CUPRINS / TABLE OF CONTENTS Arhiva →
În luna februarie 2022 a fost lansat manifestul menționat în titlu de către prestigioasa Academie de Management (AOM), împreună cu Asociația Internațională a Școlilor Iezuite de Afaceri (IAJBS), Asociația Internațională de Management Umanistic (IHMA) și Dicasteria pentru Dezvoltarea Umană Integrală (PRME) de la Vatican.
Acest manifest propune o nouă paradigmă în domeniul educației, prin care cei care absolvă programe în acest domeniu și liderii organizațiilor din toate domeniile să fie capabili să:
fie creativi, inovativi și rezilienti
ai aibă grijă de oamenii cu care muncesc și pe care îi conduc
creeze procese de muncă demne
construiască organizații care să fortifice comunitatea și iubirea
co-creeze noi activități intreprenoriale și economice, care să „vindece lumea”
În vederea adoptării acestei noi paradigme, în manifest se indică ce trebuie făcut în „business schools”, diferențiat pe trei paliere:
profesori
lideri și manageri de facultăți
studenți și cursanți.
Pentru profesori mesajul este: „Noi ne angajăm să contribuim la această transformare prin dezvoltarea de programe, curricule, materiale didactice, oportunități de dezvoltare personală și burse de studiu concepute în această viziune. Ne angajăm să creăm pentru fiecare posibilitatea, atât în sălile de studii, cât și în afara lor, pentru a cere și descoperi ce dorește și este necesar pentru a genera transformare individuală și societală și a deveni cei mai buni lideri posibili din lume”.
Pentru o mai deplină edificare asupra conținutului și semnificațiilor acestui manifest strategic – în opinia noastră, esențiale în această perioada de răscruce a omenirii – atașăm Manifesto for humanizing business education
Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu
Președinte SAMRO
Stimați membri în Societatea Academică de Management din România (SAMRO),
Reiterăm invitația de a contribui la elaborarea a unui nou volum:
“Analize, abordari si Studii de caz relevante privind managementul organizatiilor din Romania in contextul socio-economic complex, influentat de pandemia COVID-19, digitalizare si trecerea la economia bazata pe cunostinte”
Considerăm contribuţia dumneavoastră necesară și foarte importantă, de aceea prelungim termenul de transmitere a titlurilor și abstractelor lucrărilor, până în data de 25 martie 2022.
Vă mulţumim şi așteptăm cu interes propunerile dumneavoastră.
Cu stimă,
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu
Prof. univ. dr. Ion Popa
Prof. univ. dr. Dănuţ DumitraşcuText of the subsection
În data de 22 decembrie 1925 se naște la Boston, într-o familie de medici (tatăl fiind conferențiar la Spitalul Filantropia, iar mama, asistentă la catedra de Histologie de la Facultatea de Medicină din cadrul UMF Carol Davila), cel ce avea să devină părintele anesteziei și terapiei intensive din România. În Boston tatăl său, Dr. Gheorghe Litarczek obținuse o bursă Rockefeler de specializare în boli de nutriție. De acolo familia va pleca în Anglia, după care vor reveni în ţară în anul 1927. Prima limbă vorbită de George a fost engleza, învață de asemenea germana, având doică nemțoaica și mai apoi, limba română. Străbunicul Anton, venise de la Viena în 1842 şi a devenit partenerul bijutierului casei regale a României, iar bunicul Carol (absolvent al Universităţii din Zurich) a fost inginer – şef al judetului Dolj si al Craiovei, unde a construit prima centrală electrică, după care a contribuit la constructia Teatrul Naţional din Iaşi şi a lucrat la instalarea tramvaiului. Tatăl profesorului Litarczek, Gheorghe, studiază medicina în Belgia şi Germania, face studii de specializare în USA şi Anglia şi a practicat medicina internă la spitalele Colţea şi Colentina. George Litarczek absolvă liceul Spiru Haret în anul 1944 şi între anii 1944 şi 1950 urmează cursurile Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti. Pe când frecventa cursul inferior de liceu, in perioda 1936 - 1940 este trimis ucenic la un neamț care avea un atelier auto in Bucuresti.
Între anii 1940 - 1944, după cum declara George Litarczek, tatăl său îl ducea la laboratoarele din clinică, ocazie care îi va permite să înveţe foarte multe elemente de medicină. Îsi începe cariera medicală în Clinica de Chirurgie de la Spitalul Colţea, condusă de profesorul Nicolae Hortolomei. Acolo, tânărul Listarczek va face primii pași în aprofundarea disciplinei care abia se năştea în lume, anesteziologia. Iată cum povesteşte el însuşi momentul şi circumstanţele: “Devenisem intern în clinică în anii 1948 - 1949. La venirea mea, profesorul Hortolomei mi-a arătat un aparat curios, pe care îl adusese din America, unde făcuse o călătorie în vara precedentă. Era un aparat de anestezie Forreger, model Texas. Se apucaseră să lucreze cu el Dan Setlacec şi Traian Ştefănescu, dar de fapt nimeni nu ştia de ce cap să-l apuce. Profesorul, care mă poreclise Şurubel pentru abilităţile mele tehnice, mi-a zis să mă apuc eu de el. Ceea ce am şi făcut şi, deprinzându-i secretele, am dat cu el o serie de anestezii generale cu eter-oxigen pe mască. În luna Ianuarie 1951, m-am dus la clinica de ORL de la Spitalul Griviţa, condusă de profesorul Ţeţu şi acolo m-am acomodat cu anatomia căilor respiratorii superioare şi cu tehnicile de laringoscopie şi bronhoscopie. După acest “antrenament în regiune”, am ajuns ca la 3 martie 1951 să fac prima intubaţie traheală şi să dau anestezie generală, în garda de noapte, la un copil de 12 ani, internat şi operat de urgenţă, pentru o fractură deschisă de tibie. Chirurg a fost Dr. Constantinescu – Ialomiţa, plecat în SUA din anul 1956. Intubaţia am făcut-o după inducţie cu eter pe mască şi aprofundarea anesteziei până la un nivel în care nu am mai avut reacţie la atingerea glotei cu laringoscopul” (Dora Petrilă şi Martin S. Martin: Spitalul Fundeni: Istorie şi destine. Editura Humanitas 2004).
George Litarczek realizează în anul 1951, pentru prima dată la noi în țară, întâia anestezie generală cu intubaţie traheală. Avea 26 de ani. Va întâmpina o serie întreagă de dificultăți după montarea aparatului de anestezie, deoarece nu găsește documentație privind instrucțiunile de utilizare sau vreo carte de anestezie în bibliotecile din Bucureşti. Pana la urmă, viitorul anestezist descoperă un manual de anestezie sovietic, Ingalatornâi Narkoz, scris de autorii Grigoriev şi Anicicov. Cunoscând caracterele chirilice și consultând în permanență dicționarul reușește să descifreze limba rusă atât cât să poată citi cartea şi cu cele aflate acolo a început anesteziile cu gaze volatile. Vor mai trece ani până ce medicul va avea acces la manualele de specialitate din vest. Prin introducerea în 1941 de către Sir Robert Reynolds Macintosh a cateterului tracheal flexibil se va permite un control adecvat al funcției respiratorii în cadrul anesteziei generale astfel devenind posibilă dezvoltarea medicinei de urgență, a terapiei intensive și a chirurgiei cu toate ramurile ei. Ministerul Sănătăţii, în 1951, organizează primul curs de specializare în anestezie, şi la acel curs tânărul chirurg George Litarczek demonstrează pentru colegii chirurgi prezenți noile tehnici de anestezie. La terminarea cursului, toţi participanţii au primit o diplomă care a confirmat intrarea lor în noua specialitate medicală, numită pe atunci anestezie - reanimare. Va publica prima carte de anestezie din România, Anestezie, probleme teoretice şipractice (Editura Medicală Bucureşti 1956). La Clinica de Chirurgie de la Spitalul Colţea se înființează prima sectie de profil, care apoi se mută împreună cu chirurgia la noul Spital Fundeni (1960). De atunci, şeful secţiei şi ulterior şeful Clinicii de Anestezie şi Terapie Intensivă, George Litarczek s-a ocupat de pregătirea a peste 1000 de medici anestezişti-intensivişti, care au format reţeaua naţională de specialişti în domeniu. Dr. Litarczek a învăţat meseria de anestezist de unul singur până în 1965-1966, după aceea i s-au aprobat călătorii pentru specializare în Germania, Anglia şi Olanda. Realizând prima anestezie lui Gheorghiu-Dej, acesta l-a întrebat unde a învăţat meseria de anestezist. ”De unul singur, citind şi aplicând cele învăţate din literatura”, a răspuns medicul şi şeful statului i-a ordonat ministrului sănătăţii să îl trimită la specializare pe George Litarczek la clinicile de profil din străinătate. Într-un interviu pentru ziarul Adevarul, profesorul Litarczek declara că a avut-o drept pacientă și pe Elena Ceausescu cu care a avut o discuţie inaintea interventiei chirurgicale. “Voia să-i dau anestezie într-un anumit fel. I-am spus: „Tovarăşa, nu ştiu să dau cum îmi spuneţi dumneavoastră“. „Ieşi afară!“. Am ieşit. Peste cinci minute a trimis după mine: „Ştii ceva, doctore? Facem cum zici dumneata!“”. Tot el este cel ce va pune bazele Societăţii Române de Anestezie - Terapie Intensivă. ”Nimic nu s-a făcut fără cei plecaţi înaintea noastră, Nimic nu se va face în viitor fără contribuţia noastră, Fiecare nu suntem decât o verigă într-un lanţ.” este motto-ul scris de doctorul Listarczek pentru istoricul dedicat Societății Române de Anestezie şi Terapie Intensivă.
Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro
Sibiu, 12 Martie 2022
Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
mihail.titu@yahoo.com
Invitație
In cadrul evenimentului ”Ziua Universității-ASE 109”, pe data de 7 aprilie 2022, între orele 10.00 si 12.00, in aula ASE, va avea loc lansarea volumului menționat, publicat recent de prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu și prof.univ.dr. Ciprian Nicolescu în prestigioasa editură americano-engleză Routledge.
În cadrul lansării vor lua cuvântul cei doi autori, prof.univ.dr. Adrian Curaj, director general UEFISCDI si prof univ.dr. Ion Popa, decanul Facultății de Management de la ASE.
Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu Prof.univ.dr. Ciprian Nicolescu
Membrii comunitatii SAMRO sunt invitati sa participe la prezentarea volumului și la dezbaterile care o vor insoți.
Conform cu acest studiu se au în vedere următoarele inițiative impuse de pandemie (pentru “de ce” și alte detatii citiți Raportul)
Inițiativa 1 — Îmbunătățirea experienței angajatului prin: recunoașterea valorii și a performanțelor angajaților în timp real; asigurarea de oportunități de învățare și dezvoltare
Inițiativa 2 — Construirea unui loc de muncă hibrid, în care oamenii să se simtă incluși și conectați (ex. comunicați des cu angajații despre nevoile, așteptările, dorințele și experiențele lor; oferiți flexibilitate orarului; creați oportunități de a interacționa în mod natural; mențineți comunicarea constantă multiple forme; exprimați continuu recunoștință pentru eforturile angajaților).
Inițiativa 3 — Creșterea bunăstării angajaților pentru a preveni epuizarea psihică (ex. prețuiți angajatul ca pe un întreg; oferiți beneficii care să răspundă nevoilor reale ale angajaților (sănătate fizică, sănătate emoțională și mintală, sănătate financiară, posibilitatea dezvoltării carierei, conexiune socială).
Inițiativa 4 — Concentrarea pe managementul continuu al performanței angajaților pentru a stimula succesul afacerii (ex. stabiliți o politică de întâlniri săptămânale cu angajații; treceți de la evaluarea performanței anuală la cea trimestrială; instituiți cicluri de obiective trimestriale).
Prof.dr. R.M.Cândea
Remarcam aparitia Buletin informativ CDA Nr.9 (martie 2022) a Centrului de Dezvoltare Academica a Universitatii de Vest din Timisoara.
În momentul de față criza generată de războiul din Ucraina este în mințile tuturor dar, în paralel, odată cu ridicarea stării de alertă și eliminarea restricțiilor, avem în față o serie de probleme generate de pandemie: modificări în responsabilitățile managerilor, în funcțiunea de MRU, în modelele de muncă, chiar și în conceptul de muncă.
Așa cum a evidențiat pandemia, angajatul privit ca resursă strategică reprezintă un capital intelectual care integrează capitalul uman (ce știe să facă angajatul, cunoștințe, abilități, experiență), capitalul relațional (interacțiuni pozitive, colaborare, dialogul ca formă de comunicare și accentul pus pe feedback și ascultare) și capitalul psihologic (încredere în sine, speranță, optimism, reziliență). Toate aceste componente ale capitalului intelectual au fost afectate de pandemie și de aceea eforturile trebuie acum focalizate asupra lor, printr-un nou stil de management (cu angajatul în centrul preocupărilor) și de către un nou fel de leaderi, necesitând o altfel de relație manager-angajat și dezvoltarea de noi competențe (digitale și în lucrul cu oamenii).
Este deja clar că munca are și va avea în continuare o altă semnificație; conceptul de muncă în sine se transformă, oamenii vor dori să facă ce le place, în primul rând, dar și să câștige bani din asta, în al doilea rând. Munca va fi tot mai fragmentată, tinzând mai degrabă să devină o activitate de tip freelancing, o înșiruire de proiecte pe termen limitat. Veniturile vor fi obținute din mai multe surse, nu doar din jobul de bază, de exemplu din proiecte IT, din vânzări online și alte activități aducătoare de venituri. Formele de muncă la distanță și formulele flexibile de lucru vor deveni noua normalitate.
Diferitele generații active în prezent în organizații au perceput pandemia în mod diferit și au reacționat diferit. Fiecare generație are un stil de muncă specific, preferat, cu rădăcini în perioada în care s-au dezvoltat ca adulți. Au particularitățile și limitările privind familiarizarea lor cu noile tehnologii. Pandemia a impus însă un stil comun pentru toate generațiile, cu caracteristici care au afectat în mod diferit fiecare generație. Acest lucru este important de avut în vedere când se pune problema dezvoltării competențelor sociale, ceea ce presupune schimbarea de mentalități, dezvoltarea competențelor emoționale și a unor noi stiluri sociale de interacțiune despre care am vorbit în NL#152-NL#154.
Reprezentanții generației Baby Boomers, născuți între 1946-1964, sunt persoane ambițioase care cred în a munci din greu atât individual, cât și în echipă, chiar cu sacrificii. Sunt în general workaholici.
Reprezentanții generației X (Gen X), născuți în perioada 1965-1980, tind să fie sceptici față de statu-quo și relațiile ierarhice. Apreciază un program de lucru flexibil, autonomia, munca interesantă și oportunitățile de dezvoltare profesională.
Reprezentanții generației Y (Gen Y), născuți în perioada 1981-1996, au un optimism dus până la extrem și chiar așteptări nerealiste. Consideră că sunt scutiți de la a respecta regulile, sunt o generație cu mentalități deschise, de creștere.
Reprezentanții generației Z, născuți după 1997 (Gen Z), sunt prima generație apărută într-o lume digitală, unde accesul instantaneu la informații este disponibil în mod constant și peste tot. Sunt consumatori avizi de tehnologie și fani ai lumii digitale. Le place independența și nu agreează autoritatea, pe care de cele mai multe ori o contestă.
Articolul Generația Z, mai afectată de singurătate în timpul pandemiei decât Generația Tăcută (generația tăcută sunt cei născuți înainte de 1945), citând un studiu efectuat pe 10.000 de respondenți din 12 țări europene (500 din România), plus Japonia, arată că Gen Z a fost cel mai singuratic segment de vârstă: 68% au recunoscut că au suferit de singurătate în perioada de izolare, comparativ cu doar 37% din Generația Baby Boomers.
Mai mult de jumătate (66%) din românii care au răspuns la chestionar au recunoscut că pandemia i-a forțat să se familiarizeze cu tehnologia. Procentajul se situează la 43% pentru GenY și la 53% pentru cei care trăiesc în locuințe cu mai multe generații.
Aproape trei sferturi (72%) dintre români au spus că tehnologia i-a ajutat să se simtă conectați, 75% în cazul Gen Y și 78% în cazul persoanelor care trăiesc în locuințe cu mai multe generații.
Un Studiu național realizat de echipa Vreau să Fiu Antreprenor și Insights din cadrul Romanian Business Leader, ce a avut drept scop identificarea reacțiilor și comportamentelor tinerilor în perioada stării de urgență, a arătat că 60% dintre tinerii din România s-au plictisit acasă în perioada stării de urgență, iar 56% dintre ei și-au pierdut încrederea în forțele proprii și motivația. În plus, întreruperea bruscă a activităților cotidiene a condus la dezechilibre emoționale pentru unii dintre ei.
Studiul Insights PulseZ a identificat 19 probleme cu care s-au confruntat tinerii în perioada stării de urgență. Mai bine de 50% au simțit lipsa socializării față în față, iar aproximativ 35% dintre ei au admis că au avut stări emoționale fluctuante și s-au simțit obosiți. Cu toate că tehnologia face parte din viața lor și sunt obișnuiți să petreacă destul de mult timp în mediul online, au resimțit în mod negativ lipsa interacțiunii față în față. Mulți tineri au recunoscut că s-au adaptat destul de greu, au avut probleme cu somnul, au simțit lipsa exercițiilor fizice și unii dintre ei nu au fost prea încântați de calitatea cursurilor online la care au fost nevoiți să participe.
Unul din patru tineri a ales să își petreacă timpul cu precădere pe platformele de social media sau urmărind canalele de streaming online.
Mai multe concluzii se găsesc în ultimele cercetări, disponibile, de exemplu, în raportul online Love and Loneliness – a growing pandemic?
Pandemia virală, prin efectele ei asupra vieții oamenilor, a fost dublată de o "pandemie" a singurătății și a nesiguranței, pandemie care ne va marca și în continuare, dacă nu ne adapăm.
Adaptarea se întâmplă deja. Pe perioada pandemiei s-a format o massă de angajați, reprezentanți ai generațiilor existente deja, capabili să se "reseteze" în funcție de noua normalitate a muncii și, prin aceasta, să se integreze și să acapareze piața muncii postpandemie. Panagiotis Pantazis (Applications Sales Director Oracle Geece, Romania, Cyprus and Malta), numește această massă de angajați, deși impropriu, Generația R. Despre caracteristicile acestei noi-vechi generații R voi vorbi în NL#156.
Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.
Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)