Newsletter # 172 (august 2023)

1. Editorial / Editorial 

Idei manageriale provocatoare ale profesorului David Teece* la Conferința EURAM 2023 // Professor David Teece provocative managerial ideas at 2023 EURAM Conference

La conferința anuală EURAM de la Dublin, 13-16 iunie 2023, profesorul Teece a susținut singura comunicare de management în plenul reuniunii, cu toti participantii, focalizata asupra capabilităților dinamice ale organizației, în cadrul căreia a formulat un set de idei  privind remodelarea teoriei și practicii manageriale.

Prezentăm în continuare selectiv și succint, principalele idei expuse, foarte bine apreciate de participanții la conferință, pentru că ele reprezintă elemente de esență ale reconceperii teoriei și practicii manageriale a organizațiilor:

1. cercetarea științifică în domeniul managementului derulată în mediul academic și-a pierdut relevanța;

2. managerii de entități și factorii de decizie politici au nevoie de o nouă teorie și metodologie managerială;

3. începe o lume - societate și economie – nouă, iar managementul nu este pregătit pentru a-i face față;

4. managementul trebuie schimbat bazându-se pe o abordare sistemică, la care s-a renunțat în ultima perioadă;

5. este necesară o nouă teorie managerială sistemică, care să funcționeze performant în organizații;

6. noi priorități economice și sociale trebuie stabilite pentru următorii 70 de ani;

7. abordările trebuie să facă trecerea de la managementul în condiții de risc, la managementul în condiții de incertitudine, având în vedere evoluțiile contextuale prezente și viitoare;

8. este necesar un nou cadru al demersurilor manageriale teoretice și pragmatice, de tip intreprenorial;

9. în noua teorie și practică managerială factorii geopolitici vor juca un rol major;

10. situarea în prim plan a capabilităților organizaționale dinamice care implică succesiunea „simtind, abordand si transformând” (sensing, seizing, transforming) poate reprezenta o coordonată esențială a remodelării teoriei și practicii manageriale;

11. în remodelarea managementului companiilor guvernele trebuie implicate și tratate ca un partener major;

12. entitățile de toate tipurile au nevoie de un nou model de management, de guvernare, care să fie capabil să genereze performanțe pe termen scurt, mediu și lung și sustenabilitate;

13. transformările radicale implicate de noul model, de noua teorie managerială, vor fi foarte dificil de implementat, necesitând spirit intreprenorial, creativitate, eforturi majore continue și responsabilitate din partea entităților și a stakeholderilor acestora.

* Profesorul David Teece de la Universitatea din California, Berkeley este unul dintre cei mai cunoscuți și influenți profesori de management din SUA, fiind autorul a 286 de studii și 25 de cărți bine cotate. El a fost „speakerul” principal la conferința anuală EURAM de la Dublin, din 13-16 iunie, 2023.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

Inventatori români - Rudolf Eisenmenger, inventatorul “plămânului artificial”, partea a 2-a //Romanian inventors - Rudolf Eisenmenger, the inventor of the "artificial lung", part II

În acest număr al Newsletter-ului Vă prezint a doua parte a unui articol despre Rudolf Eisenmenger, inventatorul “plamanului artificial”, o personalitate în domeniul inventicii.

În 1911 Rudolf Eisenmenger a publicat aspectele legate de succesul unei resuscitări realizate cu ajutorul aparatului sau după o ora de "Masaj prin Vacuum și Presiune a Abdomenului" în cazul unei tentative de suicid prin spânzurare. 

Aparatul avea o parte acționată prin pedală care va fi înlocuită cu un electromotor în 1924. Experimente realizate pe câini aflați în stop cardiac au fost date publicității în anul 1929. 

În anul 1939 o serie de opt articole au fost publicate unde există o descriere cu utilizarea aparatului în mai multe spitale. 

Eisenmenger a fost primul care a propus metoda și a realizat aparatul pentru resuscitare cardio-pulmonară prin compresie - decompresie activă și a utilizat-o cu success la pacienți. Tot el a fost primul care a propus "teoria pompei cardiace" și primul care a realizat conexiunea dintre expirarea dioxidului de carbon și debitul cardiac și prognosticul stopului cardiac. 

Din analiza documentelor se pare că Rudolf Eisenmenger a experimentat acest aparat pe voluntari sănătoşi, afirmă medicul Sorin Ghişoiu din Timişoara, specialist în Anestezie şi Terapie Intensivă. Potrivit acestuia, Rudolf Eisenmenger a recunoscut şi insistat pe efectul alternant al mişcărilor realizate prin presiunea negativă asupra abdomenului și dispunea de anumite date experimentale cunoscute mai ales în Europa Centrală.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Vă doresc să aveți o vacanță frumoasă !

Va urma  ...

Sibiu, 14 august 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

3 Din actualitatea națională și internațională / National and international news

3.1 Lansarea Cartei albe a IMM-urilor 

Joi 20 iulie la Grand Hotel București a fost lansată Carta albă a IMM-urilor, lucrare realizată de Consiliul  Național al Întreprinderilor Private din România în colaborare cu SAMRO. Lucrarea este coordonată de Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu și a fost realizată cu participare a trei membrii SAMRO - Prof. Dr. Ciprian Nicolescu, Prof. Dr. Cezar Simion și Prof. Dr.  Dan Miricescu. Atașăm prezentarea lucrării, comunicatul de presa și imagini de la eveniment, la care au luat parte peste 200 persoane, între  care 2 miniștri, 8 secretari de stat, 7 senatori și deputați, 2 europarlamentari și numeroși întreprinzători din toată țara.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

3.2. România nu mai are nici o universitate în topul universităților din lume

România nu mai are nicio universitate în topul celor 1.000 cele mai bune astfel de instituții din lume. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca era singura reprezentantă a țării noastre în ultimii 6 ani în topul făcut de Shanghai Ranking Consultancy, intitulat „Academic Ranking of World Universities” (ARWU). Rectorul UBB, Daniel David, spune că a avertizat în trecut că s-ar putea ajunge în această situație.

https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-26465232-dupa-6-ani-romania-nu-mai-are-nicio-universitate-topul-celor-mai-bune-din-lume-spune-rectorul-ubb-ultima-care-mai-era-top.htm?cfnl=

4. Inteligența artificială și managementul umanist / Artificial intelligence and humanistic management

Abilități emoționale și sociale, și inteligența artificială (2)

Capacitățile sistemelor de inteligență artificială (IA) de a detecta, interpreta și răspunde la emoții umane sunt în continuă dezvoltare, dar există încă multe provocări tehnice și etice de depășit. 

Voi menționa câteva dintre acestea, care pot constitui provocări în contextul managementului  organizațiilor, corelate cu interacțiunile umane. 

IA, fiind un sistem bazat pe algoritmi și pe date "învățate", este lipsită de înțelegerea propriu-zisă a emoțiilor, ceea ce o face mai puțin eficace atunci când aceasta este necesară, de exemplu în consiliere, mentorat, luare de decizii, rezolvare de conflicte.

Sistemele IA sunt incapabile de adaptare rapidă. De aceea când se impun decizii rapide, într-un context fluid, sau când adaptarea la situația de moment este necesară, sistemele IA sunt mai puțin eficiente și chiar ineficace uneori, în situații noi, neașteptate sau complexe. 

IA este mai puțin capabilă atunci când este nevoie de creativitate și imaginație, de abordare a problemelor dintr-o perspectivă unică. Întâmpină dificultăți în generarea de idei originale sau în abordarea problemelor în moduri inovatoare. Sistemele IA "știu" doar ceea ce "se știe deja" și ceea ce au fost "învățate". Aceasta deocamdată!

Sistemele IA folosite în interacțiunile sociale, în organizație și în afara ei cu părțile interesate, sau în deciziile privind capitalul uman al organizației, implică riscuri de discriminare și injustiție, de confidențialitate și de protecție a datelor. Sistemele IA pot fi manipulate.

Drept urmare, este esențial să se introducă un cod de etică pentru utilizarea tehnologiilor IA, în vederea asigurării confidențialității, menținerii securității datelor și evitării manipulării sau înșelăciunii. În plus, trebuie să se prevină ca sistemele IA să perpetueze prejudecățile sau să consolideze stereotipurile negative. 

Într-o lume în care IA devine din ce în ce mai prezentă în diferite domenii, există riscul ca oamenii să devină prea dependenți de tehnologie și să-și piardă abilitățile sociale și emoționale esențiale pentru relaționarea umană. Utilizarea excesivă și necontrolată a IA poate duce la izolare socială, la "robotizarea" individului, la reducerea competențelor exclusiv umane ale acestuia.

Deși IA poate sprijini anumite aspecte de interes pentru organizație, de exemplu creșterea performanțelor la locul de muncă, nu poate înlocui complet interacțiunile umane. Conexiunea umană autentică, empatia și sprijinul emoțional sunt de neînlocuit. Prin urmare, promovarea competențelor emoționale personale și interpersonale (sociale) , E-S rămâne esențială pentru dezvoltarea și bunăstarea umană. Instruirea AI poate îmbunătăți nu doar abilitățile E-S generale ci și pe cele strategice, în special la persoanele cu calificare scăzută https://knowledge.insead.edu/strategy/how-ai-can-improve-human-performance.   

În managementul organizațiilor este important să se mențină o abordare echilibrată între utilizarea IA și experiența și intuiția umană. IA poate oferi suport și informații valoroase, dar deciziile finale trebuie să fie evaluate și validate de către manageri în funcție de contextul specific al organizației și al industriei în care aceasta operează.

Instruirea sprijinită de sisteme AI are capacitatea de a democratiza accesul la formare și de a permite persoanelor din medii diverse să-și dezvolte abilitățile și să exceleze în domeniile de interes pentru aceștia. De exemplu, în industriile cu un volum mare de reclamații ale clienților, formarea reprezentanților serviciului pentru clienți pentru a gestiona diverse scenarii poate fi o sarcină dificilă, mai ales atunci când instruirea trebuie să fie efectuată la scară largă. Metodele tradiționale, cum ar fi exercițiile de joc de rol, pot fi costisitoare, consumatoare de timp și dificil de replicat în mod realist. Prin generarea de scenarii simulate de reclamații, sistemele AI ar putea ajuta la instruirea individualizată pe scară largă. Provocările financiare asociate cu pregătirea unui număr mai mare de angajați pentru a gestiona interacțiunile cu clienții pot fi un factor critic. 

Utilizarea sistemelor IA în dezvoltarea abilităților angajaților are avantajul că nu prezintă aceleași vulnerabilități și nu face aceleași tipuri de greșeli ca participanții umani. Acest lucru este deosebit de important atunci când vine vorba de învățarea interacțiunilor strategice, cum ar fi negocierea sau competiția. 

De exemplu în șah, cu natura sa interactivă, numărul mare de scenarii este adesea considerat o ilustrare a interacțiunii strategice. La fel ca în jocul de șah cu un alt om, implicarea în negocieri reale, jocuri competitive sau exerciții de rol cu omologi umani le permite indivizilor să-și dezvolte capacitatea de a recunoaște și exploata greșelile umane, de a se adapta circumstanțelor în schimbare și de a răspunde eficient dinamicii interpersonale. Și aici, IA poate fi utilizată în mod avantajos. 

În concluzie, combinarea instruirii bazate pe IA cu oportunități de practică în interacțiuni cu parteneri umani poate oferi o experiență de învățare mai cuprinzătoare. În timp ce platformele de instruire bazate pe IA oferă oportunități de învățare accesibile pe scară largă, bazarea exclusiv pe IA pentru formare are limitările sale. De aceea, pentru a excela în interacțiunile strategice, este esențial să valorificăm atât punctele forte ale IA cât și pe cele ale inteligenței umane. 

Așa cum am menționat și în NL#172, aplicarea raționamentului uman, empatiei și creativității trebuie să însoțească instrumentele IA. 

Pe măsură ce IA generativă continuă să se dezvolte și să se maturizeze, are potențialul de a deschide frontiere complet noi în creativitate și inovare. A extins deja posibilitățile a ceea ce poate realiza AI în general

De exemplu IA generativă, sistemul ChatGPT, poate fi folosit pentru a crea materialele inițiale în multe cazuri, dar oamenii trebuie să analizeze corectitudinea rezultatelor, pentru asigurarea unui ton adecvat, pentru verificarea alinierii cu contextul specific etc. 

IA are cel mai mare succes atunci când este cuplată cu inteligența umană.

(va urma)

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)