NEWSLETTER #144 (aprilie 2021)

1. Editorial / Editorial

1.1. Încredere în economie + Viitor și managementul organizațIiilor

Recent s-au publicat rezultatele investigației CONFIDEX realizate de Impetum Group la nivel național, pe un eșantion de 750 manageri de top, din companii cu minimum 5 salariați și cu o cifra de afaceri anuală de peste 100.000 €. Investigația a avut în vedere trimestrul 4 al anului 2020, urmând celor 3 efectuate în primele trimestre ale anului precedent. Cercetarea este axată asupra percepției și încrederii managerilor în economie și asupra evoluțiilor sale.

Concluzia principală a acestui studiu este că în trimestrul patru al anului 2020 încrederea managerilor în economie a crescut cu 50% față de trimestrul trei, ponderea celor foarte îngrijorați s-a diminuat cu 37%, iar starea de spirit a managerilor este semnificativ mai bună, media fiind de 4,9 din 10, față de 4,4 în trimestrul precedent. Managerii din eșantion anticipează o ieșire din criză în modelul V, dar cu revenire în 2 viteze.

Am considerat că merită să menționăm în editorialul SAMRO rezultatele acestei cercetări din cel puțin două puncte de vedere:

a) cercetarea indică faptul că managerii de companii anticipează o ieșire din criză mai rapidă decât în perioada anterioară, inclusiv obținerea în ultimul trimestru din 2020 a unor performanțe superioare celor previzionate la mijlocul anului trecut. Facem precizarea - preluată de la realizatorii analizei - că la nivelul companiilor mai mici, cu cifre de afaceri de sub 100.000 €, încrederea și rezultatele economice obținute și anticipate sunt însă inferioare.

b) investigația situează în prim plan încrederea pe care managerii o au în evoluția economiei, element deosebit de important pentru funcționarea, dezvoltarea și performanțele organizațiilor manageriate, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen mediu și lung.

Valoarea ”încredere”, sub multiplele sale forme - în sine, în scopul urmărit, în familie, prieteni, organizație, comunitate, autorități, în evoluțiile economice, medicale, sociale, politice, științifice, etc., naționale și internaționale - este esențială pentru orice persoană, condiționându-i decisiv starea de spirit și modul de a gândi și acționa.

Pentru manageri valoarea ”încredere” este și mai importantă datorită amploarei funcțiilor și rolurilor pe care le îndeplinesc în cadrul organizațiilor și a influenței majore directe asupra altor persoane. Această importanță se amplifică la managerii de top întrucât ei au o influență adesea decisivă asupra funcționării si performanțelor organizațiilor în ansamblul lor.

Pentru managerii de vârf este esențială încrederea în viitor, în evoluția organizațiilor în care lucrează și a contextului implicat, în economia și societatea în care acestea funcționează. Încrederea în viitor este condiționantă pentru elaborarea și implementarea de strategii și politici individuale și organizaționale optimiste și motivante, pentru construirea și dezvoltarea de organizații puternice, pentru previzionarea și obținerea de performanțe competitive, sustenabile.

În actuală situație economică, medicală, socială și politică din România, deosebit de complexă, puternic marcată de pandemia Coronavirus, considerăm că elementul ”încredere” este și mai important decât în condiții de normalitate și că trebuie acționat pe toate planurile pentru fortificarea sa la toată populația, dar cu un plus de intensitate la nivelul managerilor din toate entitățile și de la toate nivelele - național, sectorial, regional, județean și local.

Membrii comunității SAMRO este necesar și util să se implice, în special prin acțiunile educaționale și științifice întreprinse, în creșterea încrederii viitorilor și actualilor manageri în sine, în organizație și în evoluțiile contextuale naționale și internaționale, care în ultimele luni înregistrează ameliorări notabile, ce trebuie amplificate în continuare.

Prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Din activitatea comunității SAMRO / From the activity of the RASM community

2.1. Schimbări în crearea Newsletter-ului SAMRO

Aplicația de la Google, cu care am creat Newsletter-urile SAMRO, trece de la classic Google Sites la noul format new Google Sites. În urma acestei tranziții, la 1 septembrie 2021 toate Newsletter-urile create până atunci în forma classic vor fi arhivate în mod automat de Google în format HTML, care s-ar putea să nu corespundă cu site-urile originale.

Având în vedere schimbarea făcută de Google, Newsletter-ul pentru aprilie 2021 l-am creat cu new Google Sites iar numerele din ianuarie-martie le-am convertit în noul format. Acestea și cele care urmează de acum încolo pot fi accesate prin linkurile dintr-un document, denumit Arhiva 2021. Linkul către Arhiva 2021 apare în fiecare Newsletter.

În acest context consider că este momentul să trecem în revistă sumarul momentelor și temelor abordate pe parcursul evoluției Newsletter-ului SAMRO de la primul număr NL#1, apărut la data de 1 mai 2009, și până în prezent.

În primii ani Newsletter-ul SAMRO nu a avut o structură permanentă de rubrici, ele fiind introduse și numite în funcție de materialele primite de la membrii SAMRO. Din 2012 începe să fie posibilă structurarea pe rubrici mai stabile, de exemplu: Din activitatea SAMRO; Din activitatea națională și internațională; Proprietatea intelectuala - actualități și perspective.

Rubrica "Din partea președintelui" a Prof. Ovidiu Nicolescu devine și rămâne și în prezent Editorial. Rubrica prezintă teme actuale, de interes în managementul organizațional și macroeconomic.

Rubrica Proprietatea intelectuală: actualități și perspective a Prof. Aurel-Mihai Țîțu a fost alimentată, și este și în continuare, cu informații de interes pentru acest domeniu încă din 2011.

În perioada 2014-2015 preocupările membrilor SAMRO au fost legate, în particular, de problema armonizării conținutului învățământului de management cu nevoile din practica organizațională. Așa a apărut rubrica Manageri practicieni și învățământul de management. Rubrica s-a constituit din interviuri, opinii, discuții, analize, și a fost editată de Prof. Rodica M. Cândea.

În perioada 2015-2018 a apărut o altă preocupare în comunitatea SAMRO, legată de rolul stările emoționale în organizație și de nevoia de competențe emoționale în management, precum și de nevoia reflectării acestor preocupări în învățământul de management. Aceste preocupări s-au materializat, între anii 2017-2020, în rubrica Inteligență emoțională, comportament și performanță managerială. Rubrica s-a focalizat pe pârghiile emoționale pentru realizarea performanței organizaționale și a fost realizată de Prof. Rodica M. Cândea. Din martie 2020, odată cu apariția primelor efecte ale pandemiei asupra managementului organizațiilor, rubrica a devenit Inteligența emoțională a organizației în condițiile crizei COVID-19, iar din iunie 2020 rubrica abordează "Călătoria" emoțională COVID-19, de la pandemie la post-pandemie, continuând aceeași tematică și în în prezent.

În Newsletter s-au oglindit de-a lungul timpului, evenimentele importante ale comunității SAMRO, inclusiv Conferințele internaționale organizate de SAMRO, publicațiile și revistele apărute sub egida SAMRO, activitățile membrilor SAMRO. Newsletter-ul va face acest lucru și în continuare și va fi "la zi" cu evoluțiile din practica managerială și din învățământul de management, cu colaborarea membrilor SAMRO.

Prof. univ. dr Rodica M. Cândea

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

2.2. O nouă lansare de carte

Miercuri,26 martie 2021 s-a derulat la Oradea în sediul companiei Valtryp, în organizarea directorului acesteia Dl. ing. Valeriu Vasile Trip, o nouă lansare a volumului "Abordări și studii de caz relevante privind managementul organizațiior din Romania în contextul pandemiei Covid-19". La eveniment au luat cuvântul, prof. dr. Ovidiu Nicolescu, unul din cei trei coordonatori ai volumului, ing. Valeriu Trip autor al unui studiu de caz, prof. dr. Ioan Mintas de la universitatea din Oradea, precum și alte personalități bihorene, care au punctat actualitatea tematicii și utilitatea studiilor de caz și a analizelor cuprinse in volum.

2.3. UPDATE 11.04.2021 pentru publicarea volumului “The Best Romanian Management Studies 2019-2020”

Intrucat o serie de colegi si-au manifestat disponibilitatea de a transmite spre publicare un studiu de management intr-o editura internationala am prelungit termenul.

Asadar Va invitam sa participati la demersul nostru de a realiza Volumul de Studii "The Best Romanian Management Studies 2019-2020”.

Se fac eforturi pentru identificarea unei edituri internationale care sa indeplineasca cerinte de indexare cat mai bune, recunoastere internationala corespunzatoare si in acelasi timp costuri competitive.

Va invitam sa cititi descrierea de mai jos si termenele si Va asiguram de intreg suportul.

Va multumim pentru colaborarea si pentru implicare in realizarea acestui demers extrem de important pentru vizibilitatea internationala a SAMRO !

Aducem in atentia Dumneavoastra invitatia de a participa la realizarea volumului “Cele mai bune studii de management din Romania 2019-2020” - “The Best Romanian Management Studies 2019-2020”, TBRMS 2019-2020, volum care ne dorim sa apara in anul 2021 intr-o editura internationala, la fel ca si precedentele lucrari de acest calibru. Volumul va cuprinde cele mai bune studii de management, supuse unui proces de recenzie.

Costurile pentru publicare on line si PRINT vor fi suportate de SAMRO. Fiecare autor va primi gratuit un volum tiparit cu coperta policromie lacuita, cartea facuta „pe tipar”. Persoanele care doresc mai multe carti pot comanda (mihail.titu@ulbsibiu.ro) pretul unui exemplar va fi ca si in anii trecuti un pret de 3-4 Euro (vom reconfirma pretul intrucat in contextul pandemiei in 2021 ar putea exista diferente ! ).

Obiective:

1. Reunirea celor mai bune studii de management realizate in Romania in perioada 2019-2020;

2. Mediatizarea acestor studii pe plan national si international;

3. Dezvoltarea si promovarea unui brand al scolii de management din Romania;

4. Publicarea acestui volum cu studii intr-o editura consacrata din afara tarii si diseminarea la cat mai multe universitati din lume;

5. Cresterea prestigiului SAMRO in lume.

Conditii:

1. să abordeze o problemă semnificativă de management în general și/sau pentru România;

2. să incorporeze elemente de noutate conceptuală, metodologică și/sau pragmatică;

3. să fie elaborat și redactat riguros în limba engleză (rugam o verificare serioasă);

4. să fie structurat potrivit uzanțelor pentru revistele si proceeding-urile consacrate (introducere, abordarea problemei respective în literatura de specialitate, metodologia utilizată, analiza propriu-zisă, concluzii finale și bibliografia utilizată);

5. să nu fi fost publicat in alta parte (respectarea tuturor normelor internationale actuale in domeniul protectiei proprietatii intelectuale) - textul va fi scanat cu un soft dedicat antiplagiat cu licenta;

6. să aibă minim 10 pagini și maxim 15 de pagini, pagina ultima min 75 % plina;

(absolut tot textul Times New Roman 12 pct, spatiere la 1 rand, pagina A4, margini 2 cm peste tot, TAB 1.27 cm, citari exact in sistemul de la ultima editie si conform model atasat).

Observatii importante:

1. Intrucat anul 2021 este un an la fel de aparte ca si anul 2020 in urma discutiilor este indicat sa respectam termenele propuse;

2. Costurile de machetare, publicare on line si Print sunt dependente de modul in care reusim sa transmitem manuscrisul;

3. Ca si element de noutate, in acest volum cu Studii, in contextul pandemiei de SARS-CoV-2, pandemie inca actuala, Va propunem si Va invitam sa propuneti studii de management legate de refectia acestui subiect in directa legatura cu digitalizarea, strategii de digitalizare, respectiv utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de producere a valorii, descrierea, analiza si modelarea unui eventual proces de a trece la o afacere digitală etc;

4. Va rugam sa transmiteti studiile in format editabil (numai Microsoft Word) cu extensia docx;

5. Va rugam sa denumiti fisierele cu rezumate astfel: Nume Prenume prim autor_rezumat_RO.docx si Nume Prenume prim autor_abstract_EN.docx, de exemplu: Titu Mihail_rezumat_RO.docx si Titu Mihail_rezumat_EN.docx;

6. Va rugam sa denumiti fisierele cu studii IN EXTENSO astfel (NUMAI LIMBA ENGLEZA): Nume Prenume prim autor_EN.docx, de exemplu: Titu Mihail_EN.docx;

7. Va rugam sa trimiteti documentele la adresa de email: mihail.titu@ulbsibiu.ro si veti primi confirmare in termen de maxim 24 de ore;

8. Consultati cele 2 fisiere atasate cu modul de citare si cu modalitatea de redactare, Pagina A4, tipul de caractere, marime, Marginile paginii, pozitionare in pagina, pozitinare tabele, figuri, formule ETC - Este suficient ca Dumneavoastra sa Va uitati in proprietatile fisierului WORD atasat si veti afla raspunsurile la toate intrebarile legate de “cum realizam fisierul cu studiul personal in format DOCX”. TEMPLATE-ul propriu zis (in sensul de DETALIU - ! -) il va operationaliza EDITURA INTERNATIONALA. Este suficient daca Dumneavoastra ne transmiteti studiul in extenso (dupa ce vi se accepta Titlul si Rezumatul) conform fisiere cu modul de citare atasate.

Calendar:

1. Autorii, Titlul si Abstract Limba Romana = 7 mai 2021;

2. Accept Abstract, transmitere eventuale recomandari = 21 mai 2021;

3. Studiu in extenso Limba Engleza = 20 iunie 2021;

4. Recenzia si transmiterea observatiilor pentru Studiu in extenso = 15 iulie 2021;

5. Primire Studiu corectat dupa recenzie Limba Engleza = 18 iulie 2021;

6. Trimitere catre editura in vederea publicarii = 1 august 2021;

7. Acceptul editurii si primirea de la editura a costurilor conform termen oferit editura internationala;

8. Plata SAMRO catre editura internationala conform termen dat de editura internationala;

9. Publicare on line si PRINT conform termen dat de catre editura.

Va rugam respectuos sa respectam termenele din motivele anterior mentionate. Informatia a fost postata si pe site SAMRO

Cu stima, Prof. univ. dr. Ovidiu NICOLESCU, Prof. univ. dr. Constantin OPREAN, Prof. univ. dr. Mihail Aurel TITU

Contact: (RUGAM SUNATI DACA ESTE NEVOIE intrucat de cele mai multe ori un telefon poate conduce la o economie de timp importanta): telefon mobil 0744 390 290 (dupa ora 17.00); E-mail mihail.titu@ulbsibiu.ro

3. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

3.1. Specificul managementului proprietăţii intelectuale în mediul universitar - Partea I-a / The specifics of intellectual property management in the university environment - First Part

Universităţile sunt instituţii de învăţământ superior destinate, în esenţă, să asigure pregătirea la nivel ridicat a unor specialişti dar şi să confere grade academice. În timp, s-a adăugat funcţiei didactice a universităţii şi o funcţie de cercetare, aceasta evidenţiind necesitatea ca universitatea să fie şi o structură generatoare de cunoştinţe.

Ajungem astfel să constatăm o dublă abordare a problematicii proprietăţii intelectuale în mediile universitare.

Pe de o parte, universităţile trebuie să transmită informaţii şi să formeze competenţe ale viitorilor specialişti în ceea ce priveşte cunoaşterea modalităţilor de generare şi de protejare a bunurilor de proprietate intelectuală şi în acest scop programele de studii trebuie să faciliteze însuşirea de către viitorii absolvenţi a informaţiilor şi competenţelor anterior menţionate (acest lucru lasă uneori de dorit).

Pe de altă parte şi nu numai ca un răspuns la solicitarea societăţii ca universitatea să se implice în activităţi antreprenoriale, instituţia universitară este generatoare de variate bunuri intangibile, începând cu materialele tipărite utilizate în calitate de manuale şi îndrumare, apoi cu mijloacele materiale dezvoltate pentru a fi utilizate în procesul educaţional şi continuând cu rezultatele activităţilor de cercetare ştiinţifică, activităţi absolut necesare unui specialist care lucrează în învăţământul superior.

Din punctul de vedere al managementului proprietăţii intelectuale, putem împărţi obiectele de proprietate intelectuală susceptibile a fi create în universităţi în următoarele trei categorii principale:

- Opere literar-artistice; vom constata că în cadrul universităţilor ce includ facultăţi pentru pregătirea viitorilor specialişti în ştiinţe umaniste sau în domenii artistice, drepturi de proprietate intelectuală se vor solicita cu precădere pentru lucrări literare sau pentru lucrări artistice;

- Obiecte de proprietate industrială, într-o asemenea direcţie fiind implicate preferenţial universităţile din domeniul ştiinţelor aplicate sau din domenii tehnice; pot fi in­clu­se în această categorie invenţiile brevetabile, mărcile, modelele de utilitate, modelele co­mu­nitare, programele de calculator (chiar dacă nu beneficiază de protecție), topografiile produselor semiconductoare, etc;

- Opere ştiinţifice; vor fi incluse în această categorie rezultatele publicate sub forma unor lucrări ştiinţifice, rapoarte de cercetare, monografii şi tratate de specialitate etc.

Desigur, clasificarea anterioară are un caracter convenţional; există universităţi în care se realizează pregătirea viitorilor specialişti atât în domenii literar-artistice, cât şi în domenii ale ştiinţelor exacte sau în domenii tehnice, după cum chiar în universităţile specializate într-un anumit domeniu pot fi generate obiecte de proprietate intelectuală aparţinând altor domenii.

… Va urma …

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile domeniului Proprietății Intelectuale, al Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://osim.ro/despre-osim/centre-regionale/centrul-regional-sibiu/; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro

Sibiu, 11 aprilie 2021

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

mihail.titu@ulbsibiu.ro

Prezentarea dlui Prof. Ioan Popa

Prezentarea a cuprins 2 părți:

I. Impactul pandemiei asupra exercitării funcțiilor managementului

II. Impactul asupra educației manageriale și a managementului universităților

Prezentarea a avut la bază o Anchetă desfășurată în perioada martie-mai 2020, cu privire la "Impactul culturii naționale asupra atitudinii angajaților față de investiția masivă în muncă: abordare comparativă România vs Japonia (Popa I., Ștefan, S.C., Albu, C.F., Popa, Ș.C., Vlad, C., The impact of National Culture on Employees' Attitudes Toward Heavy Work Investments: Comparative Approach Romania vs Japan. Amfiteatru Economic, 2020, vol.22, Special Issue No. 14, pp. 1014-1029.)

Studiul a urmărit 4 obiective: 1. Factori motivaționali ai investiției în muncă; 2. Efectele pozitive și negative ale investiției în muncă, pe plan profesional și personal; 3. Analiza multigrup - Diferențe România-Japonia; 4. Matricea Importanță - Performanță și Implicațiile manageriale. Pe baza acestui studiu au fost obținute o serie de concluzii de ordin practic pentru perioada post-pandemie, care recomandă citirea articolului de către toțIi managerii practicieni, de către toți membrii SAMRO.

Dl. prof. Ioan Popa a analizat impactul pandemiei și în contextul învățământului universitar de management din România, identificând câteva din punctele vulnerabile, unele dintre ele datând chiar dinainte de pandemie. Una din concluziile cu privire la managementul post-pandemie s-a referit la importanța inteligenței emoționale, atât în ceea ce privește managementul, în general, cât și în comunicarea managerială și performanța angajaților, în particular.

Prezentarea dnei Prof. Florina Pînzaru

A fost o prezentare foarte bine documentată referitoare la impactul pandemiei de COVID asupra universităților și a mediului economic din România.

Pentru universități a prezentat câteva opțiuni strategice, mutând apoi discuția înspre provocările pentru managementul afacerilor în perioada post criză.

Sumarizând lecțiile pe care managerii ar trebui să le învețe din pandemie a creionat „noul normal” și a avansat previziuni privind revenirea economică în 2021.

O solicitare către dna. prof. Doina Banciu, moderatoarea evenimentului:

Credem că suntem în asentimentul tuturor membrilor SAMRO să transmitem dnei. prof. Doina Banciu rugămintea de a ni se pune la dispoziție înregistrarea celor 2 prezentări.

Pe de altă parte, dezbaterea ca întreg a fost deosebit de interesantă și este utilă pentru mai multe domenii ale managementului. Ar putea constitui o bună sursă de informare pentru concluzii privind viitorul managementului afacerilor și al învățământului de management din România. De aceea considerăm că am avea toți de câștigat dacă am putea obține înregistrarea întregii dezbateri, mai ales că o mare parte din membrii SAMRO au avut curs sau alte activiăți care nu le-au permis să participe la dezbatere.

Prof. Rodica M. Cândea și Prof. Dan Cândea

5. Inteligența emoțională, comportament și performanță managerială: "Călătoria emoțională" COVID- 19, de la pandemie la post-pandemie / Emotional intelligence, behavior and managerial performance: The COVID-19 "emotional journey", from pandemic to post-pandemic

5.1. Ce a evidențiat pandemia cu privire la motivația socială a angajaților (II) // What the pandemic has highlighted with regard to employee motivation (II)

Desigur că o parte din cunoștințele și practicile evidențiate ca fiind utile în perioada de pandemie și post-pandemie au existat și înainte. Newsletter-ul SAMRO, prin rubricile și contribuțiile la aceste rubrici ale membrilor SAMRO și ale altor practicieni în domeniul managementului, a fost preocupat de unele dintre acestea - vezi punctul 2.1.

Așa cum am arătat în NL#143, descoperirile recente ale neuroștiinței arată că durerea fizică și “durerea socială" rezultate în urma interacțiunilor sociale, sunt percepute de creier în mod similar. Cu alte cuvinte creierul tratează multe din amenințările și recompensele percepute în urma interacțiunilor sociale cu intensitate similară cu amenințările și recompensele fizice. Creierul reacționează în același mod la nevoile sociale ca și la nevoile fizice, primare (ex. nevoia de hrană, aer, apă), adică va reacționa din punct de vedere neurochimic de așa manieră încât să se apere în cazul percepției de amenințări privind satisfacerea acestor nevoi și să maximizeze stările pozitive, de satisfacție generate de percepția de recompense. Toate aceste reacții sunt de natură emoțională.

Dacă ne referim la metafora Elefantului și a Călărețului (Jonathan Haidt­­, The Happiness Hypothesis), Elefantul simbolizând creierul reptilian împreună cu creierul limbic, iar Călărețul simbolizând neocortexul, știm că atunci când Elefantul, care are rolul de a ne proteja de pericole, se simte amenințat, va reacționa emoțional, irațional, prin fugă, blocaj psihic (freeze) sau luptă. Călărețul nu are timp să reacționeze, mai ales dacă este obosit sau stresat. Pentru a putea judeca limpede, rațional, Călărețul are nevoie de sentimentul de siguranță. Acesta nu are nevoie să consume energie pentru a se apăra (cazul percepției amenințării) și astfel își poate canaliza energia asupra a ceea ce are de făcut.

Referindu-ne la managementul organizațional, pentru creșterea performanțelor unui grup trebuie acționat în direcția reducerii frecvenței interacțiunilor potențial percepute ca amenințări și multiplicarea celor potențial percepute ca recompense.

În interacțiunile sociale sunt activate cinci arii, care pot să dea naștere la percepții de amenințare sau recompensă: Statutul, Certitudinea, Autonomia, Relaționarea și Corectitudinea (Fairness în limba engleză ). Tehnica bazată pe acest concept este tehnica S.C.A.R.F. (Status.Certainty.Autonomy.Relatedness.Fairness).

1. Statutul (Status) se referă la percepția individului privind locul său în ierarhia socială și organizațională și este dată de considerația care i se acordă acestuia. Statutul este superior atunci când ne simțim valorizați, apreciați, respectați, deoarece în creier se creează sentimentul de recompensă.

2. Certitudinea (Certainty) se referă la cunoașterea a ceea ce se va întâmpla, la nevoia de eliminare a ambiguității și incertitudinii. Creierul este o "mașină de recunoaștere a tiparelor" care ne informează cu privire la viitorul apropiat, astfel încât să asigure predictibilitatea și să elimine sentimentul de amenințare.

3. Autonomia (Autonomy) se referă la nevoia de control asupra mediului în care ne aflăm, asupra a ceea ce facem sau a ceea ce vom face, la libertatea de a face alegeri. Restrângerea autonomiei la locul de muncă generează sentimentul de amenințare.

4. Relaționarea (Relatedness) se referă sentimentul de recompensă sau amenințare generat în funcție de percepția pe care o avem de a fi „în” sau „în afara” unui anumit grup. Se referă la siguranță în cadrul unei legături cu ceilalți, la încredere, la nevoia de apartenență la locul de muncă.

5. Corectitudinea (Fairness) în relațiile interumane este intrinsec satisfăcătoare, independentă de alți factori. Se referă la percepția cinstei și corectitudinii comportamentelor. Angajații au nevoie să simtă că sunt tratați în mod corect relativ la colegii lor.

Este interesant de remarcat faptul că răspunsul creierului la perceperea amenințării la statut activează rețele similare în creier ca, de exemplu, deprivarea de somn sau anxietatea cronică. Lipsa de certitudine, de predictibilitate, activează răspunsuri neurale similare cu durerea fizică. Lipsa de autonomie generează distres, cu toate problemele ce decurg đin acesta. Ostracizarea, perceperea exilării în cadrul unei relații, activează răspunsuri neurale similare cu foamea. Perceperea lipsei corectitudinii, a cinstei, activează aceleași circuite neuronale ca amenințarea unei pierderi monetare.

Experiența organizațiilor pe timpul pandemiei a scos la suprafață importanța majoră a caracteristicilor interacțiunilor umane, a comportamentul social, în general, pentru performanța organizațională și chiar pentru existența organizației. Comportamentul social este ceea ce este observabil de către cei din jur, este partea care îi influențează, generându-le percepții la nivel emoțional de amenințare sau recompensă. Este partea observabilă a personalității noastre.

În următorul newsletter (NL#145) voi da exemple de comportamente care să asigure generarea sentimentelor de recompensă și reducerea celor de amenințare, prin intermediul stilului de comportament social. Mă voi referi în mod particular la comportamente din cadrul organizațlional.

În NL#146, mă voi referi la stilul social ca și componentă a inteligenței sociale. Inteligența socială mai cuprinde și inteligența emoțională și are la bază mentalitatea de creștere și adaptabilitatea (agilitate și reziliență). Nu voi reveni asupre componentei de înteligență emoțională, despre care am scris în numerele anterioare ale Newsletterului.

(va urma)

Prof. dr. Rodica M. Cândea

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Rodica.Candea@mis.utcluj.ro

Contribuțiile din partea colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori,

fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I

Membru fondator SAMRO

rcandea@gmail.com