Newsletter #192 (aprilie 2025)

Editorial

Repere esențiale pentru deciziile strategice // Essential benchmarks for strategic decisions

<Subiectul pentru acest editorial mi-a fost inspirat (dictat) de ceea ce se derulează în SUA, în UE, în România și în general la nivel mondial, în special în ultimii ani>

Luarea deciziilor strategice reprezintă unul dintre cele mai importante procese în managementul oricărei entități - om, companie, comunitate, țară, sau organizație internațională. Deciziile strategice impactează decisiv și perioade îndelungate entitățile respective și, adesea, și alte entități.

Din nefericire, în mod frecvent, deciziile strategice se iau la întâmplare, în mod arbitrar, fără conștientizarea consecințelor asupra entităților implicate și asupra contextului acestora.

Pornind de la această realitate considerăm util să punctăm și să reamintim câteva repere esențiale, absolut necesar de luat în considerare în orice proces decizional strategic.

Punctul de plecare trebuie să-l reprezinte întotdeauna stabilirea riguroasă a obiectivelor de realizat. Acestea trebuie să corespundă intereselor fundamentale ale entității implicate, să fie realiste, reflectând constructiv situația entității și a contextului acesteia, ceea ce reprezintă premise indispensabile pentru realizarea lor, pentru generarea efectelor pozitive așteptate.

În determinarea modalităților de realizare și a resurselor necesare, pașii următori trebuie să asigure succesiv că acestea sunt:

• Posibile

• Oportune

• Fezabile

• Performante

• Sustenabile.

Se recomandă să se aibă în vedere trei orizonturi temporale - scurt, mediu și lung - din pespectivă proprie și din perspectivă contextuală.

Dacă aceste condiții obligatorii sunt reunite se trece la faza următoare de stabilire a programului de implementare, ce trebuie să conțină principalele elemente acționale ce condiționează realizarea “de facto” a deciziei.

O astfel de abordare a procesului decizional strategic la nivelul entităților economico-sociale nu este posibilă fără un fundament participativ, fără asigurarea unei echipe de specialiști competenți și dedicați, care să determine riguros obiectivele, modalitățile de realizare, resursele alocate, etapizarea acțiunilor, etc.

Am considerat oportun și util să axez acest editorial asupra procesului decizional strategic întrucât în prezent și în viitor, în contextul actual, foarte complex, turbulent și dificil predictibil, sunt necesare nu puține decizii strategice care vor determina în mare măsură, viața și performanțele tuturor oamenilor și entităților, atât în România cât și pe plan internațional.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

DEZBATERE: Ce este necesar, posibil și oportun să facem? Propunere de dezbatere pentru membrii SAMRO.

Reconstruirea încrederii în știință - premisă pentru integrarea IA în educația universitară românească (Conf. univ. dr. Radu Florin Ogarcă, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Craiova)

Orice dezbatere actuală despre viitorul educației universitare în domeniul managementului nu poate să nu aibă o altă temă centrală decât inteligența artificială (IA). Pe această temă, majoritatea opiniilor privind necesitatea și oportunitatea sunt convergente, dar în ceea ce privește modalitățile concrete de utilizare, posibilitățile și orizontul de timp de implementare sunt încă neclare.

Pentru a configura un plan de măsuri privind utilizarea generalizată a IA în domeniul educației universitare, în general, a celei în domeniul managementului, în special, este absolut necesar să înțelegem foarte exact care este tabloul inițial de la care pornim. Din acest considerent am decupat în continuare, din mai multe studii naționale și europene, mai multe aspecte relevante pentru starea de fapt, din păcate multe foarte îngrijorătoare. Deși unele dintre acestea sunt aduse uneori în centrul dezbaterilor publice, deci sunt, în principiu, destul de cunoscute, magnitudinea lor nu este, cred eu, percepută cu exactitate.

Din 2024, România are o Strategie Națională pentru Inteligența Artificială (SN-IA), pentru perioada 2024-2027. În cadrul acesteia se subliniază că strategiile IA sunt cu ”uz dual”, putând genera efecte benefice pe multiple paliere ale societății, dar, în același timp, sunt și ”potențiale instrumente puternice pentru actori rău intenționați”. Principalele provocări legate de extinderea în diferite domenii a soluțiilor bazate pe IA identificate în cadrul strategiei sunt: lipsa finanțărilor pentru dezvoltarea unor proiecte IA, asigurarea mentenanței pentru utilizarea sistemelor de IA, reglementarea sistemelor IA, nivelul de încredere al cetățenilor în aplicațiile IA, rezistența la schimbare.

Potrivit EUROSTAT, în 2023, România ocupa, le nivelul UE, ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale (doar 27,7% din populație având un nivel de nivel da bază sau superior celor de bază, comparativ cu 56% media europeană și țări precum Țările de Jos sau Finlanda, cu niveluri de peste 80%). De asemenea, conform aceluiași studiu, România era pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea întreprinderilor care folosesc IA (1,5% dintre întreprinderi, comparativ cu media europeană de 8% sau țările cu pondere cea mai mare, Danemarca și Finlanda, unde 15% dintre întreprinderi utilizează IA).

Recent (februarie 2025), un studiu la nivel european a arătat că 32% din populația României are o atitudine negativă față de știință și tehnologie (cea mai ridicată pondere dintre țările Uniunii Europene, media UE fiind în jur de 17%). Doar 50% din populație consideră că impactul științei/tehnologiei este unul pozitiv asupra vieții (media UE fiind de 67%). De asemenea, doar 25% din populație consideră că descoperirile științifico-tehnologice bazate pe inteligența artificială sunt de încredere (media UE în jur de 38%).

Ministrul Educației în funcție, Daniel David, pe blogul personal, analiza pe scurt acest studiu și încheia această analiză cu următoarea concluzie: ”Le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul și să facem echipă, angajându-ne în a duce mai eficient lumina cunoașterii și culturii în școli/universități și în societate, de dragul copiilor noștri și al țării, pe care numai astfel îi putem proteja de obscurantismul adus de pseudocunoaștere, asigurându-le un prezent și un viitor bun, nu o lume impredictibilă, periculoasă și bizară!”

Un singur element mai adăugăm la acest tablou: România a avut, în 2023 față de 2022, o explozie de deepfake-uri (manipulări digitale a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini realizate cu IA), iar numărul tentativelor de fraudă folosind această tehnologie a crescut cu 1766% (2023 comparativ cu 2022), România ocupând, pe acest palier, a opta cea mai mare creștere din lume și a doua din Europa, potrivit unui raport anual realizat de furnizorul de verificare a identității Sumsub.

Conform Strategiei Naționale pentru Inteligența Artificială 2024-2027, formarea resursei umane și abilitățile digitale ale acestora sunt ”pilonii esențiali ai adoptării și dezvoltării domeniului inteligenței artificiale în orice societate”. În același document se arată că relația educație-IA se poate discuta pe două paliere: utilizarea IA în educație în procesele de predare-învățare și creșterea nivelului de cunoștințe generale de IA la nivelul populației.

În ultimii ani, în învățământul românesc, dezbaterile privind AI s-au concentrat pe aspecte legate de provocările privind etica și integritatea academică. În anii următori dezbaterile ar trebui să se extindă la modalități în care IA poate fi utilizată constructiv în educație. Pentru aceasta subliniem însă că este nevoie să diagnosticăm riguros situația de la care pornim.

Un studiu efectuat de Fundația VODAFONE (în 7 țări europene), dat publicității în februarie 2025, arăta că aproximativ 70% dintre elevii români (cu vârste între 12-17 ani), consideră că inteligența artificială va juca un rol semnificativ în viața lor profesională. 54% simt că sunt pregătiți de școală pentru a utiliza această tehnologie. Doar 40% dintre elevi consideră că profesorii lor sunt competenți în utilizarea AI. Cei mai mulți dintre elevii români incluși în eșantionul de studiu (72%) au învățat despre această tehnologie de la colegi. Un alt lucru îngrijorător semnalat de acest studiu este acela că 49% dintre elevii români se tem că acest lucru ar putea ducea la discriminare, iar peste 45% dintre elevii români chestionați sunt îngrijorați că inteligența artificială ar putea extinde decalajele în succesul academic.

Studiile recente privind utilizarea și abordarea IA în mediul universitar românesc nu sunt foarte numeroase. Totuși, în 2024, revista ”Amfiteatru Economic” a avut un număr cu tema ”Provocări pentru educația orientată spre competențe în contextul dezvoltării sistemelor de inteligență artificială”. Articolele reunite în cadrul acestui număr, deși exploratorii în cea mai mare parte, sunt foarte interesante, relevante pentru stadiul actual al înțelegerii și utilizării IA în învățământul superior românesc. Am reținut, din aceste materiale, două idei importante: studenții români nu se mai simt confortabil în fața unor aplicații rigide și manifestă deschidere față de utilizarea aplicațiilor IA, care le oferă satisfacție și compatibilitate cu propriile nevoi de învățare (Sîrghi et al., 2024); riscul și lipsa de încredere asociate cu aplicațiile IA au o influență semnificativă asupra folosirii acestora (inclusiv în scopuri educaționale), considerent pentru care universitățile trebuie să răspundă comunicând mai bine beneficiile IA, identificând soluții de gestionare a riscurilor și a problemelor de confidențialitate (Duffet et al., 2024).

În concluzie, având în vedere aceste crochiuri, consider că primul pas pentru o educație universitară cu și pentru utilizarea IA trebuie să fie construirea/reconstruirea încrederii în știință și tehnologie și depășirea rezistenței la schimbare a principalilor actori (decidenți instituționali, cadre didactice și studenți). În intervenții ulterioare în cadrul acestui Newsletter îmi propun să aduc în dezbatere potențiale soluții pentru realizarea acestor deziderate.

Bibliografie:

David D., Românii și știința în 2024/2025. Riscuri și implicații, https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/02/23/romanii-si-stiinta-in-2024-2025-riscuri-si-implicatii/.

Digitalisation in Europe – 2024 edition, htps://ec.europa.eu/eurostat/web/interactive-publications/digitalisation-2024.

Duffett R., Zaharia R. M., Edu, T., Constantinescu R., Negricea C. (2024). Explorarea utilizării produselor de inteligență artificială. O perspectivă asupra studenților de la profilul economic. Amfiteatru Economic, vol. 26(65).

European citizens’ knowledge and attitudes towards science and technology, https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3227.

Fundația Vodafone, IA în școlile europene. Raport european – comparație între țări. https://cdn.fundatia-vodafone.ro/app/uploads/2025/01/250117_VS_Studie_Ipsos_RO.pdf.

Hotărârea nr. 832/2024 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027,  Monitorul Oficial, Partea I nr. 730 din 25 iulie 2024.

Maslej N., Fattorini L., Perrault R., Parli V., Reuel A., Brynjolfsson E., Etchemendy J., Ligett K., Lyons T., Manyika J., Niebles J. C., Shoham Y., Wald R., Clark J., The AI Index 2024 Annual Report, AI Index Steering Committee, Institute for Human-Centered AI, Stanford University, Stanford, CA, April 2024.

Neagu L., Explozie de deepfake-uri în România: creștere de 1.766% în 2023. Suntem în Top 10 țări cu cea mai mare creștere din lume, https://www.economica.net/explozie-de-deepfake-uri-in-romania-crestere-de-1-766-in-2023-suntem-in-top-10-tari-din-lume-cu-cea-mai-mare-crestere_734559.html.

Sîrghi N., Voicu M. C., Noja, G. G., Socoliuc O. R. (2024). Provocări ale inteligenței artificiale asupra procesului educațional în învățământul superior. Amfiteatru Economic, vol. 26(65).

Conf. univ. dr. Radu Florin Ogarcă

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Craiova

Tendințe emergente în managementul proiectelor (Prof.univ.dr. Cezar–Petre Simion, Prodecan al Facultății de Managemenent, ASE București)

Activitatea organizațiilor contemporane implică, în condițiile societății și economiei bazate pe cunoștințe, amplificarea rolului proiectelor va vector al implementării strategiilor. În aceste condiții a crescut importanța managementului proiectelor, domeniu marcat, în cel de-al treilea deceniu al secolului XXI de o serie de tendințe emergente precum proliferarea utilizării inteligenței artificiale, amplificarea rolului managementului riscului în realizarea, abordările de tip mix  tradițional-agile în planificarea proiectelor, programarea pe mai multe niveluri, virtualizarea lucrului în echipele de proiect, accentuarea dimensiunii strategice a departamentelor și compartimentelor pentru managementul proiectelor/programelor. 

1.Proliferarea utilizării inteligenței artificiale în managementul proiectelor 

Inteligența artificială poate fi utilizată în managementul proiectelor pentru modele IA de estimare a costurilor, platforme de evaluare a riscurilor bazate pe inteligență artificială, colaborarea stakeholderilor prin platforme colaborative bazate pe inteligență artificială, echipe globale și lucrul la distanță prin utilizarea unor medii virtuale de management al proiectelor, metodologii agile și  instrumente IA  agile, sisteme de management al resurselor bazate pe IA.

Au fost dezvoltate intrumente software care implică utilizarea inteligenței artificiale în managementul proiectelor: Asana - automatizare determinată de sarcini, predicții privind termenele limită, optimizarea fluxului de lucru;  nTask  - analiza riscurilor , identificarea și evaluarea riscurilor pe bază de IA; Zoho Analytics -IA pentru analiza datelor, raportare integrată; Saviom - alocarea și prognozarea resurselor bazate pe inteligență artificială, Slack - integrează instrumentele IA pentru o comunicare îmbunătățită în echipă,  Ganttic - alimentat cu inteligență artificială pentru planificarea proiectelor și programarea resurselor.

Inteligența artificială poate automatiza sarcinile de rutină, eliberând timp și resurse pentru sarcini importante din punct de vedere strategic. IA poate învăța din datele istorice ale proiectului, permițându-i să realizeze planuri realiste în ceea ce privește durata de execuție, alocarea resurselor și costul. Prin intermediul inteligenței artificiale se pot analiza cantități mari de date și, astfel, poate oferi rezultate valoroase care duc la o acuratețe amplificată a suportului informațional al deciziilor.

2. Amplificarea rolului managementului riscului în realizarea proiectelor ca necesitate de formulare a unor măsuri de răspuns adecvate la amplificarea riscurilor de natură geopolitică 

Noile realități geopolitice (războiul din Ucraina, amplificarea crizelor și conflictelor în Orientul Mijlociu, disputele tarifare la nivel global) au avut efecte apreciabile asupra implementării proiectelor: dispariția unor surse de furnizare a materiilor prime și materialelor, alungirea lanțurilor de aprovizionare, întârzierea și chiar întreruperea realizării unor proiecte, amplificarea costurilor cu materiile prime. Toate acestea impun necesitatea formulării unor măsuri de răspuns adecvate, ca etapă integrată a unui proces formal de managementul riscului.

3. Mix-ul abordărilor tradiționale și agile în planificarea proiectelor 

Managerii de proiect  conștietizează că nici abordările tradiționale, nici metodele pur agile nu sunt o soluție optimă, general aplicabilă în cazul tuturor proiectelor. Abordările hibride coonduc la flexibilitatea reacțiilor, păstrând însă fiabilitatea planificării specifică abordărilor și metodelor tradiționale în managementul de proiect. 

4. Programarea pe mai multe niveluri

Ca urmare a evoluțiilor mediului ambiant și cerințelor stakeholderilor principali și secundarii proiectele devin din ce în ce mai complexe și necesită o înțelegere mai profundă a obiectivelor, livrabilelor și specificațiilor tehnice. Managerii de proiect trebuie să lucreze îndeaproape cu membrii echipei ca experți din diferite domenii de cunoaștere și să încorporeze know-how-ul lor în planificare.

Amplificarea complexității conduce la nevoia de programare pe mai multe niveluri: proiectele complexe, în special în domeniile infrastructurii și energiei, necesită planificare interconectată la diferite niveluri. Planurile principale, detaliate și de execuție trebuie să se integreze perfect, ca modalitate de a asigura coordonarea complexă a proceselor,  ceea ce conduce la creșterea cererii pentru metode tradiționale și instrumente de management de proiect și de management de portofoliu/de program.

5. Virtualizarea lucrului în echipele de proiect

Conturată încă din perioada prepandemică, accentuată în timpul pandemiei, virtualizarea lucrului în echipe de proiect începe să se generalizeze mai ales în proiectele de cercetare-dezvoltare, în cele de training/educaționale, în cele de engineering sau de design. Și alte domenii, tradițional încă tributare lucrului on-site, cum ar fi proiectele de construcții/ investiții, o parte apreciabilă a proceselor de inițiere, planficare, execuție și  control sunt regândite prin utilizarea unor platforme digitale specifice. Virtualizarea lucrului în cadrul echipelor de proiect are multiple avantaje din perspectiva managementului acestora: eliminarea dezavantajului distanțelor și barierelor geografice, posibilitatea de a atrage talente în cadrul echipelor din diverse regiuni/continente, reducerea timpului necesar comunicării și raportării, lucrul în paralel la aceleași livrabile și mai ales reducerea amplorii unor deficiențe specifice sistemelor informaționale. Cu toate acestea, studiile efectuate până în prezent au arătat că virtualizarea relațiilor între membrii echipelor de proiect nu poate înlocui în totalitate nevoia de contacte umane  și de integrare în grupuri/echipe plasate în spații fizice de lucru.  De aceea, managerii de proiect/program utilizează abordări hibride virtual/real în lucrul pe proiecte.

6. Accentuarea dimensiunii strategice a departamentelor și altor compartimente pentru managementul proiectelor/programelor

Departamentele/compartimentele pentru managementul proiectelor/ programelor devin o componentă  esențială în procesul implementării opțiunilor strategice ale organizațiilor și în atingerea obiectivelor strategice ale acestora. Planificarea cu succes a implementării proiectelor/programelor  relevante strategic presupune un management de ansamblu al resurselor la nivel de organizație, inclusiv al competențelor. Identificarea, instruirea, coachingul și mentoratul resurselor umane este esențială ca și alocarea lor în dinamica implementării proiectelor cu valoare strategică.

Viața SAMRO la nivel central

Ședința Comitetului Director al SAMRO (23 martie 2025)

Găsiți atașate următoarele Documente  ale Ședinței Comitetului Director al SAMRO din 23 martie 2025

1. Ordine de zi – Şedinţa Consiliului Director din 23.03.2025;

2. Informare referitoare la principalele activitati desfășurate de SAMRO în perioada 31.10.2024-23.03.2025;

3. Plan de acțiuni SAMRO pentru anul 2025;

4. Buget SAMRO pentru anul 2025;

5. Decizii adoptate în cadrul Sedintei Consiliului Director al SAMRO, din 23.03.2025;

6. Calendar centralizat - manifestări științifice SAMRO 2025.

Preşedinte SAMRO,                               Secretar General SAMRO,

Prof.univ.dr. Ovidiu NICOLESCU           Prof.univ.dr. Dănuţ DUMITRAŞCU

Activități ale filialelor SAMRO

3. Academia de Studii Economice București: “112 ani  de Excelență Academică". - Program manifestări

5. Proiectul "ECO-SUCCES – Program avansat de stagii de practică dedicat viitorilor profesioniști în domeniul economic" este o inițiativă a Academiei de Studii Economice din București și a ASE - Facultatea de Management, finanțată prin PEO/72/PEO_P7/OP4/ESO4.5/PEO_A49. Pentru mai multe detalii puteți accesa: https://eco-succes.ase.ro/

6. Impactul și provocările Directivei NIS2 în mediul academic, conferință organizată de ASE în parteneriat cu Directoratul Național de securitate cibernetică (DNSC), a tratat teme referitoare la: rolul parteneriatelor academice în consolidarea securității cibernetice, implementarea Directivei NIS2 în mediul universitar și utilizarea projector hands-on în procesul educational. Evenimentul creează un cadru de reflecție și dialog asupra provocărilor actuale din educație și securitate cibernetică, în contextul noilor reglementări europene.

7. Conferința Națională pentru Profesori „NextEd Teach: Learn | Create | Display”, a avut loc vineri, 28 martie 2025, în Aula Magna, Academia de Studii Economice din București. Evenimentul este dedicat profesorilor din învățământul preuniversitar și universitar și aduce în prim-plan metode moderne de predare și instrumente digitale inovatoare.

8. O delegație din partea ASE, au participat, în perioada 24-28 martie 2025, la târgul educațional și conferința APAIE 2025 (Asia-Pacific Association for International Education), care s-a desfășurat la New Delhi, India. La deschiderea evenimentului a participat și doamna ambasador a României la New Delhi, E.S. Sena Latif. Conferința reprezintă o platformă prin intermediul căreia instituțiile de învățământ superior explorează modalități de cooperare și împărtășesc bune practici privind internaționalizarea. 

9. Tema conferinței, „Cultivating Global Citizens for the Future: The Higher Education Imperative in the Asia Pacific and Beyond”, subliniază rolul educației superioare în formarea unor indivizi competenți academic, conștienți social și deschiși din punct de vedere cultural. Printre participanți se numără reprezentanți guvernamentali, factori de decizie, lideri universitari și profesioniști implicați în educația internațională. Găzduit de O.P. Jindal Global University, APAIE 2025 își propune să faciliteze dialogul despre internaționalizare, interculturalizare și cerințele în schimbare ale educației în secolul al XXI-lea.

10. Joi, 20 martie, a avut loc evenimentul de deschidere a International Conference on Business Excellence, ajunsă la cea de-a XIX-a ediție, o manifestare de referință pentru comunitatea academică. Keynote speakers ai acestei ediții au fost Martin KERN – Director, European Institute of Innovation and Technology, și Sergiu NEGUȚ – Antreprenor și Fondator, FintechOS, România.

Filiala Cluj (Conf.univ.dr. Diana Pitic, diana.pitic@econ.ubbcluj.ro) 

Sugestie

Vă propunem spre lecturare un articol care invită la introspecţie pe marginea unei teme relevante pentru cadre didactice şi cercetători deopotrivă: Hibbert, P. (2025). Formative, not extractive: How critically reflexive research makes a difference. Management Learning, 56(1), 107-114. 

Autorul pune în discuţie nu doar caracterul şi importanţa cercetării cu caracter reflexiv, ci şi poziţionarea, formarea şi impactul cercetătorului în lumea academică şi în societate, în ansamblu. Astfel, potrivit autorului, impactul ştiinţific nu se concretizează exclusiv prin publicaţii, ci şi prin 

1. activităţile educaţionale, cu influenţă directă asupra practicii de management 

2. activitatea de revizuire şi editare 

3. asumarea unor roluri de leadership. 

Prin urmare, caracterul formativ al cercetării reflexive se constituie nu doar prin colectarea de informaţii şi generarea de teorii. Cercetarea şi pratica reflexivă formează cercetătorul şi modelează proiectele viitoare ale acestuia. Autorul conchide cu o propunere menită a maximiza aceste posibilităţi formative cu relevanţă pentru toate cele trei căi de acţiune (amintite mai sus) şi anume: întreprinderea de cercetări de interes pentru persoana cercetătorului. Astfel, interesul real pentru desfăşurarea unui studiu ar avea o influenţă semnificativă asupra cercetătorului şi l-ar motiva în a-şi transpune cunoştinţele în acţiuni relevante atât pentru sine, cât şi pentru alţii.

Filiala Iași (Prof.univ.dr. Valentin Niță, valnit2003@gmail.com) 

1. UAIC și compania Codeless au inaugurat un laborator ultramodern în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a inaugurat vineri, 7 martie 2025, în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), noul laborator B523 – Codeless. Această facilitate de ultimă generație a fost renovată și modernizată cu sprijinul Codeless Technology B.V. Olanda. Echipat cu infrastructură software și hardware de ultimă generație, laboratorul este conceput pentru a pregăti studenții pentru scenarii de afaceri din lumea reală și pentru a-i menține conectați la evoluția rapidă a tehnologiilor digitale.

Mai multe informații la adresa: https://www.uaic.ro/universitatea-alexandru-ioan-cuza-din-iasi-si-compania-codeless-au-inaugurat-un-laborator-ultramodern-in-cadrul-facultatii-de-economie-si-administrarea-afacerilor

2. O echipă de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a elaborat primul ghid științific din România pentru tratamentul dependenței de internet la adolescenți. Ghidul are o abordare în 20 de pași și introduce conceptul inovator de „zonă verde”, care permite tratamentul problemei fără a interzice total accesul tinerilor la internet. Studiul și ghidul terapeutic sunt disponibile în The American Journal of Family Therapy: Addressing Internet Addiction Among Adolescents: A Literature Review and a Proposal of Guidelines for Psychotherapists and Mental Health Workers.

3. Studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) au participat, în perioada 17 – 21 februarie 2025, la programul de experiență transformațională de leadership „Becoming a Leader”, organizat de UAIC și Future of Leadership Institute.

În cadrul acestui program, studenți de la mai multe facultăți ale UAIC au avut ocazia de a participa la o serie de sesiuni interactive și formare practică, în vederea dezvoltării abilităților de leadership, autocunoaștere și reziliență, susținute de personalități de top din mediul de afaceri.

Mai multe informaţii la: https://www.uaic.ro/studentii-uaic-au-absolvit-programul-de-leadership-becoming-a-leader/

4. Pe 5 martie 2025, la Iași, a fost inaugurat oficial FreeYa Mind Campus, primul Centru IBM Quantum din România și al doilea de acest tip din Europa. 

Inaugurarea FreeYa Mind Campus s-a desfășurat în prezența reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, a reprezentanților IBM și a reprezentanților universităților partenere din Iași. Centrul își propune să accelereze cercetarea și educația în domenii esențiale precum medicina, fizica, științele informatice și chimia, prin intermediul tehnologiei cuantice avansate oferite de IBM. Campusul va găzdui laboratoare de cercetare avansată, spații de colaborare multidisciplinare, săli de instruire interconectabile și un centru de date subteran performant, dedicat aplicațiilor cuantice și AI. Proiectul a fost lansat prin semnarea unui parteneriat strategic între FreeYa Mind Campus și Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Universitatea Tehnică Ghe. Asachi, Universitatea pentru Științele Vieții, Universitatea de Arte George Enescu, alături de Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Mai multe informaţii pe: https://www.tuiasi.ro/noutati/politehnica-ieseana-partener-cheie-in-freeya-mind-campus-primul-centru-ibm-quantum-din-romania/ https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/romania-va-avea-primul-centru-de-inovare-cuantica-ibm-21955792

5. Miercuri, 26 martie 2025, Grupul Coimbra, din care Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) face parte alături de alte 38 de universități europene prestigioase, a adoptat Declarația Durham privind schimbările climatice și sustenabilitatea. Declarația a fost adoptată în cadrul Simpozionului Climatic al Grupului Coimbra, care a avut loc în perioada 24-26 martie, la Universitatea din Durham (Regatul Unit al Marii Britanii). Declarația Durham reflectă angajamentul ferm al celor 39 de universități membre ale Grupului Coimbra pentru combaterea schimbărilor climatice și includerea sustenabilității în toate aspectele vieții academice. Mai multe informaţii la: https://www.uaic.ro/grupul-coimbra-din-care-uaic-face-parte-a-adoptat-declaratia-durham-privind-schimbarile-climatice-si-sustenabilitatea/

6. În perioada 10-12 aprilie 2025, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) organizează evenimentul „Zilele Porţilor Deschise”, în cadrul căruia elevii de liceu vor avea ocazia să viziteze locurile emblematice ale universității, să interacționeze direct cu reprezentanții celor 15 facultăți ale UAIC și să participe la diverse activități interactive de informare și orientare academică. Accesul elevilor la toate activitățile din cadrul Zilelor Porților Deschise este gratuit. Pe parcursul celor 3 zile de eveniment, elevii vor putea afla mai multe informații despre oferta academică a celor 15 facultăți ale UAIC la Salonul ofertelor academice, care va fi amenajat în Sala Pașilor Pierduți (Corp A) și care va putea fi vizitat între orele 10.00 și 14.00. Fiecare facultate va avea un stand propriu, la care vor fi prezenți studenți și cadre didactice cu care elevii vor putea interacționa în mod direct. În plus, participanții vor putea și vizita facultatea sau facultățile de care sunt interesați. Mai multe informaţii la: https://www.uaic.ro/uaic-organizeaza-zilele-portilor-deschise-pentru-elevii-de-liceu-2/

Filiala Timișoara (Prof.univ.dr. Nicolae Bibu, nicolae.bibu@e-uvt.ro) 

1. Societatea ErgoWork, președinte prof. univ. dr. Anca Drăghici, alături de Facultatea de Management în Producție şi Transporturi (MPT), decan prof. univ. dr. Matei Tămășilă, din cadrul Universității Politehnica Timișoara (UPT) a organizat  întâlnirea de inițiere a HUB 5.0. Timișoara în data de 4 aprilie, 2025. La întâlnire au participat mai mulți membrii ai filialei SAMRO Timișoara de la Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Științele Vieții Timișoara.

HUB 5.0. este o propunere de centru colaborativ pentru promovarea conceptelor de Industrie şi Societate 5.0. precum şi pentru implementarea de acțiuni - proiecte în cadrul conceptului pe baza unui protocol de colaborare definit până la data de 23 octombrie 2025. S-a discutat  aderarea şi susținerea unui Manifest pentru Industria şi Societatea 5.0. 

Mai multe detalii în documentele atașate şi Link: https://ergoworksociety.com/2025/03/26/initiativa-hub-5-0-timisoara-pentru-industrie-si-societate-5-0/  

2. Departamentul de Management și Antreprenoriat a organizat un atelier de lucru pe tematica Gabi Bîzoi: " Crearea de cursuri interactive cu ajutorul AI "în data de 28.03.2025. Au fost prezentate și exemplificate diverse modalități de utilizare a instrumentelor bazate pe inteligența artificială în activitățile de curs și seminar. 

3. Au fost publicate lucrările prezentate la ediția 2023 a Simpozionului de Management SIM 2023, în ACTA Technica Napocensis Vol 67, No 3S (2024), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, indexată în Thompson Reuters Emerging Sources Citation Index, Index Copernicus International și WorldCat.

Cartea oferă contribuții valoaroase pentru literatura științifică din domeniul managementului.  Este subliniat rolul strategic al statului în economia mondială actuală, influențat de necesitatea alternativelor la produsele din Asia. O varietate de teme din spectrul managementului sunt puse în evidență pe parcursul cărții, precum trenduri în cercetarea din domeniul managementului, impactul pandemiei în universități și în organizații, dezvoltarea de noi modele de management, importanța managementului riscului, sustenabilității și inovațiilor. Obiectivul principal al cărții este de a ilustra modul în care România a contribuit la știința managementului  în contextul unui mediu aflat în continuă schimbare, marcat de crize, globalizare și digitalizare. 

Cartea începe cu analiza bibliometrică a relației dintre conceptele mediu-structură-strategie-performanță de-a lungul timpului, care arată că interesul pentru disciplinele de management și afaceri nu este de dată recentă, ci o constantă a preocupărilor teoreticienilor și practicienilor în domeniu. În al doilea capitol se explorează efectele pandemiei asupra organizațiilor și se evidențiază importanța comunicării digitale și implicării angajaților pentru menținerea performanței în timpul crizelor. În umătoarele capitole se propun modele alternative de management care să prioritizeze relațiile dintre stakeholderi, se utilizează studii de caz pentru înțelegerea planificării capacității de servicii pentru a satisfice cererea, se utilizează modele noi pentru a trece peste barierele comune de management al riscului. Tot în cadrul lucrării publicate la Editura Springer se analizează oportunitățile rezultate din relația dintre internaționalizare – inovație,  se propune un nou model de management al calității bazat pe date în timp real și pe principiile Kaizen, se inspectează conceptele de sustenabilitate și energie verde, se confirmă importanța bunăstării mentale a angajaților, eticii și șanselor egale. 

Romanian Management Theory and Practice: Navigating Digitization and Internationalization in the New Global Economy este o carte valoaroasă și de actualitate care îmbină perfect elementele de teorie cu cele  practic-aplicative, reprezentând o contribuție reper a specialiștilor români, membri ai SAMRO, la evoluția managementului contemporan. Cartea este recomandată cercetătorilor, cadrelor didactice, studenților, managerilor și reprezentanților instituțiilor publice care doresc să aibă o imagine fidelă asupra celor mai recente concepte și abordări ale managementului în România și pe plan internațional. 

(Autorii recenziei: Prof.univ.dr. Cezar-Petre Simion și Asist. Cercetare științifică Mădălina Mazăre)

”Trăsăturile și tentațiile oamenilor de succes. Cum să înveți din experiențele acestora și să te ferești de greșelile lor” autor Prof. univ. dr. Sebastian Văduva, Universitatea Emanuel din Oradea (Editura Carusel Books, 2025) 

În carte autorul analizează șapte trăsături esențiale pe care le-a identificat studiind oameni de succes, și anume: 1) Înzestrările naturale, 2) Abilitățile de negociere, 3) Hărnicia, 4) Creativitatea, 5) Determinarea, 6) Altruismul și 7) Pragmatismul. Fiecare dintre aceste calități este detaliată cu exemple practice și sfaturi utile, fiind bazată pe cercetare și experiența proprie a autorului. Pentru fiecare dintre aceste șapte virtuți ale oamenilor de succes autorul identifică și câte  o ”capcană”, o tentație care poate deraia drumul către succes, dar și câte o soluție pentru evitarea fiecărei tentații. Cartea oferă o busolă și reprezintă o lectură indispensabilă și interesantă pentru cititorul interesat. (Autorul recenziei: Prof.univ.dr. Nicolae Bibu)

Rubrica doctoranzilor: noutăți, activități, performanțe 

Ce este un agent în limbajul IA, cum lucrează și de câte feluri sunt agenții

Aflați de la experții de la McKinsey & Company, din articolul What is an AI agent and how will they impact the world

De la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava

Teze de doctorat susţinute ȋn luna februarie pe domeniul “Economie”; conducător de doctorat prof. univ.dr. Gabriela Prelipcean (membru SAMRO)

Balan Iulia Mariana „Adaptări ale modelului antreprenorial în contextul provocărilor Industry 4.0” 

https://usv.ro/academic/csud/doctorat-2/sustineri-publice/sustineri-publice-2025/

Știri și actualități naționale și internaționale din domeniile managementului 

 A 19-a Ediție a Conferinței Internaționale de Management (Call for papers)

Cea de a 19-a Ediție a Conferinței Internaționale de Management (IMC 2025), organizata de Facultatea de Management – ASE, in parteneriat cu Societatea Academică de Management din România (SAMRO) și Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), se va desfășura în perioada 30 - 31 octombrie 2025, la Academia de Studii Economice din București. Tema acestui an, "Global Management Reimagined: Solutions for a Geopolitically Complex Future", oferă un cadru ideal pentru a explora strategii eficiente de management în contextul complexităților globale actuale.

Conferința va avea un format hibrid, permițând participarea fie în persoană, fie virtual. Acest format flexibil este conceput pentru a facilita accesul și interacțiunea participanților din întreaga lume.

Date importante:

Full Paper Submission Deadline: 30 iunie 2025

First notification: În 2-3 săptămâni de la data trimiterii lucrărilor (în majoritatea cazurilor).

Deadline for registration and payment of registration fee: 1 octombrie 2025

Instrucțiuni de redactare și detalii despre trimitere

la https://conference.management.ase.ro/

Toate lucrările prezentate și acceptate vor fi incluse în materialele conferinței (online cu ISSN), care vor fi evaluate pentru includerea în Conference Proceedings Citation Index – Web of Science și indexate în REPEC.

Lucrările selectate pot fi publicate în revistele Facultății de Management (pentru a fi luate în considerare pentru selecție, vă rugăm să notificați organizatorii conferinței la adresa: conference@man.ase.ro): Review of International Comparative Management; Management and Economics Review; Business Excellence and Management.

Prof. univ. dr. Ion POPA,

Decan - Facultatea de Management, Academia de Studii Economice Bucuresti

Proprietatea intelectuală: actualități și perspective

Henry Ford

Subiectul abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale

În аnul 1908, compаniа Ford Motor а introdus un vehicul cаre nu doаr că а revoluționаt industriа аuto, ci а și trаnsformаt profund societаteа аmericаnă — Model T, creаt de Henry Ford. Аcest model а fost conceput pentru а fi аccesibil, ușor de utilizаt și suficient de durаbil pentru drumurile dificile аle începutului de secol XX. Ceeа ce а urmаt а fost o revoluție în trаnsport cаre а oferit mobilitаte mаselor și а pus lumeа pe roți.

Viziuneа lui Henry Ford erа simplă, dаr puternică: să construiаscă o mаșină pe cаre omul de rând să o poаtă cumpărа. Cu prețuri între 260 și 850 de dolаri, Model T а devenit rаpid „mаșinа universаlă”. Secretul аccesibilității sаle а fost liniа de аsаmblаre mobilă, implementаtă pentru primа dаtă în fаbricа revoluționаră Highlаnd Pаrk din Michigаn. Аcest sistem de producție а redus semnificаtiv timpul și costurile de fаbricаție, permițând compаniei Ford să trаnsfere economiile direct către clienți.

Model T nu erа doаr аccesibil — erа și inovаtor. Ford а poziționаt volаnul pe pаrteа stângă, un stаndаrd cаre s-а răspândit rаpid în Stаtele Unite. А fost, de аsemeneа, primul аutomobil cаre а introdus mаi multe inovаții tehnice: blocul motor și cаrcаsа аrborelui cotit turnаte cа o singură piesă, utilizаreа oțelului de vаnаdiu (ușor, dаr rezistent), și un cаp cilindru detаșаbil pentru întreținere mаi ușoаră.

Pornireа mаșinii se făceа mаnuаl, printr-o mаnivelă, iаr modelele timpurii veneаu cu un set de scule și аveаu rezervorul de benzină аmplаsаt sub scаunul pаsаgerului din fаță. Pаrbrizul erа opționаl lа început, аpoi а devenit stаndаrd. Deși simplă după stаndаrdele de аzi, trаnsmisiа eficientă și construcțiа robustă аu făcut din Model T o аlegere de încredere pentru аmericаni.

Model T nu erа cunoscut doаr pentru cаrаcteristici — erа fаimos și pentru performаnțele sаle. Henry Ford а testаt primul Model T într-o excursie de vânătoаre în Wisconsin și Michigаn. Rezistențа sа а devenit subiect de cаscаdorii publicitаre, cum аr fi urcаreа treptelor Cаpitoliului stаtului Tennessee sаu escаlаdаreа vârfului Pikes Peаk, ceeа ce а întărit legendа sа.

Mаșinа а primit și o poreclă unică: Tin Lizzie. Deși origineа exаctă este incertă, unele teorii spun că vine de lа populаritаteа numelui „Lizzie” în аceа perioаdă, iаr аltele de lа o mаșină de curse fаimoаsă numită „Old Liz”. Indiferent de sursă, numele а rămаs și а fost аdoptаt cu drаg de public.

Un mit des întâlnit despre Model T este că а fost disponibilă doаr în negru. Deși Henry Ford а spus celebrа frаză: „Orice client poаte аveа o mаșină în orice culoаre dorește, аtâtа timp cât e neаgră,” аceаstă politică а fost vаlаbilă doаr între 1914 și 1925. Înаinte și după аcești аni, Model T а fost disponibil în mаi multe culori, inclusiv roșu, аlbаstru, verde și gri.

Lа аpogeul său, lа începutul аnilor 1920, Model T reprezentа peste jumătаte din mаșinile înmаtriculаte din întreаgа lume. Peste 15 milioаne de unități аu fost vândute până lа încheiereа producției în mаi 1927 — un record cаre а rezistаt decenii întregi. Un eveniment speciаl а mаrcаt sfârșitul producției, încheind o eră а inovаției аuto.

Chiаr dаcă аu trecut peste 100 de аni de lа аpаrițiа sа, moștenireа Model T rămâne vie. А democrаtizаt аccesul lа аutomobil, а schimbаt modul în cаre oаmenii trăiesc și muncesc și а trаnsformаt Ford într-un nume cunoscut în întreаgа lume. Аșа cum а spus Henry Ford: „Nu аre rost să încerci să depășești un Ford, pentru că întotdeаunа mаi e unul în fаță.”

Model T nu а fost doаr o mаșină — а fost un simbol culturаl și o emblemă а inovаției, perseverenței și progresului.

Voi reveni cu informații interesante în următorul număr al NL despre Henry Ford.

Oficiul European de Brevete – Brevetul unic / European Patent Office – Unitary patent

Brevetul Unitar este un brevet european acordat de Oficiul European de Brevete (OEB), conform regulilor și procedurilor prevăzute de Convenția Brevetului European. Unul dintre avantajele noului sistem este posibilitatea ca titularul unui brevet să solicite un efect unitar al protecției, acoperind teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene care au depus instrumentele de ratificare. Noul brevet european cu efect unitar („brevetul unitar”) oferă un traseu simplificat pentru o protecție prin brevet, uniformă și cu largă acoperire teritorială, reducând birocrația și costurile în mod semnificativ. Procedura centralizată premergătoare acordării brevetului european este acum suplimentată de o procedură ulterioară acordării acestuia: în loc să-și valideze separat brevetul european în mai multe state, titularii pot obține un brevet unitar prin depunerea unei singure cereri la OEB, oficiu regional ce acționează ca un ghișeu unic responsabil și pentru administrarea centralizată a brevetului unitar și a plăților pentru taxele aferente. Procedura pentru obținerea unui brevet unitar este simplă și directă: titularii trebuie să obțină mai întâi un brevet european, apoi trebuie depusă o cerere pentru un brevet cu efect unitar. Potențialul de reducere a costurilor pentru un brevet unitar devine relevant când sunt luate în calcul economiile realizate prin administrarea sa simplificată. În sistemul fragmentat al fazei post-acordare din prezent, trebuie plătite taxe de reînnoire în cuantumuri și monede diferite către oficii de PI naționale de brevete, oficii care funcționează în confirmitate cu legislațiile naționale. În cazul brevetului unitar, există o singură taxă de reînnoire, care se plătește la nivel central către OEB, într-o singură monedă (euro), prin intermediul unei proceduri standardizate cu un singur termen și fără obligativitatea folosirii unui reprezentant. IMM-urile sunt eligibile pentru o compensație de 500 EUR pentru costurile depunerii unei traduceri a cererii lor de brevet inițiale într-una dintre cele trei limbi oficiale ale OEB (engleză, germană, franceză). Noua Curte Unică în materie de Brevete (CUB) introduce un cadru uniform, specializat și eficient pentru litigiile privind brevetele la nivel european. O instanță supranațională înființată în baza unui tratat internațional – ACUB (Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete) – CUB are competență în ceea ce privește litigiile născute în materia brevetelor, inclusiv acțiunile de încălcare și revocare, legate atât de brevetele unitare, cât și de brevetele europene clasice (pentru cele din urmă se aplică anumite excepții în timpul perioadei de tranziție, până în 31 mai 2030). Titularii de tituri de protectie pot acum să-și valorifice mai efecient brevetele, în timp ce terții și publicul general pot cere revocarea brevetelor unitare și a celor europene prin intermediul unei singure proceduri centralizate. Acest lucru pune capăt situațiilor unor litigii paralele privind același brevet în țări diferite, ceea ce poate determina reducerea semnificativă a costurilor. Mai mult, CUB îmbunătățește securitatea sistemului juridic prin eliminarea riscului unor decizii naționale conflictuale și prin armonizarea jurisprudenței. Noul sistem de brevet unitar a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2023, când Curtea unică în materie de brevete a început să funcționeze. Avantajele noului sistem: a. Protecție Extinsă: acoperire unitară în toate statele care au semnat elementele de ratificare (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Suedia); b. Costuri Reduse: taxe unificate, mai mici decât cele din sistemul clasic; c. Simplificare Administrativă: un singur set de reguli și proceduri pentru obținerea protecției în mai multe state; d. Flexibilitate: posibilitatea de a opta între brevetul unitar și cel european clasic în funcție de interesele comerciale și strategice ale solicitanților. Statele cu un sistem avansat de protecție a proprietății industriale sunt cunoscute ca având industrii cu o contribuție importantă la PIB și la comerțul exterior. Noul sistem de brevet unitar are multe beneficii pentru solicitanți, în special pentru aceia cu resurse limitate, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), start-up-uri și universități, entități pe care se bazează viitorul economiei europene în mare măsură. Sistemul Brevetului Unitar va coexista atât cu sistemul național de brevete cat și cu brevetul european clasic. Titularii vor avea libertatea de a alege cel mai potrivit sistem pentru nevoile lor economice și strategice. Drepturile de proprietate industrială joacă un rol cheie în sprijinirea acestor entități să aducă noi tehnologii în piață. Acestea le permit să profite de beneficiile creativității lor și creează astfel un stimulent pentru mai multe investiții și inovații. IMM-urile și start-up-urile care înregistrează un Brevet Unitar vor putea decide mai bine când și dacă să se dezvolte și să intre pe noi piețe, în funcție de succesul produsului sau al noilor oportunități de afaceri de pe alte piețe UE. Brevetul Unitar asigură din timp instituțiilor de cercetare o protecție mai amplă pentru invențiile promițătoare, facilitând parteneriatele și transferurile de tehnologie transfrontaliere pe măsură ce tehnologia ajunge la maturitate. Sistemul Brevetului Unitar va aduce o schimbare pozitivă în domeniul protecției drepturilor de proprietate industrială, oferind o soluție simplificată și eficientă pentru protecția brevetelor în spațiul european.

Centrul PatLib din Sibiu – Conferinta EPO 2025

În luna iulie 2025 va avea loc la Viena la unul din sediile EPO conferința PATLIB, conferință dedicată Centrelor Regionale din întreaga lume. Accesul on-site va fi numai pe bază de invitație oficială din partea conducerii EPO. Voi reveni cu detalii întrucât este un eveniment de mare importanță în domeniul protecției proprietății industriale la nivel mondial.

În loc de încheiere

Întrucât Sărbătorile de PAȘTE se apropie Vă doresc multă sănătate și prosperitate în tot ceea ce faceți, Vă doresc să reușiți să Vă bucurați de LUMINĂ iar Viața să Vă fie o PRIMĂVARĂ alături de cei dragi. 

HRISTOS A ÎNVIAT !

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Aurel Mihail ȚÎȚU

Director Centrul PATLIB OSIM-EPO din Sibiu

Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale 

Interacțiuni și relații în procesele manageriale: III. Contribuția directă și indirectă a IA la atractivitatea managerului "digital” 

Subiectul impactului IA privind managerii “digitali” a fost adus în discuție de dl Prof. Constantin Oprean în articolul “Managerul umanist și digital”, apărut în rubrica DEZBATERE din NL#191. Concluzia a fost că "Atractivitatea fizică și psihică, comportamentală și empatică a managerului umanist ... îl face pe acesta de neînlocuit, iar IA devine instrumentul auxiliar care îl asistă în deciziile manageriale. Fața de aceste considerații, putem afirma că viitorul manager trebuie să fie managerul umanist si digital." 

Adaug la această concluzie câteva observații legate de ce poate adăuga IA la atractivitatea managerului, în sensul larg al cuvântului.*

Este evident că IA a început să ne modifice rapid și semnificativ viața, a schimbat modul în care ne conectăm unul cu celălalt, cu noi înșine, și cu mașinile, platformele, tehnologiile și sistemele care mediază viața modernă. Ne influențează modul în care gândim, simțim și acționăm, predetermină percepțiile, interpretările, acțiunile și răspunsurile noastre privind alte persoane sau situații. Deci ne afectează fundamental, având un impact psiho-emoțional major, atât pozitiv cât și negativ, asupra noastră.

Deja cunoaștem și apelăm la unele efecte pozitive ale IA, de exemplu:

• Poate suplimenta și îmbunătăți căile de comunicare și de conectare socială; 

• Prin accesul la o informație vastă din diferite domenii reduce stresul [IA poate oferi terapie personalizată, monitorizare a stării de spirit și intervenții pentru probleme de sănătate mintală; aplicațiile de mindfulness și meditație bazate pe IA pot reduce stresul și anxietatea]; 

• Ușurează semnificativ obținerea de informație [astfel reduce încărcătura și efortul mental]; 

• Crește satisfacția prin automatizarea sarcinilor repetitive care eliberează timp și energie mentală [de ex. pentru activități creative];

• Asistenții virtuali ne pot sprijini în managementul timpului [crescând astfel eficacitatea și reducând stresul];

• Permite personalizarea experiențelor [ex. IA poate adapta conținutul, serviciile etc. la nevoile și preferințele individuale, sporind satisfacția și confortul] etc.

Unele dintre efectele pozitive ale IA, "scăpate" de sub control, pot avea și efecte psiho-emoționale negative asupra noastră, cum sunt, de exemplu:

• Scăderea încrederii în sine și a sentimentului de valoare [IA „poate face mult peste ce pot face”] și astfel  produce demotivare și nesiguranță, frica pierderii locului de muncă]; 

• Pierderea sentimentului de apartenență și conexiune umană [este un risc major pentru tulburările afective cum sunt depresia și anxietatea] 

• Inducerea sentimentului de singurătate și izolare socială [conduce la declin cognitiv, diminuarea abilităților sociale];

• Afectarea dezvoltării cognitive [scăderea capacității de decizie autonomă și de gândire critică prin dependența de tehnologie, inclusiv la suprastimularea informațională care poate copleși individul];

• Producerea de probleme etice și de confidențialitate [colectarea și utilizarea datelor personale de către sistemele IA și control asupra informațiilor, de ex. informația personală de pe Chat GPT sau Gemini**];

• Perpetuarea prejudecăților și discriminărilor existente în datele de antrenament ale algoritmilor etc.

La nivel de organizație, integrarea IA afectează major capitalul intelectual, atât componenta  profesional cât și pe cea relațională și psihologică. Prin urmare acesta, prin componentele sale, va fi sensibil la atractivitatea pe care angajații o manifestă în cadrul relațiilor și a abilitătilor privind reziliența, empatia, siguranța psihologică etc. De aceea atractivitatea, potențată de IA, este o caracteristică importantă pentru performanța organizației, și se poate manifesta atât direct, cât și indirect.

Influența directă a IA presupune efecte vizibile imediate în comportamentul și performanța managerului: capacitate decizională îmbunătățită; creșterea productivității personale; stil de comunicare îmbunătățit; leadership adaptiv și empatic. De exemplu, IA poate ajuta managerul să-și adapteze stilul de comunicare în oferirea unui feedback personalizat și empatic, crescând astfel atractivitatea sa în fața echipei.

Influența indirectă a IA se manifestă prin efecte care apar pe termen mediu și lung, în urma creșterii satisfacției echipei, a consolidării imaginii personale a managerululu, reducerea stresului organizațional, care, împreună, conduc la productivitate organizațională crescută. 

Un exemplu este de utilizare a IA este utilizarea GPT-4.5. Această aplicație a IA oferă câteva avantaje specifice care pot contribui la creșterea atractivității managerului prin îmbunătățirea competențelor comunicaționale și relaționale. Ajută managerul să formuleze mesaje clare, adaptate contextului emoțional al echipei, îmbunătățind astfel relațiile interpersonale și percepția asupra acestuia. Cu ajutorul GPT-4.5 managerul poate răspunde flexibil la situații complexe, devine mai adaptabil în gestionarea schimbărilor organizaționale, este mai încrezător și eficace în perioadele tensionate. Capacitatea GPT-4.5 de a simula empatia poate sprijini managerul în abordarea personalizată a nevoilor echipei, sporind atractivitatea ca manager implicat emoțional.

Utilizată echilibrat și conștient, IA poate aduce beneficii semnificative. În schimb, o dependență excesivă sau o implementare fără supraveghere a IA poate duce la efecte negative, inclusiv asupra sănătății mentale.

Este de așteptat ca dezvoltarea și integrarea AGI  (Artificial General Intelligence) să devină unul din factorii-cheie în creșterea atractivității managerului digital, atât pe plan intern cât și extern organizației. 

Viitorul muncii nu este doar despre productivitate, ci despre modul în care oamenii își percep munca. Angajații de astăzi caută sens, bunăstare și conexiune umană. Atunci când organizațiile cultivă aceste valori, performanța urmează în mod natural. 

În numărul următor al NL voi încheia subiectul rolului „atractivității” la locul de muncă, prin câteva sugestii privind dezvoltarea acesteia.

*În România, termenul de "manager digital" este folosit de obicei pentru managerul care coordonează procesele de digitalizare într-o organizație. Este un rol strategic, adesea numit și Chief Digital Officer (CDO) sau Digital Transformation Manager. În esență, un manager digital este un profesionist care ajută organizațiile să-și atingă obiectivele prin utilizarea  instrumentelor și strategiilor digitale. În unele contexte, „manager digital” se poate referi la un software sau o aplicație care sprijină gestionarea unui grup de activități.

**Vezi Apps Privacy Hub-urile acestor aplicații la Manage memories.

Prof. Rodica M. Cândea

Coordonator Echipa editorială: CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea, 

Membru co-fondator SAMRO

Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com