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗶𝗻𝗴 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗮𝗻𝗱 𝗔𝗜 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝘀 𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 — 𝟲 : 𝗪𝗵𝗲𝗻 𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘃𝗲𝗿𝘀𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 𝗯𝗲𝗰𝗼𝗺𝗲𝘀 𝗮𝗰𝘁𝗶𝗼𝗻

𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗶𝗻 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗮𝗱 𝗔𝗜 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝘀 𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 — 5 : 𝗪𝗵𝗮𝘁 𝘁𝘂𝗿𝗻𝘀 𝗔𝗜 𝗰𝗮𝗽𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝘆 𝗶𝗻𝘁𝗼 𝗰𝗼𝗼𝗿𝗱𝗶𝗻𝗮𝘁𝗲𝗱 𝗮𝗰𝘁𝗶𝗼𝗻? 𝗖𝗼𝘂𝗹𝗱 𝗺𝗮𝗻𝗮𝗴𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗰𝗼𝗺𝗺𝘂𝗻𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 𝗯𝗲 𝗽𝗮𝗿𝘁 𝗼𝗳 𝘁𝗵𝗲 𝗮𝗻𝘀𝘄𝗲𝗿?

𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗶𝗻𝗴 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗮𝗱 𝗔𝗜 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝘀 𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 — 4 : 𝗔𝗜 𝗰𝗮𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝗻 𝗲𝘅𝗰𝗲𝗹𝗹𝗲𝗻 𝗿𝗲𝗰𝗼𝗺𝗺𝗲𝗻𝗱𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻. 𝗕𝘂𝘁 𝗶𝗳 𝗶𝘁 𝗱𝗼𝗲𝘀 𝗻𝗼𝘁 𝗶𝗻𝗳𝗹𝘂𝗲𝗻𝗰𝗲 𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘀𝗶𝗼𝗻 𝗼𝗿 𝗮𝗻 𝗮𝗰𝘁𝗶𝗼𝗻, 𝘄𝗵𝗲𝗿𝗲 𝗶𝘀 𝘁𝗵𝗲 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝘃𝗮𝗹𝘂𝗲?

𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗶𝗻𝗴 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗮𝗻𝗱 𝗔𝗜 𝗔g𝗲𝗻𝘁𝘀 𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 —  3 : 𝗬𝗼𝘂𝗿 𝗔𝗜 𝗮𝗴𝗲𝗻𝘁 𝗰𝗼𝗺𝗺𝘂𝗻𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗮𝘀𝘁𝗲𝗿. 𝗕u𝘁 𝗱𝗼𝗲𝘀 𝘁𝗵𝗮𝘁 𝗺𝗮𝗸𝗲 𝘆𝗼𝘂𝗿 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 𝗺𝗼𝗿𝗲 𝗲𝗳𝗳𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗲?      

𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗶𝗻𝗴 𝗣𝗲𝗼𝗽𝗹𝗲 𝗮𝗻𝗱 𝗔𝗜 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝘀 𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗮𝗰𝘁𝗶𝗰𝗲 — 𝟮 : 𝗛𝗼𝘄 𝗗𝗼 𝗪𝗲 𝗞𝗻𝗼𝘄 𝗜𝗳 𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗲𝗿𝗮𝗹 𝗖𝗺𝗺𝘂𝗻𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 𝗜𝘀 𝗪𝗼𝗿𝗸𝗶𝗻𝗴 𝗶𝗻 𝗮𝗻 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝗶𝗰 𝗢𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻?

N𝗟-𝗦𝗔𝗠𝗥𝗢 #𝟮𝟬𝟵 𝗶𝘀 𝗼𝘂𝘁 - 𝗔𝗴𝗲𝗻𝘁𝗶𝗰 𝗖𝗼𝗺𝗺𝘂𝗻𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 : 𝗪𝗵𝗮𝘁 𝗖𝗵𝗮𝗻𝗴𝗲𝘀 𝗳𝗼𝗿 𝗠𝗮𝗻𝗮𝗴𝗲𝗿𝘀

Senior Editor CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea, 

Membru co-fondator SAMRO

Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com