CUPRINS / TABLE OF CONTENTS Arhiva →
Ultima reuniune a Consiliului Director SAMRO în format ”face-to-face” a fost la Sibiu, la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu, care, ca și alte dăți, a oferit foarte bune condiții pentru derularea sa. Cu acest prilej am revizitat universitatea după cinci ani, constatând un salt impresionant de viziune, dotare și funcționalitate.
Academia din Sibiu a fost remodelată în șapte specializări și patru programe de masterat, care asigură o abordare cuprinzătoare, complet modernizată a proceselor de pregătire universitară, atât laturile didactică și de cercetare științifică, cât și cea aplicativă operațională, firește cu focalizare asupra specificului militar, în care elementele moderne de informatizare și digitalizare sunt pregnante.
Sălile de curs și seminar, concepute în designuri diferite – ca mobilier, coloristică și dimensiuni – în funcție de opțiunile fiecărei specializări, sunt dotate pentru fiecare pupitru cu calculator rabatabil, cu suport de scris și, la nivel de sală, cu ecran Wi-Fi, cu catedră multifuncțională pentru profesor, care permit prezentări și analize de infomații și cunoștinte în modalități multiple și fără limite cantitative. Conectivitatea și interacțiunea directă sau virtuală, sunt posibile și facilitate la nivelul celor mai moderne universități vest- europene sau nord-americane.
Bibliotecile universității, specializate pe domenii, sunt adevărate ”bijuterii”, permițând identificarea și consultarea rapidă a cărților și revistelor, atât în cadrul lor cât și din exterior. În fiecare sală de bibliotecă sunt zeci de măsuțe, fiecare cu calculator pentru cititori. Accesul, împrumutarea și returnarea cărților sunt digitalizate, fară intervenție umană directă. Lucrările consultate sunt igienizate computerizat.
Condițiile de odihnă și recreere pentru cei peste 1540 studenți, dintre care peste 50 din 11 țări europene, sunt de excepție. Studenții locuiesc câte 2 sau 3 în cameră dotată cu grup sanitar propriu și cu acces la o gamă variată de facilități sportive: bazin de înot de 50 m lungime cu 12 piste, sală de sport pentru baschet și volei, terenuri de fotbal, baschet, volei, tenis de camp, etc. În plus, fiecare student primește din primul an, un laptop pe care îl păstrează și după absolvirea Academiei.
Elementele prezentate selectiv – nu reflectă decât parțial modernizările profunde din această universitate. Ele sunt o concretizare a unui leadership universitar de excepție a echipei manageriale condusa de gen. prof. univ. Ghiță Bârsan, rectorul universității, care, beneficiind de resursele Ministerului Apărării Naționale, demonstrează că și în Romania se pot dezvolta universități moderne, similare cu universitățile leader din țările dezvoltate.
Prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu
Președinte SAMRO
Decizii adoptate de Consiliul Director al SAMRO, în cadrul ședinței din 22.07.2021
În august, într-o lună a anului în care unii sunt în vacanță, Vă supun atenției o mica “istorie” care poate să schimbe măcar parțial mentalitatea și atitudinea unor “manageri”.
David Hahn, un tânăr de 17 de ani, a devenit notoriu în orașul natal, Michigan, când în anul 1994, a încercat să construiască în casa mamei sale, un reactor nuclear. Desigur experimentul nu a reușit, reactorul neatingând masa critică. Totul a început când tânărul nostru avea 10 ani. Atunci a primit cadou de la tatăl său cartea ”Golden Book of Chemistry Experiments”. Acesta și-a transformat dormitorul într-un laborator de chimie improvizat, încercând să refacă experimentele din carte. La 4 ani de la inițierea în tainele chimiei, ajunge să fabrice nitroglicerina, dar la scurt timp are loc un eveniment nefericit care îi distruge dormitorul într-o explozie. Totuși ca să își potolească setea de cunoaștere, petrece marea majoritate a timpului în biblioteca orașului, unde citește orice subiect referitor la știință. Părinții devin suspicioși și încep să verifice dacă într-adevăr tânărul merge la bibliotecă și nu pune ceva la cale. Își improvizează un nou laborator de chimie dar de data asta într-un loc secret, în dulapul de haine. Nu trece mult timp și băiatul nostru mai face o trăsnaie. Neștiind ca fosforul roșu se aprinde foarte ușor, încearcă să îl fărâmițeze cu șurubelnița. Are loc o explozie, iar David ajunge la spital, având fragmente de fosfor sub pleoape. Astfel, David încheie experimentele de chimie. În continuare trece la o nouă etapă. Află de fizica nucleului atomic, trecând la experimente de fizică. David fiind și cercetaș, membrul unei prestigioase organizații pentru tineret, idealul său era de a ajunge la gradul ”Eagle scout” cu ajutorul științei, alegând energia nucleară. Pentru aceasta trebuia să obțină 21 de medalii de merit. S-a documentat cum sunt folosiți izotopii radioactivi vizitând secțiile de radiologie ale spitalelor. O parte din medalii le-a obținut desenând numeroase diagrame pentru a arăta cum funcționează energia nucleară și a construit macheta unui reactor nuclear. Obține la 15 ani insigna de merit pentru energie nucleară. Ambiția pentru obținerea insignelor s-a transformat ușor, ușor în pasiune. Tot ce citea trebuia verificat în practică prin experimente. Devine fascinat de ideea de a-și construi singur, acasă la mama sa în Michigan, un reactor nuclear. Pentru aceasta se documentează la diverse organizații guvernamentale în domeniul nuclear DOE (Departamentul pentru Energie), American Nuclear Society, NRC (Nuclear Regulatory Commision). Folosindu-se de identitate falsă, se dă drept profesor de fizică de la liceul ”Chippewa Valley”, cere informații despre modul de procurare și de utilizare a izotopilor radioactivi de la instituțiile de mai sus. Obține răspunsuri favorabile de la Agenția pentru Producerea și Distribuirea Izotopilor Radioactivi, aflând ca riscurile sunt minore doar dacă cantitățile folosite sunt foarte mici. Convinge o firmă cehă să îi furnizeze o cantitate mică de minereu de uraniu, apoi reușește să adune cantități mici de produse radioactive din produse de uz casnic. Americiu îl obține de la detectoarele de fum. Aflând ca americiul este elementul activ de la detectoarele de fum, cumpără de la producător 100 de bucăți la preț de 1 dolar bucata. Achiziționează 1000 de lanterne de camping cu gaz pentru a extrage toriu. Obține radiu de la vopseaua cu care erau acoperite cifrele de pe cadranul ceasurilor vechi, iar tritiul, folosit ca moderator de neutroni, de la lunetele de pușcă. În final dorește să transforme toriu-232 in uraniu-233. Cumpără baterii cu litiu în valoare de 1000 de dolari și cu ajutorul litiului extras, purifica toriu folosind lampa Bunsen. Reactorul său nu a reușit sa atingă masa critică, să inițieze reacții nucleare, să transforme toriul si uraniul în izotopi fisionabili, dar a ”reușit totuși” sa crească nivelul radiațiilor de 1000 de ori peste limita normală. David a ”încasat” o doză de radiații cât pentru o viață întreagă. Dându-și seama de pericol, începe să își dezasambleze reactorul și îl încarcă in portbagajul mașinii sale. Poliția este sesizată ca un tânăr efectuează activități suspecte la o mașină si vin în control. Când David încearcă să-i liniștească că nu este vorba de o bombă ci ”doar de elemente radioactive”, poliția sesizează imediat organele competente pentru decontaminare zonei de radioactivitate. Operațiunea de curățare a costat 60000 de dolari. A fost sfătuit sa se înroleze în armată, și a ajuns pe un portavion nuclear, dar accesul lângă reactor i-a fost interzis. După 4 ani de carieră militară ajunge specialist de comunicații cu grad de subofițer, clasa trei. În august 2007, David are din nou probleme, a fost arestat în Michigan pentru furtul detectoarelor de fum din holul blocului unde locuia. Intenția lui a fost de a extrage americiul. A executat o pedeapsa de 90 de zile, dar înainte de aceasta, a fost internat pentru tratarea rănilor de pe față, răni cauzate de expunerea la radiații. A murit la vârsta de 39 de ani, în 27 Septembrie 2016, tatăl său confirmând cauza decesului ca fiind intoxicarea cu alcool. Cercetarea de mare profunzime a unor fenomene trebuie să fie opera unor echipe interdisciplinare, cu condiții prielnice asigurate și care să presupună în mod conștient și autocontrol și control, chiar dacă nederanjant. Cazurile de excepție ale acelora care își iau individual astfel de sarcini uriașe, presupun prețuri enorme plătite de asemenea persoane, exagerat de preocupate: timp enorm acordat, afectarea fără excepție a vieții și/sau a sănătății fizice și mentale proprii, afectarea sănătății sau a vieții celor din jur, riscul nerecunoașterii meritelor. Chiar dacă curiozitatea proprie poate constitui un motor ce provoacă disponibilitatea unor eforturi personale, de neînchipuit de către toți ceilalți, merită plătit un astfel de preț?
Viața ne învață pe unii să prețuim cunoașterea pe care cu greu o dobândim iar alții nu reușesc să înțeleagă nimic din tot ce realizăm.
Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Protecției Proprietății Intelectuale, al Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://osim.ro/despre-osim/centre-regionale/centrul-regional-sibiu/; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro
Sibiu, 12 august 2021
Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU
Expert PATLIB acreditat de EPO
Director Centrul Regional OSIM-EPO din Sibiu
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
mihail.titu@yahoo.com
În mai multe numere ale newsleterului SAMRO din perioada mai-noiembrie 2020 (NL #133 - NL#139) am prezentat constatări și gânduri de viitor ale membrilor SAMRO cu privire la impactul pandemiei asupra învățământului academic de management. În iulie 2021 (NL#147) am comentat punctul de vedere al Prof. univ. Daniel David, Rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), privind nevoia de valorizare a umanului în orice program de învățământ universitar viitor.
În acest număr mă voi opri asupra unor puncte de vedere exprimate de reprezentanți ai MBA și EMBA din România, apărute în articolul Reinventarea școlilor de business din România (Revista CARIERE, 21 iulie 2021).
Principalele idei care rezultă din aceste puncte de vedere sunt generate de constatarea unanimă că piața de MBA din România a fost influențată în mod negativ, dar și pozitiv, de criza pandemică, așa cum s-a întâmplat și în cazul școlilor de business la nivel global. Absolvenții au nevoie în prezent de noi cunoștințe care să le asigure integrarea rapidă în contextul economic și social care a fost, de asemenea, influențat de criza pandemică.
Bianca Ioan, Director de Marketing ASEBUSS propune adaptarea învățământului nu doar prin actualizări aduse la curriculum cu subiecte și teme noi, relevante pentru schimbările prin care trece întreaga economie, ci și prin personalizarea experienței de învăța și prin parteneriate și colaborări care să ofere experiențe noi studenților. Pentru aceasta, în cazul ASEBUSS, se face apel și la metoda studiilor de caz din diferite industrii. S-au introdus și programe de Mentorat 1:1 pentru studenții programelor de Antreprenoriat, cu mentori alumni din Business Club al ASEBUSS.
S-au introdus și cursuri noi, cu teme de actualitate, precum: Managementul echipelor virtuale, Leadership în situații de criză, Impactul crizei asupra lanțului de aprovizionare. În 2021 s-a introdus și un curs focalizat pe nevoia de schimbare rapidă Accelerate Change – Project Management.
Sergiu Neguț, Co-decan al Bucharest International School of Management (BISM) și profesor în cadrul programelor BISM consideră că ceea ce a fost relevant acum 5 ani, nu mai este relevant acum și că "atunci când piața își revine și începe să crească, cei mai câștigați vor fi cei care s-au dezvoltat, care știu mai multe decât știau la început".
În aceeași viziune Adrian Stanciu, Co-decan BISM și profesor în programele școlii, crede că "este important să poți să faci un plan, dar e și mai important să fii pregătit să-l schimbi". Procesul de adaptabilitatea trebuie să caracterizeze curriculumul, indiferent de forma de predare, chiar dacă se revine la modul de predare față în față.
Leslie Szamosi, Director Executiv MBA City College, University of York Europe Campus, se așteaptă ca unele școli de business să dispară dacă nu s-au preocupat să fie sustenabile prin adaptare și reinventare. „Evoluția noastră către un program MBA cu dublă diplomă de la Universitatea York și Universitatea din Strasbourg și adăugarea unei unități privind instrumentele de colaborarea deschisă și societatea durabilă fac parte din propria noastră reinventare post-pandemie". De exemplu, un curs nou oferit este Open Collaboration Tools for European Business and Sustainable Society, care va fi predat în timpul unei călătorii de studiu. Studenții "vor explora tehnici de colaborare, inclusiv de inovație deschisă, strategie deschisă și crowdsourcing, precum și tehnici de analiză a posibilităților de colaborare cu concurenți, furnizori, clienți, universități și instituții la diferite niveluri geografice, inclusiv în ceea ce privește proprietatea intelectuală a fiecărui actor. În același timp vor integra aspecte legate de tele-lucru și gestionarea crizelor."
Vasile Alecsandru Strat, Decan al Bucharest Business School (BBS), spune că pandemia a adus și unele avantaje, de exemplu, implicarea studenților în proiecte comune cu alte școli de afaceri și programe de MBA din străinătate, precum și inițierea de colaborări ale BBS cu școli de afaceri din India, Vietnam, Portugalia. „Școlile de afaceri încep să se adapteze, să își pună în comun resursele pentru a crea experiențe mult mai complexe pentru cursanți și pentru a se transforma în platforme de oportunități care să însoțească cursantul de MBA/EMBA de-a lungul întregii cariere profesionale”.
Privind viitorul programelor BBS, acestea "vor pune un accent mai mare pe conceptul de transformare digitală a organizațiilor și a piețelor, pe schimbarea comportamentului organizațional și a culturii organizaționale în contextul work from home și al automatizării proceselor de business". O altă direcție va fi cea dată de orientarea către sustenabilitate și schimbarea modelelor de business către Environmental and Social, Governance. A treia direcție, care probabil va fi integrată în multe dintre cursurile deja existente, este reprezentată de utilizarea datelor. Hibridizarea activităților a crescut volumul de date colectate încât utilizarea lor și integrarea conceptului de data driven în procesele majorității organizațiilor va deveni obligatorie într-un timp nu foarte îndepărtat".
În prezent adaptabilitatea economică și socială, reinventarea programelor de învățământ academic de management, sunt cuvintele de ordine pentru școlile de business și pentru management în general. De aceea sunt de interes comentariile membrilor SAMRO referitoare la ce s-a făcut și ce se va face pentru a realiza această mentalitate.
(Va urma)
Prof.univ. dr Rodica M. Cândea
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Rodica.Candea@mis.utcluj.ro
Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.
Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)