Newsletter # 173 (septembrie 2023)

1. Editorial / Editorial 

Managementul algoritmic // Algoritmic management

În ultimii ani, în literatura consacrată managementului și-au făcut apariția numeroși termeni noi, deși, nu puțini dintre ei nu au un conținut inovativ consistent, care să justifice conturarea și utilizarea lor, unii merită să fie luați în considerare și utilizați în teoria și practica managerială.

În opinia noastră, managementul algoritmic se inscrie în aceasta ultimă valoroasă categorie. Ca urmare, considerăm că merită să-i consacrăm acest editorial la început de an universitar, când ”profesorii adevărați” își stabilesc noile elemente pe care le vor introduce la cursuri și seminarii.

Asupra managementului algoritmic există o varietate de abordări, parțial complementare, partial contradictorii. În continuare, punctăm selectiv câteva dintre elementele sale definitorii:

• managementul algoritmic s-a conturat ca abordare pragmatică și conceptualizare științifică în ultimul deceniu;

• managementul algoritmic în primi ani a fost tratat, în special, ca o utilizare a procedurilor de programare computerizată pentru coordonarea muncii în anumite organizații și contexte;

• managementul algoritmic, în ultimii ani, este axat mai mult pe delegarea realizării anumitor procese manageriale unor algoritmi informatizați, care conțin adesea, elemente de inteligență artificială.

• managementul algoritmic transformă practicile manageriale prin automatizarea sarcinilor manageriale, în special cele repetitive, și prin amplificarea rolurilor managerilor de decidenți și coordonatori;

• managementul algoritmic determină modificări în conținutul muncii, atât al managerilor, cât și al executanților, al inter-relaționării lor și al dinamicii competențelor, responsabilităților și puterilor în organizație;

• managementul algoritmic în forma să cea mai evoluată, se utilizează în platformele de muncă digitale, unde preiau procese de planificare, încadrare de personal, coordonare și control a multor activități;

• managementul algoritmic se folosește cu bune rezultate și în unele companii clasice, mai ales în zona locurilor de muncă din producție, unde sarcinile repetitive predomină, determinând centralizarea cunoștințelor și controlului, redefinirea rolurilor și sarcinilor muncitorilor și disipând ”granițele” organizaționale din companie;

• managementul algoritmic se dovedește deosebit de eficace și eficient datorită elementelor de inteligență artificială încorporate; performanțele unor binecunoscute companii - Uber, Amazon și UPS – o demonstrează din plin.

• utilizarea managementului algoritmic ridică, pe de altă parte, și anumite probleme referitoare la etică, satisfacțiile personalului, raporturile dintre salariați și manageri și de aceea, specialiștii de la Organizația Internațională a Muncii consideră necesară acționarea în două direcții: un cadru cuprinzător de reglementare a raporturilor de muncă și apelarea pe scară largă la organismele participative.

• managementul algoritmic se află în primele faze ale utilizării sale și, în continuare, sunt necesare aprofundate analize și studii vizând maximizarea beneficiilor și minimizarea problemelor dificile și dezavantajelor.

Desigur, nu avem pretenția – și nici nu am încercat - realizarea unei sinteze cuprinzătoare privid managementul algoritmic. Ceea ce ne propunem este punctarea câtorva elemente de esență și implicații ale managementului algoritmic, care să contribuie la sesizarea marelui sau potențial teoretic și pragmatic și - pe cale de consecință - de a i se acorda atenție specială de către profesorii și specialiștii în management din Romania.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

Inventatori români - Rudolf Eisenmenger, inventatorul plămânului artificial // Romanian inventors - Rudolf Eisenmenger, the inventor of the artificial lung (3)

ln acest număr al Newsletter-ului Vă prezint ultima parte a unui articol despre Rudolf Eisenmenger, inventatorul “plamanului artificial”, o personalitate în domeniul inventicii. Rudolf Eisenmenger își va perfecţiona în continuare aparatul propus, realizând un prototip cu acţionare electrică. 

Rudolf Eisenmenger își va publica cercetările cu privire la respiraţia artificială şi a aparatului inventat de el în patru articole apărute în Austria şi Germania, primul în 1904, iar ultimul în 1934.

După Primul Război Mondial românul din Alba Iulia se va stabili la Viena, unde  va pune accent în special pe perfecţionarea aparatelor cu acţionare asupra cutiei toracice și abdomenului. 

În 1955 a fost publicat un articol într-un ziar vienez cu titlul ”Ideea plămânului artificial - născută la Viena!”. De fapt, ideea s-a născut la Orăştie, unde Rudolf Eisenmenger a practicat medicina timp de 22 de ani și unde a construit primul său aparat.  

În anul 1994, Lerman menționează Biomotorul lui Eisenmenger ca fiind un precursor al Compresiei - Decompresiei Active în Resuscitarea Cardio - Pulmonară.

Rudolf Eisenmenger va rămâne unul dintre inventatorii care au un cuvând greu de spus în acest domeniu.

Ținând cont că nu peste mult timp se apropie un nou an universitar, 2023-2024, Vă doresc tuturor să aveți sănătate și mult succes în tot ce realizați, Vă doresc să aveți un an nou universitar cu multe realizări și să reusiți să faceți tot ce vă doriți pe toate planurile. Rămân alături de Dumneavoastră în speranța și cu convingerea că împreună putem face lucruri frumoase demne de luat în considerare.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați (acordăm consultanță primară gratuită pentru toată țara și implicit pentru Europa Centrală și de Sud-Est) la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu (clasificat de European Patent Office la standard „Level 3”, nivel maxim de competență). Puteți să accesați informațiile pe care vi le oferim și on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Sibiu, 10 septembrie 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

3. Inteligența artificială și managementul umanist / Artificial intelligence and humanistic management

Abilități emoționale și sociale, și inteligența artificială // Emotional and social abilities, and artificial intelligence (3)

Capacitățile sistemelor de inteligență artificială de a detecta, interpreta și răspunde la emoții umane sunt în continuă dezvoltare, apar noi utilizări ale acestora, dar există și multe provocări tehnice și de etică. 

Voi menționa câteva dintre acestea, care sunt relevante în contextul managementului și al organizațiilor, corelate cu interacțiunile umane. 

IA, fiind un sistem bazat pe algoritmi și pe date "învățate", este lipsită de înțelegerea propriu-zisă a emoțiilor, ceea ce o face mai puțin eficace atunci când înțelegerea și auto-controlul emoțiilor sunt necesare, de exemplu în consiliere, mentorat, rezolvare de probleme și de conflicte, luarea de decizii etc. 

De asemenea, sistemele IA sunt incapabile de adaptare rapidă în situații neprevăzute ("neînvățate" anterior). Într-un context VUCA (Volatility - Uncertainty - Complexity - Ambiguity), sistemele IA pot fi ineficace sau ineficiente. 

Sistemele bazate pe IA sunt mai puțin capabile când este nevoie de creativitate și imaginație, de abordare a problemelor dintr-o perspectivă nouă, de idei originale sau în abordarea problemelor în moduri inovatoare. Sistemele IA "știu" doar ceea ce "se știe deja" și ceea ce au fost "învățate". Aceasta deocamdată !

Sistemele IA folosite în deciziile privind capitalul uman al organizației, implică riscuri de discriminare și injustiție, de confidențialitate și de protecție a datelor. Sistemele IA pot fi manipulate. De aceea este nevoie să se introducă în organizații și un Cod de etică privind utilizarea tehnologiilor IA.

ChatGPT, aplicație recentă a tehnologiei bazate pe modele de limbaj IA, construită pe arhitectura GPT (Generative Pre-trained Transformer), poate înțelege și genera text în limbaj natural. Astfel, poate răspunde la întrebări, poate să furnizeze explicații și să participe în conversații cu diverși utilizatori. Are aplicații în asistența virtuală, generare de conținut etc. Aplicația, însă, prezintă limitări, cum ar fi înțelegerea greșită a contextului sau generarea de informații incorecte sau limitate la momentul apariției informației pe internet și transferul acesteia în aplicație. 

De aceea folosirea aplicațiilor menționate mai sus necesită supraveghere umană. 

Instruirea personalului, sprijinită de sisteme IA, are o serie de avantaje, dar și acestea trebuie asociate cu inteligența umană: 

• Are capacitatea de a democratiza accesul la formare, permite persoanelor din medii diverse să-și dezvolte abilitățile și să obțină performanță în domeniile de interes pentru aceștia. De exemplu, în industriile cu un volum mare de reclamații ale clienților, instruirea reprezentanților serviciului pentru clienți pentru a gestiona diverse scenarii poate fi o sarcină dificilă, mai ales atunci când instruirea trebuie să fie efectuată  pe scară largă. Metodele tradiționale, cum ar fi exercițiile de joc de rol, pot fi costisitoare, consumatoare de timp și dificil de reprodus în mod realist. Prin generarea de scenarii simulate, sistemele IA pot ajuta instruirea nu numai pe scară largă, ci și instruirea individualizată. 

• Poate îmbunătăți nu doar abilitățile emiționale și sociale generale ci și pe cele strategice, în special la persoanele cu calificare scăzută https://knowledge.insead.edu/strategy/how-ai-can-improve-human-performance. 

• Are avantajul că nu prezintă aceleași vulnerabilități și nu face aceleași tipuri de greșeli ca participanții umani. Acest lucru este deosebit de important pentru învățarea interacțiunilor, cum ar fi negocierea, sau în procesele competitive (procesele care au ca scop asigurarea alegerii celui mai bun furnizor sau prestator de servicii pentru a satisface nevoile organizației într-un mod eficient și rentabil). Utilizatorii pot să-și dezvolte capacitatea de a recunoaște și exploata greșelile umane, de a se adapta circumstanțelor în schimbare și de a răspunde prompt dinamicii interpersonale. 

Utilizarea sistemelor de instruire bazate pe IA trebuie combinată cu experiența și intuiția umană, cu abilitățile emoționale și sociale umane. 

Așa cum am menționat și în NL#172, IA poate sprijini anumite aspecte de interes pentru organizație, dar nu poate înlocui complet interacțiunile umane. Conexiunea umană autentică, empatia și sprijinul emoțional, creativitatea, adaptarea rapidă la context etc. sunt de neînlocuit. Pentru aceasta,  dezvoltarea competențelor E-S ale angajaților rămâne esențială. 

Managementul organizațiilor trebuie să mențină o abordare echilibrată între utilizarea IA și experiența și intuiția umană. IA poate oferi suport și informații valoroase, dar deciziile finale trebuie să fie evaluate și validate de către manageri. Inteligența artificială are cel mai mare succes atunci când este cuplată cu inteligența umană.

Ținând cont de cele menționate până acum în această rubrică, în numerele viitoare ale rubricii voi prezenta câteva aspecte ale intervenției sistemelor bazate pe IA în management și în învățământul de management.

Prof. Rodica M. Cândea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)